3,195 matches
-
Severnaia Zemlea, Noua Siberie, Vranghel) etc. Oceanul Arctic este oceanul cu cea mai mare suprafață cumulată insulară (de cca.3.7 mil.km2) în raport cu suprafața acvatoriului. III.2.2. Trăsături morfografice și sedimentologice Relieful fundului oceanic este caracterizat prin existența unor dorsale submerse importante, care accentuează caracterul de bazin închis al acestui ocean, prin blocarea unei mari cantități de apă rece care stagnează pe fundul oceanului, aflată în imposibilitatea de a realiza un schimb semnificativ cu apele celorlalte oceane, în principal cu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
imposibilitatea de a realiza un schimb semnificativ cu apele celorlalte oceane, în principal cu Atlanticul. Fundul oceanului s-a format prin acumularea lavei bazaltice în urmă cu aproximativ 60 milioane ani și prezintă un relief accidentat, în cadrul căruia se remarcă Dorsala oceanică de tip ridge Lomonosov, care trece și prin dreptul Polului Nord. Această dorsală are dimensiuni mari și se desfășoară la adâncimi cuprinse între 800-1600m, împărțind partea cea mai adâncă a Oceanul Arctic în două bazine: Bazinul Euroasiatic și Bazinul Nord American
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu Atlanticul. Fundul oceanului s-a format prin acumularea lavei bazaltice în urmă cu aproximativ 60 milioane ani și prezintă un relief accidentat, în cadrul căruia se remarcă Dorsala oceanică de tip ridge Lomonosov, care trece și prin dreptul Polului Nord. Această dorsală are dimensiuni mari și se desfășoară la adâncimi cuprinse între 800-1600m, împărțind partea cea mai adâncă a Oceanul Arctic în două bazine: Bazinul Euroasiatic și Bazinul Nord American (Canadian sau Laurențian). Bazinul Euroasiatic este mai adânc, aici înregistrându-se și adâncimea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
are adâncimi ceva mai reduse, cu o vastă câmpie abisală ale cărei adâncimi sunt în jurul a 3800m. Pătura sedimentară de aici are grosimi impresionante, de cca. 3000m, fiind rezultată din aportului marilor fluvii, în principal Mackenzie, Lena și Kolîma. În afara dorsalei Lomonosov, mai sunt și alte dorsale oceanice: Alpha, Nansen. III.2.3. Condiții climatice Bazinul Oceanului Arctic se suprapune zonei climatului polar (arctic), de tip oceanic în cea mai mare parte și de tip continental pe mici sectoare. Temperatura aerului
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
o vastă câmpie abisală ale cărei adâncimi sunt în jurul a 3800m. Pătura sedimentară de aici are grosimi impresionante, de cca. 3000m, fiind rezultată din aportului marilor fluvii, în principal Mackenzie, Lena și Kolîma. În afara dorsalei Lomonosov, mai sunt și alte dorsale oceanice: Alpha, Nansen. III.2.3. Condiții climatice Bazinul Oceanului Arctic se suprapune zonei climatului polar (arctic), de tip oceanic în cea mai mare parte și de tip continental pe mici sectoare. Temperatura aerului este scăzută tot timpul anului cu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
al acestor animale ci și structura lor internă: dispariția completă a părului, a urechii externe, a gâtului și a membrelor posterioare, în timp ce membrele anterioare s-au transformat în inotătoare puternice. În plus, le-a apărut un organ de echilibru (înotătoarea dorsală) și altul propulsator (înotătoarea codală) așezată orizontal, nu vertical, ca la pești. Dintre cele două subordine ale cetaceelor (Odontocete - cetacee cu dinți și Mystacocete - cetacee cu fanoane), cel deal doilea subordin populează mai cu seamă Oceanul Arctic. Un proiect extrem de important
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
desfășurându-și aici activitățile de cercetare (vara numărul lor este dublu). Vulcanul Beerenberg din insula Jan Mayen este considerat a fi cel mai nordic vulcan emers de pe Terra (a avut erupții în 1970,1973, 1985), situat la limita nordică a Dorsalei medio-atlantice. Glaciația actuală este prezentă în insulă sub forma unei calote care acoperă o parte a vulcanului Beerenberg. Cca.20 de ghețari se desprind din această calotă, între care cel mai mare este Sørbreen, cu o suprafață de peste 15km2, situat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de care o despart aproape 1000km. Cea mai apropiată insulă este însă Groenlanda, situată la o distanță de sub 300km. Din punct de vedere tectonic, Islanda este situată la contactul a două macroplăci tectonice (placa NordAmericană și placa Euro-Asiatică), în zona dorsalei medio-atlantice, poziție care explică o tectonică foarte activă și un vulcanism intens. Relieful se prezintă sub forma unui platou vulcanic format în terțiarul superior, cu altitudini de 400-600 m. Cca.24% din suprafața insulei include regiuni cu altitudini sub 200
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai extinsă este platforma continentală din mările Ross și Weddell. Adâncimea maximă a apei în Oceanul Austral este de 7.235m, în extremitatea sudică a fosei oceanice Sandwich de Sud. Se pot diferenția trei bazine în cadrul Oceanului Austral, izolate de dorsale oceanice importante: Bazinul din sudul Atlanticului de Sud, Bazinul din sudul Oceanului Indian și Bazinul din sudul Oceanului Pacific. Ghețarii de calotă sunt cei care au contribuit și contribuie decisiv la formarea sedimentelor depuse în cea mai mare parte a acestui ocean
