29,295 matches
-
am greșit socoteala. E Duminică dimineața. Mă înțeapă și nu găsesc. Le netezesc cu plăcut să mai numeri o zi. ceva în lenea din gând. Ce, oare mâna atât cât pot și le privesc cu Mi-e foame, mi-e dor dece? Hm, Duminică, așadar... spaimă ca și cum rostul lor acasă. De unde vin? Nu. Prea Ei și ce? Până după amiază... nescr is , mai poate sufer i departe am aruncat întrebarea. NMai bine dorm. Nu dorm, mă transformări. Dar ele stau aici
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
unde să prefac? Ei, uite așa, pentru mine, necruțătoare. Le iau de la capăt intru și să închid ușa, unde e Geana. Dacă dorm nu trebuie să ca pe o carte pe care simți nevoia liniște, unde e odihnă ... Mi-e dor fac nimic. Dorm, nu vezi? Lasăsă o reiei după ce ai trecut ultima de-acasă. mă în pace. Nu, nu mă plictisesc. filă. Nu pentru că mi-a plăcut ci Nu știi că pentru asta am pentru că n-am înțeles. Aceleași * * * rezervată
Febră. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefania Oproescu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_78]
-
atuai Bisericii Ortodoxe, care, fie în vizită, 13 D Lestine iterare azi ați rostit bisericii din suflet,JURNAL suspinul de iubire. Alaltăieri, Noiembrie și-a așternut genunchiul,am scris un e-mail vieții mele celei duse, pe chipul vostru vremuit de dor,harfă cu geană de femeie și trup de zaț același vals vă bântuie amorul,rămas în cafeaua de dimineață. trecutului fior. Am numărat neliniștile vocalelor seduse, din fiece pântec de vers așezat pe braț, Iar azi de nuntă, vă uniră
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
Ans. „Pilisterlu”; 17:30 - 17:45 Minoritatea greacă din București, Ans. „Ellas”; 17:45 - 18:00 Minoritatea ucraineană, Ans. „Zorea” din București; 18:00 - 18:15 Comunitatea evreiască, Grupul de dansuri israeliene „Hora” din București; 18:15 - 19:00 Ansamblul „Dor Transilvan” din Cluj cu Marioara Mân Gheorghe; 19:00 - 20:30 Orchestră Națională de Folclor „Valahia” din București cu Andreea Cristina Haisan, Lavinia Goste, Mioara Velicu. Iuliana Tudor: „Este o repetiție generală înainte de emisiune” Despre participarea la evenimentul organizat de
Iuliana Tudor revine din vacanţă. Îşi face încălzirea la Zilele Bucureştiului, apoi se întoarce la TVR () [Corola-journal/Journalistic/25181_a_26506]
-
curge-n vine români: Știm că a venit timpul în S3: Glasul să-ți fie duios Suntem un neam de oameni buni. care Zamolxe coboară tot mai Sufletul să-l ai frumos. aproape de poporul Său. De Carpați să-ți fie dor S 4: La zei și zâne-om ridica Aflu de la Zâna Iubirii că Ești un dac nemuritor. Noi vetre, temple și altare. activitățile Zânele din Bucegi se Zamolxe se va bucura intensifică. Au loc consacrări S4: De zâne o să-ți
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
păcat.// Iar umilit și fără preget,/ Mă vei lăsa să te privesc,/ Să-mi curgă sîngele pe deget,/ Din sufletul care-l strivesc.// Și tu mă vei simți stăpîna/ Iubirei tale vrînd nevrînd,/ Încet mi se va strînge mîna/ Asupra dorului plăpînd.// Vor pune capăt nemiloase,/ Doar unghile-mi ca și-un cuțit/ Svîcnirei calde dureroase,/ Ce bate tot mai nesimțit.” (Învrăjbire). Strivitul e bucuria adevărată a Lucicăi (dar și spaima ei), a acestei frumoase (sper că era, poezia impune să fi
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
toată această frigiditate zeiască eminentă, Lucie ar vrea și ea să guste - dar numai să guste! - din ceva bucurii mai omenești, cu condiția să nu-și șifoneze rangul și demnitatea: „Aș vrea să mă săruți numai o dată!/ Dar nu din dor adînc de-a fi prădată,/ Această însușire nu mi-e dată,/ De-a-nvinge și dea fi tot eu predată” (O taină). Asta nicidecum, căci Lucie vede idila ca înfruntare de orgolii - din care al ei trebuie să triumfe absolut. Toată lumea
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
ți-e mai drag și cu ce nu te-aștepți. O pățește și Lucica, deși ea ține totul în tainiță: „Ce mult mă bucur eu că nu-ți dai seamă,/ Că te iubesc adînc ca o femeie,/ Eu amazoană fără dor și teamă,/ Ce-ți sunt o taină-nchisă fără cheie” etc. (Și tu nu știi). Poate-ar face ceva, poate s-ar deda la unele, dar n-o lasă trufia, așa că le retează scurt: „Ce spui și cine ești mata
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
care ajunge negrul acela îndurerat prin bluesurile lui, în sordida cămăruță dintr-un oraș murdar și apocaliptic; cât de bine te înțeleg ca să doresc să te văd îngropat, odihnindu-te în acest pampas, căruia i-ai dus atât de mult dorul, și pentru a-ți visa pe lespedea ta un mic cuvânt care să te ferească, în sfârșit, de atâta durere și singurătate! Pașii l-au purtat pe tăcute în noapte spre casa copilăriei lui, acum a altora. Înăuntru era lumină
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
am avut o pauză de lucru de mai mult de două săptămâni", spune Oana Andoni. După ce în iunie a născut o fetiță, Ana Erica, Oana Andoni se simte pregătită să revină la muncă, chiar dacă este sigură că îi va fi dor de micuță. Mă ajută foarte mult mama mea, dar și soțul meu, Cătălin, așa că știu că Ana va rămâne pe mâini bune cât timp eu voi fi la serviciu", a mai spus Oana Andoni, vedeta Pro TV.
