1,895 matches
-
pentru putere. Atribuirea de vinovății criminale predecesorilor făcea parte din Însăși viața regimurilor comuniste. După cum Gheorghe Gheorghiu-Dej continua lupta cu troica Pauker-Luca-Georgescu Înlăturată de la putere, și Nicolae Ceaușescu lupta cu ă fantoma lui Dej și cu fostul său rival Alexandru Drăghici (vezi V. Tismăneanu). Anchetarea lui Teohari Georgescu (1953) și „discuțiile” cu Alexandru Drăghici (1968) sunt edificatoare din această perspectivă 8. Sub controlul direct și permanent al Securității, toate instituțiile implicate În angrenajul represiunii au concurat În a asigura caracteristica generală
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
comuniste. După cum Gheorghe Gheorghiu-Dej continua lupta cu troica Pauker-Luca-Georgescu Înlăturată de la putere, și Nicolae Ceaușescu lupta cu ă fantoma lui Dej și cu fostul său rival Alexandru Drăghici (vezi V. Tismăneanu). Anchetarea lui Teohari Georgescu (1953) și „discuțiile” cu Alexandru Drăghici (1968) sunt edificatoare din această perspectivă 8. Sub controlul direct și permanent al Securității, toate instituțiile implicate În angrenajul represiunii au concurat În a asigura caracteristica generală a sistemului și regimului penitenciar, aceea de distrugere fizică și psihică a opozanților
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
socialiste trebuiau să se reeduce, așa cum spuneau textele actelor normative În baza cărora fuseseră arestați. În fapt, „era un regim de distrugere fizică”, așa cum afirma un Înalt șef comunist În 1968, când Îl ancheta pe fostul ministru de Interne, Alexandru Drăghici 31. Propaganda vremii vorbea despre Canal ca despre „mormântul burgheziei”. Sloganurile cu care erau primiți În colonii erau „Prin muncă, la reabilitare” sau „Astăzi un bun colonist, mâine un om liber”. Cel de-al doilea, citit de deținuți, devenea „Astăzi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nu se pune În libertate elemente dușmănoase. (ă) Acțiunea va Începe imediat. b) Stabilește alcătuirea unei comisii centrale care să organizeze și să coordoneze aplicarea acestor hotărâri. Comisia va fi condusă de tov. P. Borilă și formată din tovarășii: Al. Drăghici, D. Petrescu, A. Tatu Jianu, Pavel ștefan și șt. Nițulescu. La toate Închisorile și coloniile de muncă se vor constitui comisii alcătuite din delegați ai Securității Statului - care vor conduce comisiile -, ai Procuraturii, Justiției și șefii secțiilor administrativ-politice ale Comitetelor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Interne, până la prima mare grațiere, aceea din toamna anului 1955. Privind această etapă a represiunii comuniste din România, mai există o perspectivă care trebuie luată În seamă. Aceea a celui de-al doilea ministru de Interne al epocii Dej, Alexandru Drăghici. În anul 1968, când al doilea dictator, N. Ceaușescu, Își consolida poziția și prin denunțarea unor abuzuri ale predecesorilor și reabilitarea publică a lui Lucrețiu Pătrășcanu, fostul său rival era supus discuțiilor unei comisii de partid. Acesta Își autoreleva mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
lucruri neplăcute moștenite, pe care și Teohari (Georgescu) a patronat-oă i-am raportat și lui Dej treaba aceasta și a spus că trebuie clarificat. Asta În 1952-1953. În 1954 am lichidat lagărele de muncăă Dar a mai spus ceva Alexandru Drăghici atunci când se referea la raporturile dintre Securitate și Partid: „În primul rând, Securitatea era și este un instrument al partidului. Ea este obligată să respecte legalitatea, dar legalitatea o Întoarcem cum ne convine”50. Există, fără Îndoială, adevăruri În cele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
referea la raporturile dintre Securitate și Partid: „În primul rând, Securitatea era și este un instrument al partidului. Ea este obligată să respecte legalitatea, dar legalitatea o Întoarcem cum ne convine”50. Există, fără Îndoială, adevăruri În cele declarate de Drăghici, dar există și unele doar pe jumătate și altele escamotate. Autorii mai sus citați constatau că „locul unei așa-zise «dictaturi a Securității» a fost preluat treptat de o Securitate ce a slujit tot mai mult instalarea unei „dictaturi de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
slujit tot mai mult instalarea unei „dictaturi de partid”51. Dacă până În 1952-1953 legalitatea era la pământ, s-a trecut Într-o altă epocă În care legalitatea era Întoarsă așa cum ne convine. Prin legalitate, termen atât de drag lui Alexandru Drăghici, trebuie mai degrabă să Înțelegem legalizare, o punere În acord a situației de fapt cu norme juridice existente sau care urmau a fi emise. Este știut faptul că ședințele mai mult sau mai puțin secrete urmate de circulare confidențiale și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
