176,566 matches
-
făcute rezultă că delincventul este autorul furtului de 2470 lei ai elevului Draganiuc. Nr. 1510/ vineri, 28 martie 1924 Post vacant de grădinar la Grădina Botanică La Grădina Botanică de pe lângă Universitatea din Cernăuți este vacant postul de grădinar. Candidații care doresc să ocupe acest post vor dovedi că sunt cetățeni români, că au satisfăcut legea recrutării, că cunosc limba română și că n-au trecut vârsta de 45 de ani. Ei vor prezenta un certificat de moralitate și diploma de absolvire
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]
-
prin geamul vitrinei. "Cu țe să vă servim, noi?" întrebă negustorul, iar Nane își dădu seama că n-avea în minte nicio idee deșteaptă, nicio întrebare. Într-o colivie de sârmă se foia un florinte tânăr. "A! vasăzică domnul își dorește să fie mare și frumos, și desigur, bogat", se bucură peruchierul, deși Nane nu spusese nimic. Continua să privească prostește spre bărbatul oacheș, care își răsucise în jurul gâtului o cârpișoară roșie. Bineînțeles că-și dorea să crească repede. Dar mai
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
tânăr. "A! vasăzică domnul își dorește să fie mare și frumos, și desigur, bogat", se bucură peruchierul, deși Nane nu spusese nimic. Continua să privească prostește spre bărbatul oacheș, care își răsucise în jurul gâtului o cârpișoară roșie. Bineînțeles că-și dorea să crească repede. Dar mai erau și alte multe lucruri pe care și le dorea. Nici într-un caz nu era ăsta pe primul loc. Nu cumva avea de gând să-l facă și pe el ca pe Rață? Florintele
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
bucură peruchierul, deși Nane nu spusese nimic. Continua să privească prostește spre bărbatul oacheș, care își răsucise în jurul gâtului o cârpișoară roșie. Bineînțeles că-și dorea să crească repede. Dar mai erau și alte multe lucruri pe care și le dorea. Nici într-un caz nu era ăsta pe primul loc. Nu cumva avea de gând să-l facă și pe el ca pe Rață? Florintele scoase un țipăt mic, iar peruchierul continua să vorbească, înclinându-se din când în când
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
pe cărarea de lângă gropile de pământ galben prin spatele grădinilor de pe coastă și a ieșit, sus, la câmp; iar de-acolo pe drumul de pământ de pe muchia dealului, drept la Gura Jepșii; de unde, târâș-grăpiș, neîntâlnind nici țipenie, cum și-a dorit, după destul umblet, taman când s-au crăpat zorii, s-a văzut sub nuc la vie... Destrămată, noaptea se topea din ce în ce, sub iureșul albastru al dimineții. Lumina proaspătă străfulgera prin iarba fragedă și înrourată ca o viperă
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
glasul lingușitorilor, etc, etc... Înțeles? - Bine, dar în felul acesta, cum vom mai putea fi prieteni? - exclamară cele două dobitoace. - Ba chiar s-ar putea să ajungem să ne certăm de-adevăratelea, să ne dușmănim! - Foarte probabil. E chiar de dorit. - Pe deasupra, eu voi fi socotit un vanitos și un prost, zise Corbul mîhnit. - Iar eu voi trece drept vicleană și fără scrupule, zise Vulpea supărată. - Desigur, chiar așa va fi și așa și trebuie să fie, răspunse intrigantul. După o
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
răzbune că nu-i cedase. După a doua săptămînă însă, nu i-a mai cerut nici un ban, dar ei deja i se făcuse de ducă. Au făcut revelionul împreună și ea socoti că Răducu merită să-i dea ce-și dorește, ca de adio și de rămas bun; în primele zile ale lui 1988 el o duse cu mașina la Viena. O lăsă la Gara de Vest și parcă i-ar fi părut rău, după moaca aia pleoștită, și Mariana își
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
quetzalqoatl, conserve de pizdoc și de limbostratan, boabe de lampadofor și cîte și mai cîte. Ce n-a văzut Parisul! Viață de viață. Dactăr Nicu & his Skyzoid Band, nu copiază Natura, ci inventează Natura. Nu-ți dau doar ce-ți dorești, ci ce n-a visat neam de neamul tău. Cum zice și reclama: "50 %. substanță, 100 %. speranță". (Din ciclul Dactăr Nicu & his Skyzoid Band)
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
asta? Te scap, zice Dumnezeu. Jocul de-a tocmeala cu Dumnezeu l-am inventat cu fratele meu, când eram copii. Hindusul și-a scos ochelarii de soare, și i-a pus în buzunarul de la piept al hainei: Vino cu mine. Dorește să vorbească cu dumneata. Du-te înapoi și întoarce-te iar, și dacă-mi vorbești cu vă rog, și cu dumneavoastră, poate vin. Nu mai fi, mă, al dracului. Ce, crezi că ai un avantaj? Da, cred că am un
