3,549 matches
-
le aduce pregnant în fața ochilor cititorului. Remarcabilă este arta portretului, realizat prin acumulări biografice și faptice care, interpretate de autor, vin să umple cele câteva linii bine desenate ale aspectului fizic, conturând esența unui caracter. Memorabile sunt figurile lui Gheorghe Duca, Dumitrașco Cantacuzino, Gin Ali-pașa, ale căror fapte provoacă stupefacția și mânia lui N., dar și cele mai nuanțate, cu lumini și umbre, umanizate, ale lui Constantin și Antioh Cantemir, Petru cel Mare ș.a. Nu lipsesc tablourile mai vaste, pline de
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
paralel cu identificarea unor scrieri satirice practic necunoscute (dialoguri, comedii, versuri, proză). Aduce noi dovezi despre legăturile dintre intelectualii români și greci ori subliniază implicarea celor greci (de altfel, nume bine cunoscute: Dimitrie Catargi, Gheorghe N. Suțu, Iosif Moesiodax, Neofit Duca, Daniil Philippide) în problemele ce preocupau lumea culturală contemporană lor. P.-D. are în atenție circulația intensă a unor scrieri grecești înnoitoare în epocă, precum Școala amanților delicați și imnurile patriotice ale lui Rigas Velestinlis sau Consecințele amorului ale lui
PAPACOSTEA-DANIELOPOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288665_a_289994]
-
1929 până la 2 aprilie 1932. În 1932 publicația, devenită hebdomadar „politic, economic, artistic, literar”, dedică o pagină întreagă fenomenului cultural. Fără articol-program și colegiu redacțional, P.l. își asumă un profil preponderent politic, orientarea fiind liberală, dovadă și colaborarea lui I.G. Duca. De aici rezultă și partizanatul în aprecierea unor personalități: sub o fotografie a lui N. Iorga stă scris „Călăul”, iar Mihail Dragomirescu este criticat violent. O mare atenție se acordă, totuși, fenomenului teatral, prin cronicile dramatice semnate de Val Mugur
PARERI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288695_a_290024]
-
Alecsandri, M. Sadoveanu, Calistrat Hogaș, Octav Băncilă, N. Titulescu, C. Rădulescu-Motru, Petre Andrei, Cezar Petrescu, Gala Galaction, Păstorel Teodoreanu, Cincinat Pavelescu, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, C. Stere, I. Agârbiceanu, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu, Al. Marcu, I. Slavici, I.G. Duca, I. Pillat, Perpessicius, Mircea Eliade, C. Beldie, F. Aderca, Gib I. Mihăescu, G.M. Zamfirescu, Margareta Sterian și mulți alții. Pasiunea pentru document a lui K. o amintește pe aceea a lui I.E. Torouțiu și a lui Gh. Cardaș. Cărțile lui
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
ușă, București, 2000; Vedere din „Parfumerie”, București, 2000; Povestiri despre prietenii mei, București, 2003. Traduceri: Thurzó Gábor, Sfântul, București, 1973; Anthony Feek, Tunelul de la Arlberg, București, 1980; Fekete Gyula, Moartea doctorului, Timișoara, 1979; Milan Pavlik, Trei prieteni de zăpadă; Lo Duca, La dolce vita, București, 1991; Patricia Mac Lachlan, Urâțica, București, 1991; Marina Vlady, Vladimir sau Zborul întrerupt, București, 1993 (în colaborare cu Matilda Banu); Charles Dickens, Poveste de Crăciun, București, 1995. Repere bibliografice: Dumitru Toma, „Poarta de sticlă”, O, 1983
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
dascăli cu bună reputație. După o întrerupere de trei ani, timp în care familia înfricoșată de mișcarea lui Tudor Vladimirescu se refugiază la Sibiu, își va relua, la întoarcere, studiile întrerupte, acasă, cât și la școala Bărăției; printre profesori - Neofit Duca. La șaptesprezece ani, rămas orfan de tată, se hotărăște pentru cariera ostășească, intrând, la fel ca și vărul său, poetul Vasile Cârlova, în oștirea națională, nou înființată. În timpul mișcării de la 1848, L., aprig vrăjmaș al revoluției, participă la arestarea Guvernului
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
de organizare și consacrare a modernității. Ideile iluministe au accelerat formarea statelor naționale. Să luăm în considerare Europa. La începutul mileniului al doilea, Europa ca atare nu exista și nu existau nici state naționale centralizate. Regii, împărații, voievozii, prinții sau ducii gestionau războaie și teritorii cucerite și încasau tributuri pentru a-și continua războaiele, dar nu erau șefi de state care guvernau teritorii cu granițe precis demarcate. Abia pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Europa apare ca un „mozaic de state
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
propun Amintiri de la fondarea Universității din Iași de Spiru C. Haret, Corespondență politică din 1869 între Mihail Kogălniceanu și G. Mârzescu, Schițe și amintiri de D. D. Pătrășcanu, Impresii de la Blaj de Petre Locusteanu, Personalități proeminente ale României de I.G. Duca, Relativ la istoria gazetăriei: „Gazeta Transilvaniei” de G. