2,442 matches
-
Galeria cu viță sălbatică”), Pavel Țugui, Cornelia Diaconu, Dorin Teodorescu, Toma Grigorie, Titus Bălașa, Sonia Cuciureanu, Maria Magdalena Simion. Volumul din 1980 conține o secțiune dedicată centenarului nașterii lui Mihail Sadoveanu (corespondență, studii de Pavel Țugui și Ion Pătrașcu ș.a.). Dramaturgia, care ocupă un loc mult mai modest în preocupările cercetătorilor, nu scapă totuși atenției Sinei Dănciulescu-Leonte, Corneliei Cârstea și Rodicăi Iordache. Fără a fi o publicație destinată studierii literaturii universale, revista conține numeroase cercetări dedicate poeziei scrise în alte limbi
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
secțiune dedicată personalității lui Honoré de Balzac, intitulată Evocarea lui Balzac, cuprinzând studii și note de Elena Răducanu, Sonia Cuciureanu, Lelia Trocan, Ion Pătrașcu. Alte domenii atacate în aria epicului merg de la proza latină clasică până la literaturile anglo-saxone. În domeniul dramaturgiei străine, interesul colaboratorilor publicației se dovedește la fel de variat, ca modalități de abordare tematică, și la fel de modern, sub aspect metodologic, ca și celelalte, deși aria de interes se limitează aproape exclusiv la domeniul dramaturgiei și spectacolului teatral francez. I. Schinteie analizează
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
latină clasică până la literaturile anglo-saxone. În domeniul dramaturgiei străine, interesul colaboratorilor publicației se dovedește la fel de variat, ca modalități de abordare tematică, și la fel de modern, sub aspect metodologic, ca și celelalte, deși aria de interes se limitează aproape exclusiv la domeniul dramaturgiei și spectacolului teatral francez. I. Schinteie analizează, din această perspectivă, modernitatea teatrului scris de Alfred de Musset, dar și repertoriul Teatrului Național din Craiova în secolul al XX-lea, în vreme ce Elena Răducanu, specializată în opera dramatică a lui Henry de
ANALELE UNIVERSITAŢII DIN CRAIOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
marginalizat după moartea poetului (Cântare omului). Pasiunea recuperatorie se materializează în chip definitoriu în tripticul de comentarii despre G. M. Cantacuzino, în restituirea căruia A. s-a manifestat și ca editor. Tot ca investigație de recuperare, reține atenția articolul despre dramaturgia (operă postumă) lui Traian Chelariu. Volumul Vârstele lui Proteu (1984) tratează, cu intenție monografică, despre baroc, urmărind devenirea acestuia de la formele de „proto-baroc” / „prebaroc” din antichitatea ebraică, în literatură, filosofie, sculptură, arhitectură, până la „splendorile aurifulgente” ale Bizanțului, la Michelangelo, Bernini
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
1965 pleacă din țară, la Detroit, ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America. La întoarcere, în 1976, este numit director al Institutului Biblic din București. În 1992 a fost înscăunat arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului. Debutează în dramaturgie la 17 ani, cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor. În 1939, cu sprijinul lui N. Iorga, i se joacă piesa La furcărie pe scena Teatrului Ligii Culturale, iar în 1940, pe scena Teatrului Național Studio, poemul dramatic Dochia. În
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
-o prin tăgadă,/ Lucoare nouă, sfântă, ne-mbată și ne pradă./ Aliluia!” (Acatistul Sf. Ioan Valahul, Starea a treia). Volumele următoare, Istorii agrippine (1976), Anamneze (1984) și Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi (1992) se circumscriu, în general, aceluiași univers poetic. Dramaturgia lui A., reunită în două volume publicate în 1982 sub titlul Greul Pământului. O pentalogie a mitului românesc (Premiul Uniunii Scriitorilor), oferă o fascinantă experiență de întoarcere a mitului, înțeleasă ca retrăire-reinventare a acestuia. Cinci poeme dramatice, Miorița, Du-te
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Testament, București, 2000; Biblia sau Sfânta Scriptură, București, 2001. Repere bibliografice: Negoițescu, Însemnări, 215-217; N. Carandino, Autori, piese și spectacole, București, 1973, 73-77; I. Zamfirescu, Drama istorică universală și națională, București, 1976, 292; V. Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 278-283; Mancaș, Teatrul, 196-197; Ciompec, Motivul, 232-234; Sultana Craia, Visul germinal, LCF, 1979, 32; Sorin Titel, O lume imaginară și exotică, RL, 1980, 7; D. Micu, Valențe ale fantasticului, LCF, 1980, 10, 11; Aurel Sasu, „Te iată