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
pe oamenii săi de încredere. Cel care îi ținea telefoanele mobile, un analfabet ce trăia din trafic de influență, dar se credea și pictor, privea mulțimea încîntat, de parcă ejacula asteroizi. Celălalt, cel care îi scria articolele și discursurile, urîndu-l și dorindu-i moartea, dar neputînd să trăiască fără el, stătea cu nasul în paharul de pepsi. Probabil și peștii-pilot îl urăsc pe rechin, gîndi ministrul, doct la zoologie. Năimiții erau antialcoolici amîndoi. La masă, alături de ei, era și gorila cu pistol
De la Sinaia la Cotroceni by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/7344_a_8669]
-
amurg minunile se-arătau des femeile prindeau contur din propriile mișcări din cântecele înflorate pe câmp și livezi prindeau contur din iubire. La început lucrurile erau lucruri le foloseam pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream cuțitul tăia carnea vițelului sacrificat toporul despica țeasta, arcul potopea săgeți în pieptul vânatului plugul ara pieptenul pieptăna acul cosea oglinda oglindea foloseam lucrurile pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream le împrumutam, le schimbam
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
și frumoase pentru că le doream cuțitul tăia carnea vițelului sacrificat toporul despica țeasta, arcul potopea săgeți în pieptul vânatului plugul ara pieptenul pieptăna acul cosea oglinda oglindea foloseam lucrurile pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream le împrumutam, le schimbam, le trimiteam de-acasă să pască depărtările și era așa de bine și cald, fericirea era posibilă pe-atunci trecea pragul casei la chindii și noi comunicam unii cu alții așa cum comunică apele în mare. Apoi
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
obrajii simt că-s invizibilă implozia mă trimite într-un recycle bin pentru stane de piatră când fiecare gest al mâinii tale se-nnoadă pe-un altul - fragil și durabil deopotrivă de balerină sau pictoriță - tot ce mi-aș fi dorit să pot deveni și n-am avut talent din cele două ființa născut-atunci mă privește roșu un laser drept în piept înghit hapul - inelul tău mă sugrumă afară - început călduț de noapte fără sfârșit aceasta e pajiștea mea de sute
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
poet! A tocat banii femeilor la Paris și acum vorbește de rău Argentina. Să-i fie rușine, zău așa, Kiki, nu-l asculta! Tu ai totul. Păi, tocmai asta și era, Kiki nu voia nimic de-a gata și își dorise să facă totul de una singură. Nu datora nimănui nimic. De aceea și plecase la Paris, să studieze pictura, istoria artei și să trăiască. Asta nu prea înțelegea mama ei, ce, în Argentina nu se putea trăi în nici un fel
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
să studieze pictura, istoria artei și să trăiască. Asta nu prea înțelegea mama ei, ce, în Argentina nu se putea trăi în nici un fel? Nu trebuie să ne luăm după capriciile lui Kiki.Nu-i dăduseră ei tot ce-și dorise, nu-i satisfăcuseră și ea și Don Julio, tatăl ei adevărat, și Don Fernandez, tatăl ei vitreg, toate poftele și ceva în plus pe deasupra? Nu avea ea tot ce-i trebuie, ce-i mai lipsea? Asta nici Kiki nu prea
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
să nu crezi c-am vrut să fac dintr-un gest timid de umbră seacă soarele prin ramuri de copac stînci de piatră din nisip de plajă și din plajă munți cu creste-n nori să nu crezi că am dorit vreodată moartea mea prin tine s-o măsori luminare a luminii seci dintr-un seu de schit ce nu-și mai are nici călugărul în el demult astins într-o rugăciune ca o disperare Sofiei știu cum cîntă ochii tăi
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
biet bărbat care s-a aflat numai de moarte iubit. Moarte, tu, iubita mea, te rog nu muri înaintea mea! Ia-mă pe mine înainte! Iar tu să ai grijă să nu mori niciodată. Iar dac-ai să mori, îți doresc o moarte frumoasă! Moarte a mea, cum de te-ai brodit tu așa de frumoasă? Așa de nurlie, așa de castă? Cum de pășești atît de diafan? Și ce dulci de lungi ai picioare de raze. Și ritmuri, și faze
