1,129 matches
-
realist", reprezentând o "variantă localizată a unui vechi mit dualist" (p. 151). În cazul lui Eminescu, atenția cercetătorului se îndreaptă spre aspecte legate de romantismul acosmic, de fantasmele nihilismului, de fantasmele libertății sau ale fricii, fiind evidențiate trăsături comune cu "dualismul moderat" prezent în gnosticismul siro-egiptean, afilieri ce ar permite încadrarea poetului romantic într-o reală familie nihilistă, existentă încă din Evul Mediu. Nihilismul este, în concepția lui Culianu, lipsit de valențe negative, o constantă reiterabilă ("în rezervă") a oricărei culturi
Fantasmele textului literar by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9583_a_10908]
-
serbării de la Putna (de fapt, el urma să îl coordoneze), dar a fost ținut în loc un an de către autoritățile austriece, așa încât sărbătorirea s-a amânat pentru august 1871. Comentând, subliniați faptul că poetul avea un "instinct de solidaritate panromânească în cadrul dualismului austro-ungar". La arestarea Dvs., tot Putna a fost pretextul, și același instinct a fost adevăratul motiv. Erați unul dintre organizatori, acuzat în procesul ulterior. Doreați să faceți studenții din toată țara să se întâlnească într-un loc aparținând istoriei, tocmai
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
Este extrem de interesant articolul Uitare, memorie, istorie în A doua considerație inactuală a lui Nietzsche, în care se face o analiză pertinentă nu numai a textului lui Nietzsche, ci și a raportului memorie-uitare în conștiința central-europeană, puternic marcată de acest dualism. Jacques Le Rider, Europa Centrală sau paradoxul fragilității, prefață de Ciprian Vălcan, postfață de Ilinca Ilian, volum coordonat de Dana Chetrinescu și Ciprian Vălcan, Iași, Polirom, 2001, 272 pag., 78 000 lei Intelectuali și politică în Est Ultimul seminar apărut
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
epocă de mari prefaceri și puțini îi contestă astăzi privilegiul de a fi fost ctitorul culturii moderne românești. Totuși, o "curbă biografică" este înregistrată chiar de mecanismul atît de subtil al gîndirii eminesciene. De aici, poate, prejudecata perenă a unui dualism ce scindează patetic existența cărturarului în două epoci distincte: de pînă la 1848 și de după Revoluție. Neiertător, același Eminescu - descendent imediat și admirator necondiționat în trei ipostaze poetice: La Heliade, Epigonii (celebrul paragraf cu "o enigmă nesplicată" spre supărarea explicită
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
lapsusuri, ci știe tot. Tot și încă ceva pe deasupra. Adaos ce-l păstrează pentru vremuri de criză. Adică mereu. Românul a avut dintotdeauna pasiunea construcției, cu materiale cu tot. Însă produsele acestui impuls intratabil sunt ambivalente. Ele suferă de un dualism inegal, din pricina conceptului de prăpastie, care predomină. De aceea, românul construiește puțin, pe termen scurt și, mai ales, greu, având ghinionul ca tot ceea ce înalță ziua, să se prăbușească, negreșit, noaptea. De altfel, confuzia între muncă și trudă i-a
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
Ioan Petru Culianu, Matei Călinescu, Gheorghe Glodeanu și Ion Neagoș. Secretul este simplu în aparență și constă în poziționarea inteligentă a lecturii pe cele două paliere narative, unul exoteric și altul ezoteric. Aceasta este de fapt teza eseului. Respectând schema dualismului clasic gnostic, Eliade creează un eșafodaj narativ care mimează semnificația profundă și poziționează centrifug lectura în marginalitate, în secund; sunt coduri care colportează înșelător sensuri de camuflaj înadins folosite pentru a îndepărta de miez, de esență. Acest eșafodaj se bazează
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
au fost izgoniți de la locul sfânt și au fost uitați în cetate. Mircea Florian, gânditor de talie europeană, autorul "Recesivității ca structură a lumii" și al altor peste 20 de lucrări filosofice, este unul dintre cei uitați în cetate. Noul dualism recesiv, model exemplar al gândului filosofic original, ar fi fost suficient să-l propulseze printre marii gânditori ai veacului. N-a fost să fie așa. Nici cât a trăit, nici după moarte. Un destin nedrept pare să-l fi urmărit
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
se opunea edificiul unei gândiri sistematice, îndelung elaborate a autorului "Recesivității". De la Titu Maiorescu, poate, cultura română nu mai avusese un spirit critic mai cuprinzător decât Mircea Florian. Am fi tentați să percepem raportul Nae Ionescu-Mircea Florian ca pe un ...dualism recesiv. " Cred că m-aș fi legat mai mult de el dacă n-ar fi existat Nae Ionescu" Născut la București, la 1 aprilie 1888, Mircea Florian urmează cursurile Facultății de Litere și Filosofie, obținând apoi doctoratul în filosofie la
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