Oana Andoni revine la Ştirile Pro TV din weekend () [Corola-journal/Journalistic/25408_a_26733]
-
pomană vase de lut, de porțelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei și umplute cu lapte, cu vin sau cu cireșe. Tradiția spune că la Moșii de vară toți morții se duc pe Valea cu Dor. Acolo fiecare găsește bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găsește pomană se retage trist în mormint ținând în brațe crengi cu flori de tei. În Prahova se împart căni de lut umplute cu vin și împodobite la toartă
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
se mai strecura distrugătorul Furtuna din timpul ultimului război și, în cele din urmă, la sfârșitul lansării, îi dădeam drumul pe pârâu navei-comandant Trinidad, al cărei nume nu provenea nici din cărți și nici din povestirile marinarilor. Trinidad exprima un dor nedefinit de căldura mărilor tropicale, de strălucirea aurului spaniol, precum și de aroma mandarinelor, care ajungeau o dată la câțiva ani în orașul nostru, înainte de Crăciun, când intrau în port vapoare din Grecia sau Portugalia. Undeva, în desișul de verdeață apărea uneori
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
lebădă scăpase din închisoarea ei/ Și se târa pe labe în praful de pe stradă,/ Spre-o baltă-nchipuită ducându-și pașii grei,/ În alba ei podoabă cu aripi de zăpadă.// Lovea pământul aspru, parc-ar fi vrut să spună/ Tot dorul care-o-ncearcă de lacul ei natal:/ -« De ce nu cazi, tu, ploaie? De ce nu vii, furtună?»/ Mereu o vei vedea-o, mit straniu și fatal,// Cum își ridică ochii, ca omul lui Ovid,/ Spre-a cerului senină și-albastră nepăsare
Trageți în lebede! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2554_a_3879]
-
din neomeneasca lume a principiilor. Anselm crede că nu își poate formula celebrul argument decât suprimânduse parțial ca martor al descoperirii lui. Și, poate mai izbitor decât toți ceilalți, Petrus Damianus le scrie fraților de la Monte Cassino că le e dor de ei asemenea ochilor de capul în care stau, dar nu îl văd niciodată. Ce fel de uitare este aceasta, pe care textele amintite fugar o evocă? Ea seamănă cel mult cu tema uitării angajate în intuiția universalului, dar angajează
Cine uită și cine există by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2555_a_3880]
-
Asta-i numaidecît, doar că - aș zice - de elegiacă nu-i deloc „ușor elegiacă”, ci chiar drastic elegiacă. Nu văd cum s-ar putea ceva mai adînc și mai definitiv elegiac decît asemenea invocație funebră cum e această Mi-e dor a Adei: „Mi-e dor de strîmta groapă a liniștei de veci,/ Mie dor de nepăsarea dintre pereții reci,/ Și-aș vrea să dorm departe, în colț împădurit./ Ascunsă sub frunzișul de vremuri grămădit.// Din putrezirea-mi crudă în fundul negrei
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
aș zice - de elegiacă nu-i deloc „ușor elegiacă”, ci chiar drastic elegiacă. Nu văd cum s-ar putea ceva mai adînc și mai definitiv elegiac decît asemenea invocație funebră cum e această Mi-e dor a Adei: „Mi-e dor de strîmta groapă a liniștei de veci,/ Mie dor de nepăsarea dintre pereții reci,/ Și-aș vrea să dorm departe, în colț împădurit./ Ascunsă sub frunzișul de vremuri grămădit.// Din putrezirea-mi crudă în fundul negrei gropi,/ Ar răsări la capu-
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
nepăsarea dintre pereții reci,/ Și-aș vrea să dorm departe, în colț împădurit./ Ascunsă sub frunzișul de vremuri grămădit.// Din putrezirea-mi crudă în fundul negrei gropi,/ Ar răsări la capu-mi, doinind în sară, plopi/ Șiar crește mari, năprasnici, așa cum dorul meu/ Năprasnic fost-a-n lume, nespus, nespus de greu” etc. (E, probabil, o intenționată „pastișă” la Mai am un singur dor; Ada face destule d-astea, mai ales după Coșbuc, pe a cărui versificație joacă, deși Lovinescu crede că
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