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
monumental, LCF, 1980, 51; Pompiliu Marcea, Vocația monumentalului, CNT, 1981, 21; Nicolae Manolescu, Istoria și romanul, RL, 1981, 44; Mihai Ungheanu, Paul Anghel, „Ieșirea din iarnă”, LCF, 1982, 4; Val Condurache, Fantezii critice, Iași, 1983, 106-111; Diaconescu, Dramaturgi, 66-70; Faifer, Dramaturgia, 123-130; Marcea, Concordanțe, 236-246; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 136-138; Odangiu, Romanul, 21-27; D. Bălăeț, Regăsirea continuă, Craiova, 1986, 191, 202-204; Băileșteanu, Aorist, 140-151; Stănescu, Jurnal, III, 121-125, 144-158; Cosma, Romanul, I, 98, II, 182-185; Cristea, A scrie, 248-261
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
Eliot ș.a.), Giuseppe Cifarelli (Dante Alighieri). Se traduce din literatura română în germană - M. Eminescu (Mathilde Kloss), Ion Barbu (Annelyi Gabany), în armeană - Lucian Blaga (Al. Apostu), în spaniolă - Ion Barbu (Al. Ciorănescu) ș.a. În cercurile de proză și de dramaturgie au fost comentate lucrări de Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Mihai Niculescu, Virgil Marin Gherasim. Din 1973, lucrările citite în cenaclu au fost publicate în revista „Apoziția”. S-au organizat, de asemenea, seri muzicale și conferințe pe teme de artă plastică
APOZIŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285410_a_286739]
-
de artă plastică și literatură. După 1965, criticul se întoarce la cronica de artă, prefațează cataloage de expoziții și, mai ales, traduce din autori și opere reprezentative ale literaturii universale, începând cu antichitatea latină (Horațiu, Lucrețiu), trecând prin Shakespeare și dramaturgia clasică germană, pentru a se opri la poezia europeană modernă - Rimbaud, Baudelaire, Stefan George, ori la proza lui Cesare Pavese. Redusă ca întindere, creația sa originală vorbește despre „servituțile”, dar și despre „măreția” unei inteligențe ieșite din comun, dispusă să
ARGINTESCU-AMZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285439_a_286768]
-
Stat din Oradea, stagiunea 1975-1976), Turnul de cireș (Teatrul de Nord din Satu-Mare, stagiunea 1976-1977), Tentația (Teatrul Național din Timișoara, stagiunea 1983-1984; Teatrul Național din Cluj-Napoca, stagiunea 1984-1985). În 1989, volumul Tentația. Coroană pentru Doja adună o bună parte din dramaturgia lui A., a cărei temă predilectă este raportul dintre călău și victimă, identificabilă și în scrierile sale epice. În teatru, autorul adoptă formula modernă, brechtiană, căreia îi alătură proiecția realistă îmbinată cu o neîndoielnică vocație poematică. Coroană pentru Doja este
ARDELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285432_a_286761]
-
teatru. Proiectată în medievalitate, tragedia eroului nu exclude trimiterile la lumea de azi. Istorie a unei crime premeditate, Tentația este o acidă condamnare a alienării în societatea de consum. Piesa Napoleon, Soldatul și Femeia sau Îngerul călău (2000; Premiul pentru dramaturgie al Asociației Scriitorilor din Timișoara) dezvoltă o „acțiune” care coboară din alegorie în istorie, organizată în jurul relației dintre stăpân și supus; eroul, un intelectual român predispus la compromisuri morale grave, eșuează lamentabil, pentru el momentul schimbării vremurilor nefăcând decât să
ARDELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285432_a_286761]
-
Cioculescu, Dimitrie Anghel. Viața și opera, București, 1945; Râpeanu, Noi, 42-84; Teodor Vârgolici, Dimitrie Anghel, București, 1966; Ciopraga, Portrete, 69-76; Ardeleanu, Proza, 127-190; Vlad, Convergențe, 179-202; Georgeta Horodincă, D. Anghel. Portret în evantai, București, 1972; Brădățeanu, Istoria, II, 77-78; Modola, Dramaturgia, 310-316; Scarlat, Ist. poeziei, II, 291-296; M. I. Dragomirescu, D. Anghel, București, 1988; Negoițescu, Ist. lit., I, 160-162; Dicț. analitic, I, 116-118, II, 41-44, 233-236, III, 202-206; Durnea, Orizonturi, 77-123; Vârgolici, Portrete, 195-204; Dicț. esențial, 28-31. V.D.
