1,462 matches
-
vreunui membru al tribului Azande din Africa, asta nu poate fi decât mașinațiunea unui vecin răutăcios care, stăpânit de ură și de ranchiună, i-a făcut farmece victimei. În spatele oricărui eveniment nefericit se ascund vrăjile motivate de reaua-credință și de dușmănia oamenilor. Pentru a explica bolile, moartea, un accident, o recoltă slabă, se invocă „deochiul”, magia malefică inspirată de sentimente întunecate și de bucuria de a face rău, de a cauza prejudicii: tot ce se întâmplă rău este imputabil dispozițiilor dușmănoase
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
a fost numit „satul Domniței” iar apoi a fost înregistrat cu acest nume și satul și comuna, care aparținea de plasa Boldu, din județul Râmnicul Sărat. „Domnițenii” îi porecleau pe cei din Boarca „Ciupercari” și „Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA CRISTEA Se povestea, pe când eram copil, la claca pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului, pentru hazul tuturor, o anecdotă despre „popa Cristea” din Domnița: „Era bătrân, cu barbă mare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de Teren din Câmpulung Mușcel, apoi la FABRICA de Panouri Electrice din Alexandria, unde, pentru corectitudinea și cinstea sa, a fost dușmănit de niște colegi care doreau să ajungă sus și erau incomodați de corectitudinea și pregătirea lui profesională. Această dușmănie ascunsă, perfidă, și fără sfârșit l-a destabilizat, l-a dezechilibrat și a căzut într-o depresiune nervoasă. În ziarul România Liberă din 11 aprilie 1990, în pagina a IV-a, în ciclul de articole „Pași spre democrație” (VIII), Mirela
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
prin care trecem, decât ceea ce s-a numit, nu fără dreptate, războiul ideologiilor. [...] Ideile cele mai diferite, cele mai contradictorii chiar, cu privire la formele de viață, individuală și colectivă, politică și economică, națională și socială, morală și religioasă, se înfruntă cu dușmănie și se ciocnesc cu violență, nu numai în meditațiile solitare ale oamenilor mai reflexivi, ci și în manifestările publice ale celor mai întreprinzători. Iar aceste conflicte, care au încetat de mult a se mai reduce la discuții academice, pașnice, îngăduitoare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
la islamism a înspăimântat clerul, boierimea și oamenii de rând și faptul s-a oglindit în următoarea alegere de domn: alegerea cel de-al doilea fiu al lui Petru Rareș, Ștefan, fratele lui Iliaș, a întâmpinat multe îndoieli și chiar dușmănii, căci se crease în vechea familie domnitoare un precedent nemaiîntâlnit. În cele din urmă, Ștefan Rareș va fi ales domn, după ce s-a „adunat împreună poporul, episcopii și cei ce se aflau în fruntea dregătorilor și căpeteniilor obștilor și tot
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cantemir: „Acestu bine au agonesit țărîi Dumitrașco-Vodă, cu socoteala lui cea grabnică, de nu se va îndrepta mai în veci”, căci țara era în pericol să devină pașalâc. Ion Neculce îl considera vinovat de înfrângere pe Constantin Brâncoveanu, care, din dușmănia binecunoscută cu familia Cantemireștilor, descrisă de Dimitrie Cantemir în Istoria ieroglifică, nu și-a trimis armata în ajutorul creștinilor. Sfetnicul său, Toma Cantacuzino, va susține armatele rusești la asediul Brăilei, și acest lucru va constitui unul dintre argumentele condamnării lui
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ascultat și-n versuri scris-am taina fără nume Ș-au curs lacrimele mele... și le-am dat de pradă-n lume. ........................................................................................... Și rămas-am cu naravul de-a tot înnegri hârtie, De simțesc amar în mine sau în juru-mi dușmănie. Ei... de atuncea pribegit-au ani și ani sub bolt-albastră; Mulți ca noi, sărmani lunatici, prinsu-s-au în hora noastră, Muncitori fără de leafă, ce-au pus plugul în ogor, Jos cu ochii pe hârtie, sus cu sufletul în nor. An cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
momente de amuzament bazat pe "umorul englezesc". Când s-a trecut la cafea, am avut impresia că cei doi buni colegi se transformaseră în câteva minute în cei mai redutabili adversari, cu note care implicau chiar o mare doză de dușmănie. Pentru mine acel dineu memorabil a fost o excelentă lecție de diplomație de cea mai aleasă calitate. Acestea erau activitățile normale în zilele, săptămânile, anii din viața unui diplomat. Esența, pe fond, constă în conținutul, în comunicarea pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
