1,112 matches
-
Fiecare iobag trebuie să aducă cetății câte un car cu lemne la Sfântul Mihai sau la Crăciun, să facă 3 zile la secerișul grâului sau ovăzului, 2 zile de coasă și să adune și să ducă fânul cosit unde zice dregătorul curții. La seceriș, să care tot felul de semănături unde i se spune. Fiecare preot dela sat dă la Rusalii câte 1 fl. Românii ținutului, dacă fură - afară de cal - bou, vacă oaie, porc, îl plătește de 12 ori, cel ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-i veche și statornică, iluzia că mă desprind de cele din jurul meu, pentru a mă reîntoarce în trecut, lua o formă și o intensitate neașteptată, într-atât îmi părea că Iașul de atunci, Iașul războiului, Iașul inundat de trupe, de dregători, de lume străină, de oaspeți, de larmă, de zgomot, de plânsete, și nu numai Iașul, dar tot pământul sfâșiat al țării, cu toate durerile de pe el, rămâneau în urma mea, departe, tot mai departe de mine. Și iată curtea; aceeași sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
și cântare! Vezi-ți de miei și de iezi, nu te amesteca printre bemoli și diezi, Sunt alții mult mai știutori, Că nu se cântă la palate ca în coliba de păstori. Stai acolo la marginea satului și lasă pe dregători Să aibă grijă de ,,otava împăratului”! Și nu mai spune povestea cu ,,cumpăna de judecată” -E prea demodată. Stai acolo în scorbura văii și lasă să petreacă ,,fetele frumoase și flăcăii”... Se vor topi de sete?”... Nu-i treaba ta
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
vremea când erau bătute cu pușcile cele mari de vrăjmași. În spătăria Cetății Suceava, o sală mare cu ogive, chei de boltă, pereții sculptați cu motive heraldice, "sală a tronului" e bucurie mare: Domnul cu Doamna, boieri mari, boieri mici, dregători, căpitani prăznuiesc "Strălucita izbândă de la Podul Înalt", prin "Ospățul de biruință". Boierii, în straie de sărbătoare, cu anterie și bărbi după datină bizantină; cei tineri, cu scurte, rași după nărav talian; toți mustăcioși, cu plete unse cu unt; nu puțini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cresc repede și înăbușe florile... Crezi că n-aș vrea să fiu "Pâinea lui Dumnezeu?" Dar pot? Iaca, năravuri noi ce nu ne fac cinste au prins cheag în Moldova: peșcheșul, șpaga, lenea, pufăitul pe sofa din narghilea... Poruncitor: Care dregător e dovedit că s-a spurcat la aur, să fie pus să-l înghită să se sature! spune el poruncitor. Ce să mai pomenesc de scârboșenia celor ce "fac turcește", de parcă s-au isprăvit muierile de pe fața pământului! Ele... pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vreau să aflu cum stau treburile prin țară, mă boiesc pe față; arunc o țoală ponosită-n spinare, trag pe ochi o căciulă "împușcată" și cobor printre oameni. Iscodesc... După prima ulcică de poșircă, aflu cum merge ocârmuirea târgului, dacă dregătorii se țin de pravilă... La a doua ulcică, mai pe șoptite, îl iau în pleaznă pe Vodă cât îl au ei la inimă ba-l pișcă, ba-l înțeapă... Îmi zbârlesc musteața, fac fețe-fețe, o-nghit și bag nasul în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu păcate multe, trecute, pe care te-am ridicat al meu prim și prețuit sfetnic, pentru că ești cinstit și-ți iubești țara. Și câți încă asemenea, mai mari au mai mici, boieri sunt credincioși sfetnici ai mei și prea vrednici dregători ai Moldovei... Da, boier Stanciule, am ridicat în dregătorii pe cei ce s-au dovedit vrednici de aiastă cinste. Eu nu cunosc decât o singură măsură după care prețuiesc omul: cât prețuiește mintea, inima și brațul său. Aiasta-i, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce stăteau retrași, ascunși în conacele lor, ci îmbogățiții, ciocoii, căftăniții-boieri. Să te ferească Dumnezeu de țopârlanul ce se urcă ca scroafa-n copac; aista una-două te vinde, ba unii se tăiau împrejur de se turceau. Dintr-un prăpădit de dregător rupt în cur, peste noapte ajungea "Mare boier ditai Baronul", jecmănea sălbatec țara, dădea șpagă în dreapta, în stânga și nimeni, nimeni nu-i cerea socoteală... Boierimea hrăpăreață răpea samavolnic pământul răzășilor liberi covârșiți de biruri și gloabe, care deveneau astfel robi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
