1,424 matches
-
a sluji drept foișor și punct de plecare al răzmeriței, iar biserica este catedrala Mișcării, a cîrei direcție mistică e notorie." Etc. Pomponescu ascultă distrat lectura articolului, cu o compoziție a feței care nu era nici afabilă, nici indiferentă, nici dușmănoasă, trădând o continuă oscilație morală, un rău de mare spiritual. Cu toate că articolul ar fi fost de natură a-i satisface ranchiuna, nu era încîntat. Ca om politic, știa că atacul are un element pozitiv, ridică din anonimat un om. Ar
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și se mângâie cu speranța ce-o au mai mulți oficioși din Viena că relațiunile asupra banchetului sunt inexacte sau că avem a face numai "c-o colosală lipsă de 323 {EminescuOpXIII 324} tact a oratorului", iar nu c-o dușmănoasă demonstrațiune politică contra împărăției vecine; cine are această naivă credulitate cu acela în adevăr nu vom discuta. "Credința omului e împărăția sa cerească", zice proverbul german. Noi din Ungaria însă avem motive de-a ne păzi bine. 1. "Pester Lloyd
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și în Ungaria de sud - est și e întîmpinat cu aprobare din partea multora, cu simpatie deplină. Să nu ne înșelăm prin corespondențe oficioase de domolire și să ne lămurim o dată faptul că în România se face o politică care e dușmănoasă monarhiei noastre. Consecuențele unui asemenea fapt urmează de sine. [24 iunie 1883] AUSTRIA ȘI GUVERNUL NOSTRU "Neue freie Presse" de la 22 iunie vine și confirmă știrea că guvernul austro-ungar nu s-a mulțumit cu comunicatul din "Monitorul oficial" român privitor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
iubit-o pe mama mai mult decât orice pe lume, și-atunci ce conflict, ce frustrare, ce trădare din partea ei a transformat adorația în răceală și poate, subteran, în dușmănie? Da, de multe ori mi-a spus că mă port "dușmănos" cu ea, și-mi amintesc cum plângea când, de ziua mea, îmi cumpăra cîte-o haină și eu îi spuneam în față că "nu port eu așa ceva", sau când lăsam neatinse bietele ei feluri de mâncare spunând invariabil și impersonal: "nu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
covor și se juca mecanic cu niște franjuri. "Știi că ești grozav", auzea din când în când, "de unde să știe copilul?" " Ia lasă-mă, dragă, 'n pace. Vrei să ne ancheteze? Nu și-a găsit să strige altceva decât lozinci dușmănoase?" Deci Mircea spusese fără să vrea ceva "dușmănos", deși el nu dușmănea pe nimeni. Întâmplarea îi rămăsese întipărită ca o mare enigmă în minte. Ciudat era că o asocia cu alta, fără legătură ai fi zis. În clasa întîi le
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-și demonstra afirmațiile. Rim primise lovitura în plin și știa că bătrânul repurtase deja o primă victorie. Pașii săi iuți și egali îl purtară pe ulițele pustii ale periferiei. Spionul era conștient că din unghere întunecate era privit de ochi dușmănoși. De două ori, aproape că intră în modul de luptă când, pe lângă urechi, îi fluierară proiectile convenționale. Se speriase, crezând că ar fi putut trage asupra lui cu gloanțe-căută-toare, dar se dovedi că locuitorii orașului erau doar niște pungași de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Xtyn se trezește. - Știi că nu-mi place să intri în mintea mea când dorm, îi simți ea șoapta. Nici mie nu-mi place, ripostă ea. Nu e nimic care să mă apere de izbucnirile acelea de gânduri străine și dușmănoase despre care nici eu și nici tu nu știm ce sunt. - La ce te referi? La camerele închise din castelul minții tale, la buboaie care stau să se spargă și să reverse... Xtyn se ridică din pat și își îmbrăcă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dintr-o duzină de gărzi tinere și indolente, care abia înțelegeau galoromana și încă și mai puțin latina. Ba mai mult, neținând seama că el, care avusese mamă și doică burgundă, le înțelegea perfect dialectul, lăsaseră să le scape comentarii dușmănoase, făcute cu jumătate de gură, la adresa lui - asta până în momentul când îl văzuseră conversând dezinvolt în burgundă cu comandantul lor, care arătase încă de la început că avea greutăți serioase cu limba lui Virgiliu și a lui Cicero. Un om încă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