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
Rechini îndrăgostiți îndrăgostiți rechinii sărută marea pe dinăuntru Cum? Cum să aflu eu?... Cum să aflu eu? Cum să aflu eu? Cum să aflu eu?... În fine se aude o voce: Ce anume? Ah, iată, vorbi Însuși Domnul-Dumnezeu eu umilul dorind de fapt să aflu de ce tăcea Bunul Domnul-Dumnezeu... Chiar de ești... și în ultima clipă a celor 999 de ani ai săi Matusalem strigă: " Oprește-te, clipă , chiar de ești - înspăimântătoare!!!!!!!!!!" Pîstaia, relieful boabelor păstaia bombată în zece sau mai
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8113_a_9438]
-
aburi copiii arabi îi miroseau lenjeria pe care o dezbrăca în fața ușii, dar se obișnuise. Trăia în altă lume acum, era refugiul ei, îl iubea, iubea Africa prin Mehria, pe care îl aștepta sprijinită de geam, cu pupilele mărite și dorindu-i pielea de zahăr ars, ea ar fi vrut să facă amor imediat ce îi auzea pașii pe dalele de ardezie, dar el se spăla îndelung, se ungea cu ulei de argan și mânca în picioare o porție de cus-cus, până când
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
printre ai cărui strămoși se număra și romanciera George Sand!) a fost zguduit de situația unui scriitor în exil, etc., și mi-a găsit pe loc un post la serviciul pedagogic de la Muzeul Aerului și al Spațiului de la Le Bourget! Doresc să subliniez omenia acestor veritabili conducători ai Franței (politehnicienii, cei ieșiți din ENA și alte câteva mari școli naționale)! Ajung la începutul anilor 90 când un alt inginer-general, domnul René F., m-a acceptat ca redactor la revista pe care
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
cărți. o pasăre înfricoșată i s-a pus dinainte omul a trebuit mânios să o alunge. de acum era sigur: când ea va reveni, toate vor fi sub zăpadă. și-a scufundat fața în palme. se făcea mai frig. își dorea să adoarmă. mușterii întărâtați scrijeleau cu briceagul metri cubi de snoave. Naufragiul 1. încă de dimineață mă așezasem lângă ferestruică. îndepărtasem praful de pe sticlă și în lumina aceea ca de lampă șopârlele se desfătau pe zidul cald. urmăream cum o
Poezii by Marin Malaicu () [Corola-journal/Imaginative/7907_a_9232]
-
Eu te-am întors frumos din amintire, Punîndu-mi la bătaie întreg harul. Și te-am sfințit cu lacrima, și drumul }i l-am făcut curat, harnic deodată, Împrăștiind mireseme cu duiumul Ca să-ți sărute iar sînii de fată. Căci te doresc femeie și copilă, Cu coapsa rotunjită, dar năucă De ce nici nu gîndește c-o s-aducă În viața-mi scăpătată și umilă. O, nu-ncerca să scapi din vorba-mi caldă. Nu vezi cîtă plăcere trupu-ți scaldă?
Nu-mi drămui iubirea cu cîntarul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8181_a_9506]
-
măsură. Lui Marguerite Duras îi plăceau bărbații mai tineri, ba chiar mult mai tineri decât ea, astfel că o bună bucată de vreme nu puteam să evit să mă gândesc la această eventualitate pe care nu numai că n-o doream, dar mă oripila: că ar putea să mă placă și pe mine. Recunosc că băteam ușor câmpii. Când am ajuns eu în Franța, romanciera era deja bătrână, oricum prea bătrână pentru gustul meu. Văzusem o fotografie făcută de un fotograf
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
se încredința că apucase calea potrivită pentru Epoca de Aur. Temerile i se risipiră curând. Teleferica respira ritmic și prezenta un chip îmbujorat, aisgurând pe oricare curios că epoca în care intrase cu un picior era binecuvântată: așa cum și-o dorise și el. Singurul necaz era acela că nu vorbea. Se lăsa înduplecată, poate, doar de magicieni. Măcar pentru o asemenea conversație era necesar ca aceștia să se arate. În locul clarvăzătorilor, se iviră trei elicoptere înaintând în triunghi echilateral. Prezența lor
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
putea omite. În clipa următoare, oamenii văzură zborul unui trup omenesc, ca și cum ar fi avut aripi. Prima care înțelese ce se întâmpla fu alpinista. Ea mai asistase la o asemenea scenă, cu un protagonist romanș în munții Bucegi, care-și dorea cu ardoare moartea. Încercă să facă ceea ce nu reușise atunci: să-i sară victimei în ajutor. Era însă prea târziu s-o mai oprească din drumul ei ușor de anticipat. Se aruncase de una singură, fusese ajutată să-și ia
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]