el batjocoritor, face o plecăciune, salută cu palma la frunte, la buze, la inimă: "Salamalec Strălucire! Athletul Creștinătății ți se închină!" Dacă altfel nu se poate... Numai domn să nu fii... Plătim haraci padișahului, plocoane Marelui Vizir, peșcheșuri pașalelor, bacșișuri dregătorilor, ciubuc slugilor și odoare cadânelor favorite. Și de-ar fi numai aiasta... 12 Pumnal sau otravă în țintirim Dacă... dacă se scoală din coșciug vreun strigoi și-mi rânjește cu hârca descarnată, de-mi îngheață sângele-n vine și damblagesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Fie-ți țărâna ușoară... În Iad, cu tine, "Ștefan al Cincilea cel Mare"! De ce tocmai eu?!?! protestează vehement Negrilă, speriat de moarte. Așa-așa! îi ține isonul Alexa, nu mai puțin înspăimântat. De ce tocmai noi?!... Eu... eu nu-s decât dregător de-al doilea. Așa-așa! afirmă Alexa. O așa mare cinste se cuvine unui om greu. Eu... eu ce sunt? Un amărât de stolnic mai-mare peste bucătarii Măriei sale... Domnia ta ești boier mare, cumnat chiar, îi spune lui Isaia. Rămâi în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se prevedea: „În privința necuviinței ce rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire asupra creștinilor să se Împiedice de la anul viitor de a mai cumpăra venituri de moșii, afară numai de arenzile de băuturi de care nu sunt opriți, căutând Însă dregătorii ținutali ca și acești jidovi ce s-au aflat arendători de moșii să nu se păgubească de dreptul lor”. Pentru atitudinea pe care a avut-o În „chestiunea evreiască”, Carp a fost acuzat că trăda interesele țării, pentru că nu dezmințea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Toți suntem una, nu mai e banul." C. BĂLĂCESCU C. Bălăcescu (c. 1809-1880) e un antibonjurist integral, luîndîn deriziune totul, instituțiile regulamentare, profesorii de la Colegiul național, ideea de progres însăși (uneori în maniera șansonieră a lui Béranger): Azi ucigașul e dregător, Furul de frunte judecător, Azi criminalul e virtuos, Și virtuosul om vițios; Tot veneticul proprietar Și răspopitul funcționar. Vizionarii sunt diplomați Și ceaslovarii mari literați: Toți intriganții alegători, Toți patentarii legiuitori; Toți veneticii mari patrioți, Toți fanfaronii Mircii nepoți. COL
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pierdeau dreptul de a fi incluși în Frăția satanistă a lui Iahwe. Cu Ezra și Neemia începe marea ne-mernicie mozaică privind ,,poporul ales” și stăpînirea lumii numai de cei tăiați împrejur, adică de îndrăciții fanatici ivriți. Neemia a fost mare dregător care i-a condus pe iudei între anii 445- 433 î.e.n. reușind să refacă zidurile Ierusalimului și construirea unui templu pentru cultul lor, iar după moartea lui Ezra devine mare rabin, avînd un rol decisiv în reorientarea mozaismului către un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
vorbă cu cei ce puseseră în practică gândurile sale mărețe și din acest domeniu al economiei noastre naționale. în sfârșit, într-o bună zi apăru în pavilionul expoziției ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Angelo Miculescu, însoțit de soție și mari dregători. Părea să fie avanpremiera. Fiecare stand fu cercetat cu atenție, cu toții se serviră din plin mai din toate exponatele. Angelo era fericit, prevăzând o notă bună din partea șefului suprem. în ziua următoare, trecu de amiază fără să apară cel ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
incinta expoziției. Nu primire cu pompă, nu urale, nu avangarda și ariergarda de mașini, obișnuite în asemenea ocazii. înlemniserăm cu toții, mai ales la vederea figurii crispate a iubitului nostru secretar general și președinte al republicii. Printre plecăciunile și bâlbâielile marilor dregători prezenți, Ceaușescu trecea nervos, cu buzele mai subțiate și învinețite de furie, complet neatent la ce i se spunea la fiecare stand. După câteva minute, ca fugărite de demoni, intrară prin poarta principală mașinile cu cei din suita președintelui, oprind
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de perspectivă ce se puneau ministerului și care, desigur, nu puteau fi rezolvate fără îndrumările prețioase ale șefului suprem. O mișcare scurtă a capului dovedea aprobarea. La o masă lungă, pregătită din timp pentru gustări și discuții, luară loc marii dregători. Ceaușescu îl avea în dreapta pe necăjitul Trofin, palid și trist, iar la stânga se înșirau doi consilieri, apoi Angelo Miculescu, Iftode (șeful Departamentului Industriei Alimentare), Ion Ceaușescu (șeful Departamentului Legume și Fructe) și apoi încă trei-patru secretari-generali. Ceilalți se înșirară în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
capteze întrebările ce se puneau și răspunsurile președintelui. Atmosfera în pavilion era sufocantă. Soarele, neținând seama de importanța consfătuirii, arunca din plin sulițele sale fierbinți ce deveneau mai înfierbântate la trecerea lor prin pereții de sticlă. Gurile și gâtlejurile marilor dregători, uscate de emoție, sufereau și mai mult din cauza căldurii. La un semn, se serviră celor așezați la masă, desigur că numai lor, răcoritoare. Conform, probabil, protocolului, se aduse lui Ceaușescu, pe o farfurie albă, un pahar ce părea a conține