parte de învățătură pentru că în mine numaidecât s-au trezit darurile strămoșilor și că, de câte ori au apărut, în viață, întâmplări de felul aceleia, niciodată nu am mai fost surprins nepregătit, de multe ori viclenia a mers înaintea forței și lovitura dușmănoasă a căzut alături; încrederea mea în oameni s-a spulberat pentru totdeauna. Lângă școala noastră, locuia un funcționar de la Primărie; om înalt cu fața cenușie și cu ochii mereu plecați în jos, parcă dormea toată vremea; avea o nevastă mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
avut nimic și fiecare a spus cum l-au dus capul și gustul. Am avut în felul acesta conștiința curată, știind că ce e bun sau nu e în întregime părerea celui ce o scrie. Au fost și din aceia dușmănoși ce au stat cu condeiul la drum ca să mă înțepe. Am purtat odată cu necunoscuți polemică, dar trebuie să spun că regret și mă rușinez acum pentru isprava ce am făcut răspunzând. Am avut un fel de repulsie pentru militari (nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
să fie prezentat celor două guverne în prima parte a anului 1959. Deși inițial s-a stabilit acest termen, datorită adoptării de către Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia (UCI), cu ocazia celui de-al VII-lea Congres (aprilie 1958) a unei atitudini "dușmănoase" față de mișcarea muncitoreasca internațională, s-a înregistrat o înrăutățire a relațiilor ce existau la nivel politic între RPFI și celelalte țări socialiste, situație ce avea să marcheze și evoluția relației bilaterale româno-iugoslave; volumul contactelor și schimburilor dintre RPR și RPFI
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
caracterizat printr-o continuitate de-a lungul a peste 7 ani, cu mici întreruperi după 1956,180 datorate tensionării relațiilor pe linie de partid între PMR și UCI, ca urmare a adoptării de către UCI în 1958, a unei atitudini revizioniste, "dușmănoase" față de mișcarea muncitoreasca internațională, ceea ce a făcut ca țara noastră să fie mai rezervată în privința etalării legăturilor pe care le avea cu țara dunăreana vecină, din motivul protejării poziției liderilor PMR pe plan internațional, față de ideologia promovată de liderii chinezi
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Este vorba de momentul în care numărul de contacte și schimburi bilaterale s-a redus simțitor înainte, și în special după ce a avut loc Congresul al VII-lea al UCI din luna aprilie 1958, cănd UCI a adoptat o "atitudine dușmănoasa" față de mișcarea muncitoreasca internațională, fenomen cu caracter social-politic. Chiar și continuitatea negocierilor a fost întreruptă de acest eveniment, din iulie 1958, până în aprilie 1959 neavând loc nicio sesiune a Comisiei Mixte. Interesele din câmpul economic pe care ambele state le
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Unul asupra altui... pe oameni să-i întărți, Celor vicleni dă milă, onori la cei deșerți Ațîță-i astfel unul asupra celuilalt Prin răutate mare vei sta cel mai înalt. Mulțimea? Amăgește-o cu-a vitelor foloase, Învie, măgulește tu patemi dușmănoase. Zavistia și ura botează-le virtuți, Spre pradă și-nșelare tu mintea să le-ascuți Și zi viteaz la gâde, isteț [la] cel viclean Din lupi îți fă o oaste, din vulpe căpitan, Din poftele mulțimei fă-ți scară de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cale luminoasă, O sămânță roditoare cată-n inime să sameni, Ca să fii stăpân se cade ca să-i iei adânc pe oameni; De voiești să se închine toți chiar la a tale oase Tu trezește-n a lor suflet o pornire dușmănoasă, Tu invidia și ura poreclește-le virtuți, Să numești erou pe gâde, astfel fierul i-l ascuți, Iar pe cel viclean și neted tu numește-l înțelept Și nebun zi-i celui nobil, zi că prost este cel drept; Din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de-onoare. Disprețuiește viața, Închină-te de sara și până dimineața, Trufașule obscure, te crede sfânt ș-ales, Un om din altă carne făcut - și cu eres, Poporul se-nchina-va chiar la a tale oase. Învie, măgulește tu patimi dușmănoase, Invidia și ura botează-le virtuți, Numește brav pe gâde, isteți pe cei astuți, Din patimi a mulțimei fă scară de mărire Și te-or urma cu toții în vecinică orbire. C-o frază lingușește deșertăciunea lor, Din risipite roiuri atunci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se mai constipă sau refuză resturile pe care i le oferă ea. Explicația vine repede și dintr-o cu totul altă zonă. Știi ce mi s-a întâmplat? Mi-au dispărut ochelarii, îmi zice cu aerul că lumea e rea, dușmănoasă și imprevizibilă. Nu te poți opune orice ai face. Trebuie să te obișnuiești cu ideea. Îi arăt că are niște ochelari pe o masă, dar nu, ăia sunt de la doamna Aurelia care lucrează un etaj mai sus și care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