crudă în fundul negrei gropi,/ Ar răsări la capu-mi, doinind în sară, plopi/ Șiar crește mari, năprasnici, așa cum dorul meu/ Năprasnic fost-a-n lume, nespus, nespus de greu” etc. (E, probabil, o intenționată „pastișă” la Mai am un singur dor; Ada face destule d-astea, mai ales după Coșbuc, pe a cărui versificație joacă, deși Lovinescu crede că joacă după folclor; așa ceva însă n-am prea văzut). La partea asta de suferință și de elegie mai multă dreptate are Verax
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
cer, necunoscută,/ O nouă stea se va aprinde.// În noaptea cînd te voi cuprinde.// În noaptea cînd voi fi a ta/ Va răsări o nouă floare/ Și vraja ei tulburătoare/ Pămîntul va îmbălsăma.// În noaptea cînd voi fi a ta” (Dor nestins). Ei, așa da! Iar de-acuma să te ții dezlănțuire și revărsare de patimă, ca răzbunare rezolută pe atîtea frustrări: „O, tulburarea ce-o vezi în ele/ E valul care - dezlănțuit/ Din adîncimea inimii mele - / Se urcă-n ochii
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
cu caracterul. 752. Lupii cei mai flămânzi sunt cei încercuiți. 753. Ai grijă de deșertăciunea vieții fiindcă nu știi ce fel de deșertăciune vei găsi dincolo de ea. 754. Vechimea se măsoară în sentimente. 755. Aura cea mai de preț a dorului este amintirea. 31 D Lestine iterare 756. Nu te încrede niciodată în viață, ci în moarte, fiindcă este unica care nu a mințit niciodată. 757. Dacă omul nu ar fi cunoscut necunoașterea nu ar fi avut parte niciodată de cunoaștere
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
ierarhie fără să știm că de acolo nu vom mai avea unde să mergem fiind nevoiți să coborâm. 785. Care vis nu-ți zugrăvește realitatea momentului? 786. Unde duc amintirea aripile eternității? 787. Nu există foc mai aprins decât sărutul dorului. 788. Marea împlinire a vieții constă în moartea pentru care s-a născut. 789. Este prea mult frig de noi înșine în această lume. 790. Speranța este hrana visului vieții. 791. Lumea se sfârșește cu fiecare dintre noi dacă uităm
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
trăiesc un vis frumos, ce mi-aș dori să nu se mai termine: nimeni nu-njură pe nimeni, ba dimpotrivă! Însă cel mai tare m-a bucurat faptul că finală a fost comentată de Cristian Țopescu. Mi-era atât de dor de vocea lui inconfundabila, de comentariul său documentat, manierat, plin de pasiune, umor și profesionalism. Da, orice ar spune cârcotașii, domnul Cristian Țopescu a fost, este și va rămâne cel mai mare comentator sportiv pe care-l avem și pe
REACȚIA unui mare artist după ce l-a văzut pe Țopescu la Antena 3 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24663_a_25988]
-
la bustul gol, ieșind din apele oceanului. VEZI ȘI: Cum arata Carmen Brumă în bikini, la plajă Mircea Badea a scris și două poezii pe care le-a postat alături de poze. De pe plaja din Monaco Eu mai am un singur dor Jos Traian Băsescu@co Să mă pupe basistii-n cor! Pe nisipul de pe plajă Eu am scris că te iubesc, A venit valul cel mare Și cuvintele s-a șters!
MIRCEA BADEA, sexy la plajă. Poza care le-a încins pe fane by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/23830_a_25155]
-
trage de la fiicele unui proprietar local de pe vremuri, care a trimis-o la mănăstire pe una din ele fiindcă se încurcase cu vechilul de pe moșie, lăsându-i întreaga avere celeilalte. Nu știu de ce am crezut multă vreme că numele comunei Dor Mărunt este o frumoasă metaforă. Un profesor din comună mi-a dăruit o monografie scrisă de el și din care rezultă că întemeietorul așezării fusese, cu un secol în urmă, un cioban mărunțel de statură pe care îl chema Doru
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
-i trebuia, o putea întoarce spre expresionism, căci se pronunță destul de elansat, cu patos participativ chiar și-n „meditații”: Ca marea frămîntată de valuri spumegate,/ Așa se sbat gîndurile aprinse și severe,/ Erau lung timp supuse, prizoniere,/ Acum țipă de dorul libertății” etc. (Evadare). Oximoroanele sunt și voluntare și involuntare (dar mai mult de primul fel, căci pe rețeta lor merge imaginația Anei), iar fondul din care scoate versurile e cu sfîșieri și dureri, cu zăvoarele elegiace slobozite de tot: „Cîntece
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]