elemente care, la expirarea pedepsei În Închisori sau lagăre, dovedesc că nu s-au reeducat și prezintă pericol deosebit pentru Securitatea statului”, urmau să li se stabilească DO pe termene Între șase luni și cinci ani56. În iunie 1954, Alexandru Drăghici propunea guvernului un proiect de hotărâre privind eliberarea unor deținuți de la Sighet și ridicarea regimului de DO pentru alții care nu contraveneau intereselor securității statului. Decizia de eliberare a acestora a fost luată numai după un an (HCM nr. 1199
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În 1949 (nota 10), șefii Securității Își puneau problema construirii a două-trei penitenciare. Sub imperiul acestei necesități, la Făgăraș, În impozanta cetate medievală, a fost repede amenajat un penitenciar care, În septembrie-octombrie 1950, primea aproape o mie de deținuți. Alexandru Drăghici afirma În 1968: „Erau trei Închisori: Malmezonul, Închisoarea din beciul Securității (MI, devenit sediu al CC al PMR) și Jilava (penitenciar de tranzit și depozit), care erau ale Securității, nu ale Direcției Penitenciare”111. Unități/ Colonii de muncă (formațiuni): Arad
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
identificarea și urmărirea elementelor chiaburești”, Teohari Georgescu, În calitate de ministru de Interne, declara Într-o cuvântare din 28 februarie 1950: „Dacă este chiabur care folosește mâna de lucru, să-l lovim să-i iasă ochii din cap”24. Politica lui Alexandru Drăghici, care i-a urmat În post, nu era alta. Violența limbajului nu era doar un exercițiu de retorică: de cele mai multe ori, se proceda În consecință. Mărirea până la insuportabil a cotelor, exproprierea, deportarea, anchetele În miez de noapte, ridicările intempestive de la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ce li se impun celor vizați. O statistică secretă a Consiliului de Securitate a Statului din 16 februarie 1968, semnată de vicepreședintele acestui consiliu, Constantin Stoica și elaborată În contextul În care Ceaușescu decisese deja să se debaraseze de Alexandru Drăghici, cerând o verificare a legalității actelor semnate de fostul ministru de Interne, menționează că numărul persoanelor „considerate periculoase pentru securitatea statului” cărora li s-a impus domiciliu obligatoriu Între 1953 și 1964 se ridică la 60.000, dintre acestea 44
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de Interne în care erau analizate: problema legionară, organizațiile subversive, biserica, sectele religioase, partidele politice, și care concluziona necesitatea declanșării arestărilor. Cele mai multe acte din dosarul penal de la CNSAS al tatălui meu sunt semnate de Alexandru Nicolschi dar și de Alexandru Drăghici, în calitate de Ministru al Afacerilor Interne (MAI). De altfel, se cunosc de către toți deținuții politici ororile reeducării de la Pitești și Gherla ale căror inițiator și îndrumător a fost acest Alexandru Nicolschi. Despre atitudinea lui Nicolschi scrie Fronea Rădulescu. La
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
stabilită în luni, nu în ani. In acest mod tatăl meu a fost reținut timp de mai bine de 5 ani fără vreun mandat al parchetului sau vreo hotarâre judecătorească de condamnare. Prin Ordinul Ministrului Afacerilor Interne, General -Colonel Al. Drăghici Nr. 10003 din 15 aprilie 1958, tatălui meu i se fixează loc de muncă pentru 36 de luni, conform Decretului-Lege Nr.89/1958 și în conformitate cu HCM nr.282/1958. Se menționează că serviciul „C” (contrarevoluționari) și Direcția penitenciarelor și coloniilor
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
fost scos forțat la muncă, le-a spus anchetatorilor: “Robu-i rob, el nu poate lucra benevol.. Nu fac altceva decât să- și arate minciuna care e la baza întregii lor conduceri”. Părintele Oancea povestește de asemenea, despre vizita lui Alexandru Drăghici, ministru de Interne la acea vreme și care a semnat cele mai multe acte din dosarul tatălui meu. Câțiva deținuți au avut curajul să-l întrebe în legătură cu contradicția dintre situația din lagăr și doctrina comunistă care presupune că
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
MAI, pe baza relatărilor primite, în care se specifică că „a avut manifestări dușmănoase” și a fost pedepsit cu izolarea, comisia propune să nu fie pus în libertate. Pe baza acestui referat, prin ordinul Nr.10.082 al ministrului Al. Drăghici, din februarie 1961 se fixează loc de muncă încă 24 de luni pentru tatăl meu. Prin ordinul MAI Nr.751372 din 10.II.1961 se transmite această dispoziție către Direcția penitenciarelor și prin adresa Nr. 054102 din 10.II.1961
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