meu din Familia, lungul pamflet al lui Corneliu Vadim Tudor, tribunul liric al național-comunismului ceaușist, apărut la 2 iulie 1982 În nefasta Săptămâna și intitulat „Valoarea prin discernământ”, declanșa un calculat atac pe trei direcții, ocupându-se de producțiile literare „dușmănoase” ale subsemnatului, dar și ale lui Sorescu și... Adrian Păunescu (cu Păunescu, CTV alterna perioade de fraternizare cu altele de iritată rivalitate, iar pretextul lungului pamflet era, de fapt, o intervenție a „rivalului” său, În România liberă din 9 iunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
tata În oraș, În centru. Afară e ger. Te strâng ghetele. Mereu, iarna te strâng ghetele. Mergeți la o mătușă, undeva pe strada Aristide Briand ca să cereți niște bani Împrumut. Să mai cumpărați cărbuni la liber. Pentru că este o iarnă dușmănoasă. O iarnă cu dinți. Și soarele este cu dinți. Tatăl tău este frumos. Uniforma lui este frumoasă și el miroase a lavandă. Își cumpără din tutungeria de la Rosetti zece țigări Victoria și lasă În urma lui o undă plină de arome
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
spusese că poate trece mai târziu, dar asta la noapte. M-am plimbat prin studio, lucru care m-a făcut să iau contact din când în când cu Chestia. Nu m-am uitat urât la ea, deși părea mai puțin dușmănoasă decât de obicei. Nu era prietenoasă, dar devenise mai comunicativă, ca și cum ar fi încercat să-mi spună ceva. însă nu aveam timp să o ascult; aveam prea multe pe cap. Orice scuză, numai să nu mă apuc de lucru... îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
clatine asemeni unei corăbii rămasă fără cârmaci pe o mare vijelioasă. Suflul sparge în bucăți ușa din lemn. Un nor de fum și cenușă năvălește înăuntru. Cu un pocnet sec, becul se sparge lăsând încăperea într-un întuneric rece și dușmănos. "Îngrădește-ne și păzește-ne Doamne, cu puterea Ta cea mare... Bucăți mari de cărămidă spartă încep să cadă din tavan. Dintr-un colț al beciului se ridică un geamăt. Brusc și intens, bebelușul începe să plângă până ce scâncetele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de genunchi. Degetele subțiri bat darabana pe buza superioară. Un gest arhicunoscut, semn că are o greutate pe inimă și dorește să-i vorbească, dar cuvintele ei nu ajung la el. Se pierd într-o asurzitoare cacofonie de voci stridente, dușmănoase. Încearcă să se apropie de ea, dar picioarele, plumbuite parcă, nu vor să-l asculte. Privește în jos și constată îngrozit că încep să se afunde în pământ. Fata dispare doar ca să apară în altă parte, haotic, într-un carusel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
tremură în noapte. "Obiectivul continuă să fie în mâinile noastre, își spune Marius, dar cât mai putem rezista? Ar fi un miracol dacă reușim asta până mâine la prânz." Întins pe o parte, rămâne gânditor cu ochii ancorați în întunericul dușmănos, acolo de unde inamicul poate declanșa oricând un atac prin surprindere. Înghite puțină zăpadă, într-o zadarnică încercare de a potoli arșița chinuitoare a temperaturii. O pușcă mitralieră latră scurt și câteva gloanțe trasoare își desenează liniile peste ei. Zgomotul îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cei care plecam în necunoscut. Era o vreme urâtă, cerul plumburiu ne lăsase în suflet acea tristețe și melancolie, căci fiecare dintre noi lăsase în urmă vreo prietenă sau o logodnică dragă; cădea de sus o ploaie măruntă, deasă și dușmănoasă, din cea mocănească, iar noi, câte opt sau zece în rând, cu valizele pe umeri, mergeam spre gară, cât ți-i strada de lată, încât se opreau și tramvaiele și puținele mașini, iar pe trotuarele ude se strecurau printre trecători
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
dezolare. N-aș fi crezut niciodată că aveam să rămân acolo zece ani de zile, predând gramatică, mâncând cu muncitorii la bufetul de la Automecani-ca, strângând maculatură, sticle și borcane, făcând recensă-mîntul animalelor iarna, pe viscol, ținut la porți de oameni dușmănoși și lătrat de turme de câini. Și totuși, asta am făcut, zece ani, zi după zi: am fost acolo, ducând copiii la pădurea Andronache, traversând calea ferată plină de păcură, făcând meditații peste meditații ca să pot supraviețui... Duminicile mergeam la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]