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cca.660 m, în timp ce altitudinea maximă se apropie de 3500m. Aproximativ 3/5 din suprafața peninsulei este ocupată de Meseta Iberică (Podișul Castiliei), care este un teritoriu muntos mai vechi, clădit în cea mai mare parte în timpul orogenezei hercinice. O dorsală muntoasă numită Cordiliera Central separă două sectoare în cadrul Mesetei: Castilia Veche (mai înaltă, drenată de Duero) și Castilia Nouă (mai joasă, drenată de Tajo, Guadiana și Jucar). Între munții tineri, cutați în timpul orogenezei alpine, se înscriu: Munții Cantabrici (partea estică
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fără creșterea concentrației de ocitocină, urmând apoi să-și mărească intensitatea în faza de expulzare propriu-zisă datorită compresiunilor mecanice asupra cervixului (ZEROBIN K. și col. 1984, RUNCEANU L. 1994). Centrul reflex și reglator al contracțiilor uterine se află în măduva dorsală și centrul intrauterin autonom (RUNCEANU L. 1994, ZAGHLOUL A.H și col. 1991 ). Diferiți agenți fizici (căldura, masajul uterin, dilatarea forțată a cervixului) sau medicamentoși (ocitocina, ergotina, glucoza, etc.) pot intensifica contracțiile. Din contra, alte substanțe, cum sunt atropina sau
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar metabolismului bacterian, având efect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
că pierderea de energie de-a lungul venelor mai mică decât la nivelul. Presiunea este scazută; de acea sunt semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de compresii, diferențe și modificări de nivel. 15.3. Presiunea venoasă In decubit dorsal toate venele sunt aproximativ la nivelul atriului drept și presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
referitoare la utilajul litic șlefuit din epoca neolitică și din epoca bronzului de pe teritoriul României (COMȘA 1972, 252-256). Pentru stabilirea diferitelor tipuri morfologice de unelte din piatră șlefuită vom lua în considerare următorii parametri ai artefactelor: forma suprafețelor ventrală și dorsală, forma zonei active, forma secțiunii longitudinale și lungimea piesei. Primele două criterii vor fi utile în stabilirea grupurilor tipologice de încadrare a piesei, în timp ce ultimele două criterii vor fi utile și în determinarea primară a funcționalității diferitelor tipuri de artefacte
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
percuție. fața inferioară/ventrală, este partea care s-a detașat din nucleu, are o topografie plană, și prezintă, în apropierea talonului, o porțiune bombată numită bulb de percuție, pe suprafață apărând, în unele cazuri, urmele undelor de șoc. fața superioară/dorsală este partea care prezintă negativele desprinderilor precedente, delimitate de nervuri. partea proximală este partea apropiată de talon. partea distală este partea opusă talonului. În funcție de aceste elemente se realizează și redarea convențională, prin ilustrație, a pieselor din piatră cioplită. Acestea sunt
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de fracturile cu terminații ascuțite, care rezultă într-o muchie cu lărgime minimă. Acest tip de fractură este caracteristic pentru facturile de îndoire. Al doilea tip este dat de fracturile articulate, care se caracterizează prin curbarea suprafeței ventrale spre cea dorsală, acestea întâlnindu-se într-un unghi aproximativ drept. Acest tip de fractură este produs de aplicarea presiunii sau unei lovituri asupra unei suprafețe a laturii uneltei și este caracteristic fracturilor prin îndoire. Al treilea tip este definit de fracturile scalare
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
utilizată, în timp ce lungimea este definită ca valoarea maximă pe verticală a piesei. Cu cât această valoare este mai ridicată, cu atât piesa este mai potrivită utilizării pe un material dur. Următoarele caracteristici macroscopice urmărite sunt urmele de uzură ventrale și dorsale. Se stabilește astfel densitatea macro-fracturilor pe 10 mm de latură utilizată, înregistrarea făcându se ca >5/10 mm sau <5/10 mm. În cazul în care densitatea macrofracturilor este mai mică de 5/10 mm, este foarte probabil ca acestea
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
alte cazuri, nu am putut efectua observații asupra urmelor de uzură care ar fi putut indica prinderea uneltelor în coadă. Grupa tesle Teslele se caracterizează prin preponderența fracturilor articulate și de tip rupturi, acestea fiind prezente în special pe suprafața dorsală. Acest fapt, coroborat cu prezența, în majoritatea cazurilor, a lustrului pe suprafața ventrală și a striațiilor cu orientare oblică față de latura utilă, indică utilizarea acestui tip de unealtă în acțiuni diverse, variind de la cioplire la fasonare. Singurele constante determinabile din
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la cea inferioară păstrează urmele atașării la cupa suportului și la baza acestuia. Înălțimea este de 10,4 cm. Pe partea ventrală, printr-o linie incizată sunt marcate talia și triunghiul pelvian, picioarele fiind despărțite printr-o incizie. Pe partea dorsală statueta este decorată cu pictură tricromă cu benzi late de culoare albă și brun-roșcată, cu bandă de bordură neagră, motivul fiind cel al benzilor în formă de V cu vârful în sus. Decorul care acoperea fesele nu poate fi reconstituit
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]