dar nu sunt de putere egală. Existență-cunoaștere, rațional-irațional, violență-iubire, național-supranațional etc. se întrețes, se audiază reciproc, fără a se dizolva unul în altul. Principiul recesivității este singurul în stare să treacă de false opoziții. Iată, de pildă, cum se manifestă dualismul recesiv național-supranațional: "Supranaționalul organizează dinafară naționalismele ca un principiu recesiv, subordonat, dar învestit cu o valoare superioară." " Totul e ca cineva să înceapă să stea de vorbă cu el" Dacă astăzi se pune problema găsirii alternativei la redobâdirea unui centru
Mircea Florian - nedreptatea unui destin by Oana-Georgiana Enăchescu () [Corola-journal/Imaginative/15376_a_16701]
-
Etica nicomahică); o va invoca, mai tîrziu și Petru Creția. Opoziția radicală, lipsită de mijlociri, dintre etic și ,,ceea ce este natură în om", dintre libertate și natură duce inevitabil, cu toate circumstanțierile pe care le introduce Petru Creația, la un dualism spirit-natură, care va fi depășit de autor în Luminile și umbrele sufletului. Gîndirea etică a lui Petru Creția cunoaște o evoluție: în timp ce în scrierile din anii '70-'80 nu există nici o raportare a eticului la transcendență (fie și într-un
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
muzica atît de complexă a plăcerilor terestre și își vinde sufletul pentru un singur sunet care, tot mai intens, devine strigăt și apoi moarte". Fundamentul ontologic al hedonismului spiritualizat al lui Petru Creția îl constituie afirmarea în Eseuri, împotriva oricărui dualism, a unității trup-suflet, ca ,,două fețe ale aceleiași realități... o funcție sau alta a aceluiași sine, care este suflet-trup, așa cum spațiul și timpul sînt spațiu-timp". Trupul, spunea Petru Creția, este inocent ca orice realitate naturală. Și, cu aluzie la Noica
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
marche on dirait qu’elle danse...", ca și poeziei Parfum exotique. De pură derivație baudelairiană, cum a remarcat și Marian Papahagi 2, este și asemănarea femeii cu o floare tropicală plină de miere și otravă, metaforă în care putem întrezări dualismul care stă la baza personajului: mierea, de multe ori asociată cu laptele, este simbolul plenitudinii, al bogăției și al blândeții prezente în femeie, dar în Rașelica această însușire este îmbinată indisolubil cu opusul său: amărăciunea otravei. Din acest intim dualism
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
dualismul care stă la baza personajului: mierea, de multe ori asociată cu laptele, este simbolul plenitudinii, al bogăției și al blândeții prezente în femeie, dar în Rașelica această însușire este îmbinată indisolubil cu opusul său: amărăciunea otravei. Din acest intim dualism derivă sentimentul pe care Rașelica îl provoacă în narator, care devine purtătorul de cuvânt al întregului univers masculin: femeia trezește în Crai un dublu sentiment de atracție și repulsie, căci pe de o parte el se simte atras morbid de
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
o aluzie biblică la figura Evei: "dânsa avea ceva respingător, în ea se simțea, mai mult decât în alte femei, Eva, străina, dușmana neîmpăcată și veșnică, împrăștietoare de ispită și de moarte"3, în care putem descoperi și un alt dualism, fundamental în perceperea femininului în literatura decadentă: este vorba de antiteza pur/impur, care provine tot din poezia baudelairiană. Femeia devine o creatură diabolică, o nouă Evă care împarte păcat și moarte, căreia îi putem atribui considerațiile pe care Walter
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
dimensiunea unor personalități care merită atenția posterității. Așa s-a întîmplat, de curînd, cu un jurnal tîrziu al memorandistului ardelean Nicolae Cristea (din anii 1895-1903), care aduce prețioase informații despre lupta mișcării politice ardelene în vremea, grea în toate, a dualismului. Manuscrisul jurnalului, după atîta amar de vreme, nu s-a păstrat în forma sa olografă ci în două copii dactilografiate (afectate, și ele, de timp și de timpuri), prin strădania unor apropiați ai luptătorului. Recent, prin grija demnă de mare
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
din Transilvania. De altfel, în 1865 e instalat la conducerea ziarului Telegraful Român, întemeiat de Șaguna. Aici condeiul lui a vibrat timp de 18 ani, adică mult după ce maestrul său (mitropolitul) a murit (1873). Erau, atunci, vremurile aprige de după instituirea dualismului (1867), cînd maghiarizarea forțată a românilor (care reprezentau majoritatea populației Transilvaniei, recensămintele acreditînd prezența a trei milioane de români), româna nefiind recunoscută în administrație, în școli și licee, neîngăduindu-se o universitate în limba română iar Dieta translivană a fost
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
junimist, fie că e vorba de poeziile lui Eminescu. Niciodată analizele nu vor fi son fort , dacă le exceptăm pe acelea stilistice din Arta prozatorilor români. Tocmai înclinația spre ideile generale îl va determina să se consacre unor studii precum Dualismul artei sau Estetica. De altfel, Vianu nu e un creator, ci un consolidator, spirit mai curând didactic decât artistic, erudit și circumspect. O singură dată s-a lansat într-o aventură intelectuală, și anume în teza de doctorat susținută cu