lăsaseră înainte de alarmă. "Cu ce să începem, Filip?", întrebă suspinând învățătorul, după ce mâncaseră la pescari. "Din nefericire, de la vameș, pentru că el era, nu-i așa?" Aa, ai ghicit!" Cine altcineva de pe-aici mi-ar fi putut dovedi o asemenea dușmănie?" " Îmi cer scuze pentru incident." "Nu te scuza, n-ai niciun amestec. Nici eu, de altfel. Dacă n-aș fi locuit la madam Segal, bietul individ și-ar fi găsit, din atâta lucru, fericirea?" " Sigur că nu, dar vreau să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
prea multe și insuportabile pentru marea majoritate a românilor. Mă bucuram de mult respect, considerație și prietenie din partea celor cu care aveam relații, atât în cadrul serviciului, cât și cu vecinii, sau cu persoanele care mă cunoșteau. Nu am întreținut niciodată dușmănie cu nimeni. Nu-mi amintesc de vreun coleg de-al meu de serviciu, care să fi ignorat sau să fi subestimat pe cineva. La poarta instituției în care lucram, veneau oamenii cu toată încrederea și ne cereau sprijin sau ajutor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
zi fericită!”. Sub geana lui Ceaușescu, a apărut un licăr de regret, scăldat de o lacrimă, pe care se putea citi nostalgia și disperarea neputinței clipelor pe care le trăia în acea perioadă, în care totul fierbea de ură și dușmănie în conștiința unor persoane, inclusiv în conștiința unor români de-ai noștri, care urmăreau funcții, grade, acaparări de bunuri materiale și câte nu mai doreau hapsânii noștri... Multă vreme a meditat generalul la fraza exprimată de Ceaușescu și nu putea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
tot felul de prinți, regi, sau urmași ale mai știm noi care nobili. Poporul român, nu mai dorește propagarea și difuzarea unor intrigi, diversiuni de tot felul pe care le folosește mass-media noastră de parcă nu ar fi destulă ură și dușmănie răspândită în rândul oamenilor de atâția ani de zile. Mii de crime, sute de mii de procese de toate felurile chiar în cadrul familiilor si câte evenimente din astea nedorite, păguboase pentru neamul nostru, fapte de care poate că nu s-
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Brăteanu, șeful guvernului, nu a recurs la acest gest extrem datorită și faptului că generalul Averescu se bucura de mare popularitate în rândul oștirii.Dar acest lucru a dus la o înăsprire regretabilă a relațiilor dintre Brăteanu și Averescu și dușmănie între Averescu și Berthelot. La București ,mareșalul Manckensen, aflând despre situația frontului și-n special a trupelor rusești, ofensiva oprită la Nămoloasa, a reluat-o cu un puternic atac asupra pozițiilor românești. In situația în care majoritatea trupelor rusești au
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cu telecabina să privească și să admire frumusețile României,sper să rămână a noastră, să nu fie vândute și acestea altora.Ziceam că cei care simt românește pentru că sunt sigur că sunt destui dintre noi care privesc cu ură și dușmănie aceste realizări, așa cum sunt privite și apreciate unele obiective, menționate mai sus în paginile anterioare și care se propunea demolarea lor, nefiind utile. Aceștia suntem unii dintre noi, ce să facem? Alt popas l-am făcut la o altă minune
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nu semnează din scrupul, pentru că nu cunosc prea bine realitățile războiului din Cecenia. Printre cei mai reticenți, mi se par portughezii și spaniolii... Scriitorii ruși sunt, la rândul lor, foarte supărați. Îl văd pe Varlamov cum mă privește cu destulă dușmănie, dar nu are curajul să se apropie și să-mi vorbească, să se indigneze. Discut, în schimb, cu Nazim Orudzev, attendent-ul scriitorilor ruși în Trenul Literaturii, un tătar care vorbește mai multe limbi străine, foarte versat în chestiuni de însoțire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și cu părul cel negru al tătâni-său , cu fața albă și gingașă de-ai fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el își crease multe plăceri domestici, cari altfel nu supărau pe nimenea. Dușmănia lui cu gânsacii și cu gâștele cu pui, amicia intimă cu Șoltuz, cânele de la stână, pe care îmbla și călare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca să vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și domnul Scarlat îi povestea grav, alegându-și cu vintele, despre câte un caz interesant care îl frământa. Bobo se uita la el atent, prin pleoapele lui pe jumătate căzute, și simțea, dincolo de admirație, un soi de invidie lipsită de dușmănie la gândul că tatăl său se luptă deseori cu morile de vânt, dar nu se lasă. O ia de la capăt cu o încredere nestrămutată în viitor. Chiar dacă unele dintre cazurile povestite de domnul Scarlat se repetau și multe dintre ele