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
parodică duce mai evident lucrurile spre universul închis al comunismului („viitor de aur țara noastră are și prevăz prin SECU a lui Înălțare”), ceea ce face astăzi din autorul ei un adevărat spirit premonitor. Tenta satirică, prezentă și în antiutopiile din dramaturgia lui A., acel râsul/plânsul de care amintea I. D. Sârbu, semnifică, în realitate, înclinarea povestitorului de a afla în hazul de necaz echilibrul nu numai narativ, dar și ideatic. Parodicul se impune în Scrisorile lui Condurică, „basm dramatic în IX
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
în Românii, 13-15; Lovinescu, Unde scurte, IV, 85-89; Negoițescu, Scriitori contemporani, 24-26; Dicț. scriit. rom., I, 103-104; Cornel Regman, L. M. Arcade, „Poveste cu țigani”, JL, 1996, 9-24; Cornel Regman, L. M. Arcade, „Revoluție culturală”, JL, 1996, 39-46; Sanda Diaconescu, Dramaturgia - „ultima cauză”, JL, 1996, 39-46; Regman, Dinspre Cercul Literar, 229-238; Cornelia Ștefănescu, Despre „vremea șoferilor ruși...”, JL, 1998, 1-2; Cosma, Romanul, II, 380-385; Ghițulescu, Istoria, 406-407; Ungureanu, La vest, II, 29-43; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 147-155
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
pas la mélancolie du poète romantique, mais une tristesse qui envahit l'âme. Une forme de désespoir englobe l'univers tout entier, le ciel, la nature et leș créatures. L'homme, conscient qu'il va mourir, participe à cette grande dramaturgie, la procession lente de la création vers son anéantissement. "1200 Dans la poésie de Blaga, le thème de la tristesse se fait visible à travers le leitmotiv des larmes, qui a comme source un certain " christianisme cosmique " : Leș larmes, manifestation corporelle de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
VI, 313-314; Călinescu, Ist. lit. (1982), 657; Arghezi, Scrieri, XXX, 267-269; Corneliu Moldovanu, Autori și actori, București, 1944, 131-147; Ciopraga, Lit. rom., 628-629; Massoff, Teatr. rom., IV, 369, V, 46-56; Brădățeanu, Istoria, II, 89-90; Kalustian, Simple note, I, 107-114; Modola, Dramaturgia, 137, 226-227, 256; George Diamandy, DRI, II, 73-85; Faifer, Pluta, 84-88. F.F.