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
I, El Nayef Ț, Tiripa I, Hamei S.; Revista Journal of Medicine and Life 2013 Dec 15 nr.6(4):365-8. PREMIUL NICOLAE TITULESCU ADRIAN KOZJACSKI - Șef de Misiune Ambasada României în Afganistan. PREMIUL EUGENIU CARADA MIHAELA IFRIM - "Ciclul economic. Dualismul monetaro-real", Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iași, 2013. PREMIUL SPIRU HARET Prof. Univ. Dr. LIDIA SIMONA SAVA, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Sociologie și Psihologie, Departamentul de Științele Educației, Director Institutul Român de Educație a Adulților, pentru
PREMIILE MARII LOJI DIN ROMĂNIA. Vezi câștigătorii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80748_a_82073]
-
ipostază: mai întîi, în acel spațiu al acuității privirii și al pregnanței expresiei legate nemijlocit de perspectiva graficianului și, în al doilea rînd, în lumea voluptuoasă și densă a culorii pe care vocația pictorului o subînțelege în mod natural. Acest dualism constitutiv, dacă îi putem spune așa, se regăsește deopotrivă în gîndirea plastică a lui Gili Mocanu și la nivelul construcției propriu-zise a imaginii. Pe de o parte, pictura lui are tonalități grave, materialitatea ei este densă și marcată de o
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
transcrie Thalassa în pasaje așternute alternativ cu cerneală verde, albastră, roșie și chiar a reda vocalele cuvîntului Montagnes cu verde și negru, spre a reflecta cromatica muntelui. Cea mai semnificativă trăsătură a artistului de tip baroc ar putea fi considerat dualismul său de fond, tensiunea produsă de o serie de antiteze ireductibile precum cele dintre viață și spirit, dintre viu și artificial, dintre ascetism și laicitate, dintre spiritualism și senzualism, dintre intuitiv și conceptual ș.a. Așadar o neîmpăcare perpetuă, o obstaculare
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
-și ascundă plăcerile", dezvoltînd, în secret, o anumită duplicitate și, prin determinare, o dihotomie psihologică. Așa se naște o ipostază paralelă și concurentă a popularului Jekyll, misteriosul domn "Hyde" (individ "tăinuit" chiar și prin semnificația onomastică). Aspectul interesant al acestui dualism, pe care naratorul ne invită cumva să-l notăm, este că ambele identități, deși fără același grad de vizibilitate, se bucură de o autonomie comparabilă. Dl. Hyde nu coexistă numai cu dl. Jekyll, ci există, trăiește pur și simplu per
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
a lungul lecturii. Subiectele sunt de nișă și felurimea lor e babilonică: experiențe extatice, șamani și vrăjitori, urcarea sufletului la ceruri și geomanție medievală, îngerii neamurilor și magia lui Giordano Bruno, eschatologie cerească și demonizarea cosmosului, mandala și schemele mnemotehnice, dualisme gnostice și viziunea lui Isaia, divinații și simpatii pneumatice etc. Culianu aduce cu un savant absorbit de un bazar de exponate religioase cărora le lipsește un minim criteriu de așezare pe rafturi. Culianu se lasă în voia unui joc cu
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
de o mare profunzime și de o uimitoare coerență. Într-un mod inexplicabil pentru cei care caută explicații comode și de-a dreptul stupefiant pentru cei care nu caută nici una, Horia Bernea era, și continuă să rămînă, exponentul perfect al dualismului nostru fundamental, sinteza deplină a unei lumi polare pe care o geografie devenită istorie ne-a oferit-o cu multă generozitate. Natura lui frustă și firea lui însetată de senzații proaspete și de voluptăți nemijlocite conviețuiau inseparabil cu un rafinament
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
colegii de la Timpul; și de necesitatea de a lămuri, cu cât mai multă elocventa, situația "celor patru milioane de români." Fiindcă în fiecare moment al acțiunii sale Slavici va urmări cu atenție complotul, încercarea de subordonare, de ocupare, de înrobire. Dualismul a dus la o politică de violență deznaționalizare; iar Dualismul i-a fost impus Austro-Ungariei "din afara"! În documentata să lucrare Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare (traducere C. Litman, Ed. Hasefer, București, 1996, pp. 240-241) Carol Iancu atrage
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
cât mai multă elocventa, situația "celor patru milioane de români." Fiindcă în fiecare moment al acțiunii sale Slavici va urmări cu atenție complotul, încercarea de subordonare, de ocupare, de înrobire. Dualismul a dus la o politică de violență deznaționalizare; iar Dualismul i-a fost impus Austro-Ungariei "din afara"! În documentata să lucrare Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare (traducere C. Litman, Ed. Hasefer, București, 1996, pp. 240-241) Carol Iancu atrage atenția asupra broșurii, citând câteva segmente mai avântate: "Dacă prințul
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]