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mîni-sa și cu părul cel negru al tătîni-său, cu fața albă și gingașă de-ai fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el își crease multe plăceri domestici, cari altfel nu supărau pe nimenea. Dușmănia lui cu gânsacii și cu gâștele cu pui, amicia intimă cu Șoltuz, cânele de la stână, pe care îmbla și călare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca să vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pe care numai ea îl pricepea. Se încătușa în pantaloni strâmți, exagerat de mulați, care nu făceau altceva decât s-o pună într-o situație jenantă, scoțându-i în evidență un dos mare și neproporționat cu trupul uscat, cocoțat, în dușmănie, parcă -, pe două picioare rahitice, ca de barză. Bluzele decoltate îi dezveleau gâtul și pieptul boțit, făcându-te să speri, în zadar, că din adâncul plin de ciolane ar mai putea ieși la suprafață ceva forme femeiești. La fiecare apariție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
renunța la calitatea de șefă și se reîntorcea la cea de prietenă. Se apropia, mieroasă, de Luana și-o întreba: De ce mă urăști? Ce ți-am făcut? Nu ți-am fost eu, întotdeauna, o prietenă bună? La ce bun atâta dușmănie când nu avem nimic de împărțit? Eu am de toate în timp ce tu n-ai bărbat, n-ai copii, vai de capul tău! Sunt șefa ta, asta e, nu poți face nimic. Femeile din secție s-ar bate pentru o șefă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
prezența consoartei. Luana privi femeile adunate în sufragerie. O oarecare Rebeca Schtac monopoliza discuția doamnelor. De o frumusețe și-o senzualitate ce-ți dădea amețeală, Rebeca stârnea invidii nemărturisite. Posesoare a unei perechi de sâni mari și frumoși, strânși cu dușmănie într-un decolteu ce-i dezvelea pe jumătate, domnișoara Schtac atrăgea priviri furișate din cercul bărbaților. Doamna Noia nu-și putea dezlipi ochii de pe formele pline, uluitoare și se simțea rușinată de pieptul ei mic, de adolescentă. Își imagina cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
el, s-o alinte, s-o facă din nou să se simtă dorită. Vroia să se întoarcă în casa lui, plăcută și liniștită, să-și repare acolo greșelile, să-și afle tihna și împlinirea ca femeie și ca mamă. Cu dușmănie, acea Luana din interior, ascunsă bine în adâncul conștiinței sale, râdea de ea știind că n-o va lăsa să facă asta. De fiecare dată când avea să se afle în brațele lui, vocea ei tăioasă îi va strica bucuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
singura soluție rezonabilă era aceea să se despartă de soțul ei și să înceapă o viață nouă alături de unicul bărbat care o merita pe deplin. Am să divorțez, Ștefan și-am să mă întorc la tine. El o privi cu dușmănie, la limita răbdării și-a bunului simț. Nu-mi face asta. Nu te juca, astfel, cu mine. Întoarsă acasă, femeia refuză orice discuție cu Sanda. Se adânci în lectură și se culcă târziu, cu o durere de cap îngrozitoare. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
simțeam în stomac a devenit și mai mare. În timpul mesei, stăteam lângă Amichi, unul dintre luptătorii sosiți de la Cividale. Acesta m-a lămurit că, la intervenția lui Cipriano, episcop catolic de la Grado, exarhul Isacco făgăduise să înceteze orice act de dușmănie față de longobarzii din ducat. Pentru a pecetlui acest angajament, Isacco i-ar fi adoptat pe duci printr-un om de încredere al său, nobilul Gregorio. - Patriarhul arian de Aquileia ce crede despre toate astea? - Venerabilul Marciano a încercat să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a spus cu un aer grav: - Ne străduim ca lucrurile să iasă bine, Stiliano. Sunt fiu de negustor, sângele meu a absorbit razele de soare ale Orientului, și, fiind străin, a trebuit să lupt mereu cu neîncrederea și, uneori, cu dușmănia popoarelor ce m-au găzduit. Așa se face că m-am deprins să fiu precaut, să cântăresc faptele celorlalți și să măsor cât bine și cât rău este în ele, cât pot să câștig sau să pierd. Învățătura istoriei mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]