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
la „Revista de folclor”, „Viața românească”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Steaua”, „România literară”. D. cercetează literatura română din secolul al XIX-lea, folclorul literar românesc și est-european, legăturile literare româno-maghiare și traduce în limba maghiară din proza și dramaturgia românească (Nicolae Bălcescu, I.L. Caragiale, I. Creangă, I. Agârbiceanu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, N. Velea). În antologia literaturii universale, redactată de Kardos László, selectează textele și semnează notele biografice ale scriitorilor din secolul al XIX-lea și al
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
Sturzu, Haralambie Țugui, Florin Mihai Petrescu, Ion Hurjui și alții. George Lesnea e prezent în paginile revistei până la sfârșitul vieții sale, fiind un fel de simbol al publicației. În proză, colaborările de prestigiu sunt mai puțin numeroase, la fel în dramaturgie, dar deloc neînsemnate: Corneliu Ștefanache, George Bălăiță, Mircea Radu Iacoban, Ștefan Oprea, Ion Țăranu, Stelian Baboi, Andi Andrieș, Ion Istrati. Sectorul de critică este în toți anii de apariție susținut cu seriozitate de cronicari literari ca Al. Andriescu, Liviu Leonte
CRONICA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286532_a_287861]
-
trasând caracteristicile generale ale epocii, enumerând principalele grupări și publicații literare cu specificul lor („Sburătorul”, „Gândirea”, revistele de avangardă, „Viața românească”, „Criterion”, „Axa”, revistele de stânga - „Cultura proletară”, „Bluze albastre” etc.) și analizând operele literare grupate pe genuri - proza, poezia, dramaturgia, eseistica și critica literară -, fiecare scriitor fiind plasat în cadrul genului pe care l-a ilustrat cu mai multă strălucire, unde este analizat însă în toate compartimentele activității sale, de asemenea după modelul indiscutabil în epocă, biografia fiind urmată de prezentarea
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
literatură tradiționalistă, cu puternice infuzii sămănătoriste. Poezia este semnată de Sergiu Cujbă, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga), Al. Bardier, Liuba Dimitriu (postume), Octav Sargețiu ș.a. Cu proză colaborează Sabin Popescu-Lupu, Gh. V. Madan, Sergiu Cujbă, cu dramaturgie - Sabin Popescu-Lupu (Comorile pământului). Aici apar și traduceri: din Al. Hâjdeu (Cântec despre Moldova), Vl. Korolenko (Bătrânul clopotar) ș.a. A.Cb.
CUVANTUL MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]
-
proză, unde alături de Constanța Hodoș (nuvela Jurământul, un fragment din romanul Din carnetul unui medic ș.a.), Ion Gorun, Al. Cazaban ș.a. figurează Gala Galaction cu povestirea Hârcă pentru hârcă, reprodusă din „Viața românească”. Este meritorie intenția redacției de a promova dramaturgia originală, dar chiar publicând piesele Constanței Hodoș, dezideratul nu este satisfăcut. Aceeași scriitoare e prezența cea mai consecventă în paginile ziarului, cu recenzii, cronici literare, teatrale și muzicale, articole pe teme culturale, educative etc. Mai semnează articole Ion Gorun, I.
DACIA TRAIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]
-
scrierile lui G. Baronzi și traducerea lui C. Aristia din Iliada lui Homer. El condamnă moda dramelor „epileptice”, produse ale degradării romantismului, îl apreciază pe Gogol, dar și pe V. Alecsandri, pe care îl consideră singurul creator de tipuri din dramaturgia vremii. Pledând în favoarea criticii literare și pentru încurajarea talentelor locale, cere o evaluare a operei pornind de la conceptul hegelian al frumosului ca aparență sensibilă a ideii (Critica literară). Câteva traduceri - din Mickiewicz, Horațiu, Schiller - sunt datorate lui Gr.H. Grandea, Radu
DAMBOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
Privitor ca la teatru (I-III, 1975-1982). Nu un demers coerent, programatic și gândit în perspectivă se remarcă în aceste volume. Materia se organizează în funcție de zecile de articole ale cronicarului, care se grupează în secțiuni de genul: Zece debuturi în dramaturgie, 1877 în dramaturgia contemporană, Un autor, o piesă ș.a.m.d. Mai atractivă este maniera de organizare a primului volum, pe profiluri de regizori (de la Aureliu Manea la Iulian Vișa) și pe teatre, într-o stagiune. Modelul de cronicar teatral
COCORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286312_a_287641]
-
teatru (I-III, 1975-1982). Nu un demers coerent, programatic și gândit în perspectivă se remarcă în aceste volume. Materia se organizează în funcție de zecile de articole ale cronicarului, care se grupează în secțiuni de genul: Zece debuturi în dramaturgie, 1877 în dramaturgia contemporană, Un autor, o piesă ș.a.m.d. Mai atractivă este maniera de organizare a primului volum, pe profiluri de regizori (de la Aureliu Manea la Iulian Vișa) și pe teatre, într-o stagiune. Modelul de cronicar teatral urmat este Valentin
COCORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286312_a_287641]