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În octombrie 1912 devine șef de cabinet la Ministerul Lucrărilor Publice, funcție pe care o deține până în ianuarie 1914. În „Viața românească” din martie 1913 i se tipăresc încă trei poezii: Grădinile amăgirii, Întoarcerea învinsului și Mărturisire. O altă poezie, Dregătorul, va apărea în „Flacăra” din mai 1916. În această perioadă desăvârșește nuvela Remember, pe care o publică mai întâi în „Viața românească” (august 1921), lucrând totodată intens la romanul Craii de Curtea-Veche. În 1919-1921, ocupă funcția de șef al Biroului
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
cărora li s-au adăugat și 4 logofeți, făcând prin aceasta ca autoritățile locale să se diferențieze - de la centru către unitățile de bază - ocoalele, târgurile, satele. După modelul voievozilor s-a perpetuat moda ca domiciliul ori locul de muncă al dregătorilor să fie diferit de cel al reședințelor lor. Așa, probabil, s-au născut conacul ori castelul boieresc, multe dintre ele existente și astăzi, folosite ca sedii ale unor instituții de stat sau unități de binefacere ori chiar părăsite. Pe vârful
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și aplicarea lor revenea unui aparat administrativ care îi aparținea domnitorului. Din cei 119 boieri care s-au perindat în perioada 1457-1504 în Sfatul domnesc, dintre care 9 erau recrutați din rândul rudelor domnitorului (N. Stoicescu: Sfatul domnesc și mari dregători din Țara Românească și Moldova (sec. XIV- XVII), Ed. Acad. București 1968, p. 54), mai toți erau atestați ca având calitatea de dregători. Ca dregător al domnului, marele vistiernic, de exemplu, ținea evidența veniturilor și cheltuielilor publice, el era și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Sfatul domnesc, dintre care 9 erau recrutați din rândul rudelor domnitorului (N. Stoicescu: Sfatul domnesc și mari dregători din Țara Românească și Moldova (sec. XIV- XVII), Ed. Acad. București 1968, p. 54), mai toți erau atestați ca având calitatea de dregători. Ca dregător al domnului, marele vistiernic, de exemplu, ținea evidența veniturilor și cheltuielilor publice, el era și păstrătorul „tuturor catastifelor țării", fiind socotit de Grigore Ureche ca „ispravnic pre socotelile ce să fac să să ia din țară și grijind
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dintre care 9 erau recrutați din rândul rudelor domnitorului (N. Stoicescu: Sfatul domnesc și mari dregători din Țara Românească și Moldova (sec. XIV- XVII), Ed. Acad. București 1968, p. 54), mai toți erau atestați ca având calitatea de dregători. Ca dregător al domnului, marele vistiernic, de exemplu, ținea evidența veniturilor și cheltuielilor publice, el era și păstrătorul „tuturor catastifelor țării", fiind socotit de Grigore Ureche ca „ispravnic pre socotelile ce să fac să să ia din țară și grijind și dând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
visteriei va conduce la încetarea abuzurilor fiscale. Atribuțiile sameșului sunt cuprinse în porunca Divanului Domnesc dată cu ocazia instalării paharnicului Const. Sion, ca sameș al ținutului Putnei, la 1829 (Uricarul, vol. XIV, p.293): „1. Sameșul va da cuviincioasa ascultare dregătorilor, aflându- se cu neadormită priveghere și silință ca să nu se întâmple cel mai mic cusur, la vreo poruncă și trebuință din lenevire și neîngrijirea sa și ca să nu se zăbovească nimic locuitorii ce se vor înfățișa cu jalbe; 2. Să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se va cere vreo înștiințare pentru orice pricini, fiind păstrate cărțile și trecute în condici să se poată face răspunsuri cu toată lămurirea și asemenea, când se vor schimba dregătorii să se poată da lămurire de toate împrejurările la noii dregători. 3. Se îndatorește ca numaidecât să afle și să ție întru adevăr și cu încredințare starea tuturor satelor ținutului și numărul ce sunt în fiștecare sat și de ce stare, după care să fie cu băgare de seamă ca analoghia tuturor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de ce stare, după care să fie cu băgare de seamă ca analoghia tuturor dărilor și a rânduielilor ce se vor face din porunca stăpânirii, să fie dreaptă și fără cea mai mică nepotrivire și când va vedea sameșul că dregătorii nu urmează a păzi dreapta cumpănire, precum și oamenii Dumnealor ce vor fi rânduiți în ținut spre strângerea dărilor ce urmează a lua de la sate, mai mult de cât va fi hotărârea, sau că pricinuiesc niscaivai alte asupriri locuitorilor, este îndatorit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]