această lectură paralelă pe care însă o socotesc obligatorie pentru apropierea de filmul lui Alexa Visarion. Apropierea, nu descifrarea, pentru că Ana conține, în structura sa conceptuală emoțională și stilistică, viața, personalitatea și creația regizorului. Fata din Ana, interpretată de Cristina Drăghici, a călătorit în Italia și a trăit "cât pentru trei vieți", iar El, Răzvan Vasilescu, stăpânit de sentimentul ratării, a făcut Irlanda, "nițică Suedie", la Muntele Athos a stat trei luni... Și s-au întors. Ca dintr-un surghiun. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a ajuns să se apropie până spre similitudine cu Golgota pe care a urcat-o acesta în credința că trebuie să dureze cel mai important edificiu dintr-o operă artistică de referință. (Radu F. Alexandru) Răzvan Vasilescu El și Cristina Drăghici Fata Personalitate complexă scenarist, regizor de teatru și film, teoretician și profesor, în tot și în toate eminent Alexa Visarion ne-a oferit (venind personal la Iași în acest scop) cel mai recent film al său, Ana, în mare măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sa de-o viață de a face un film despre Meșterul Manole, fata fără nume se identifică cu personajul feminin visat de regizor, și, întrebată încă o dată cum se numește, răspunde, în sfârșit, "Ana, Ana lu' Manole". Răzvan Vasilescu, Cristina Drăghici și Ionuț Pavel "Greul" filmului rîmâne pe seama celor două personaje principale, unul, regizorul, fiind interpretat de Răzvan Vasilescu, care-și dozează perfect stările sufletești în funcție de etapele diferite ale "țesăturii afective", marea surpriză a filmului fiind oferită, însă, de interpreta fetei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ionuț Pavel "Greul" filmului rîmâne pe seama celor două personaje principale, unul, regizorul, fiind interpretat de Răzvan Vasilescu, care-și dozează perfect stările sufletești în funcție de etapele diferite ale "țesăturii afective", marea surpriză a filmului fiind oferită, însă, de interpreta fetei, Cristina Drăghici, o descoperire a regizorului Alexa Visarion, o actriță care izbutește să "țină piept", fără complexe, unor actori de prim rang ai scenei și ecranului românesc, contribuind eficient la structurarea și transmiterea puternicului fior emoțional al filmului. Alexa Visarion cu Ana
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
speranță deziluzie etc. Cum sunt ele puse în mișcare în curgerea fatalmente mediată de concretețea imaginii cinematografice? Printr-o accentuare derutantă a unuia dintre cele două elemente contras tante. Un exemplu paradigmatic: începutul ne-o prezintă pe tânăra biciclistă (Cristina Drăghici), ieșită în calea Trecătorului (Răzvan Vasilescu), drept una având gura cam slobodă. "Cum te cheamă, fato" ? "Mai du-te în p... mă-tii", răsună pe ecran. "Cum te cheamă?", se arcuiește și întrebarea din final. "Ana"". Numele iconic al sacrificiului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Manole al cărui film nu-l vor putea face vreodată. Biserica este o structură sufletească și înălțarea ei îi cuprinde. Să fie oare filmul meu o pagină testamentară?! Cum v-ați construit distibuția? Lângă Răzvan Vasilescu debutează tânăra absolventă Cristina Drăghici. Pe Răzvan îl cunosc de multă vreme... mi-a fost student... L-am debutat deopotrivă în film și în teatru. A avut un rol mic în Înghițitorul de săbii, o secvență care a fost suport al filmului de acum. Inițial
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al filmului de acum. Inițial gândisem rolul principal pentru Florin Zamfirescu... Colaborarea cu Florin, de-a lungul anilor, prietenia, dragostea și respectul meu pentru el au îmbogățit scenariul. Varianta ultimă îl solicita însă în distribuție pe Răzvan Vasilescu. Pe Cristina Drăghici am cunoscut-o într-un spectacol al studentei mele Catinca Drăgănescu. Interpretare strălucită... și premiată. La filmare Răzvan a contat enorm, a fost un partener impecabil, din toate punctele de vedere, coleg și profesor deopotrivă. Cu Dorina Lazăr, Mircea Albulescu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
4/1986-1987, Göttingen, Vandenhoeck & Ruprecht). 97 W. Dilthey, Einleitung..., p. 51. 98 Ibid., p. 53. 99 W. Dilthey, Einleitung... apud A. Marga, op. cit., p. 55. 100 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 373. Despre "completarea" Criticii rațiunii pure vorbește și Virgil Drăghici în Prefață la Construcția lumii istorice în științele spiritului, Cluj, Editura Dacia, 1999, traducere de Virgil Drăghici, p. 5. 101 M. Riedel, op. cit., p. 101. 102 Ibid., p. 39. 103 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 156: "Probabil, teoria lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey, Einleitung... apud A. Marga, op. cit., p. 55. 100 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 373. Despre "completarea" Criticii rațiunii pure vorbește și Virgil Drăghici în Prefață la Construcția lumii istorice în științele spiritului, Cluj, Editura Dacia, 1999, traducere de Virgil Drăghici, p. 5. 101 M. Riedel, op. cit., p. 101. 102 Ibid., p. 39. 103 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 156: "Probabil, teoria lui Dilthey despre concluzia inductivă hermeneutică nu este decât o concesie verbală făcută înțelegerii inductive a științei, înțelegere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]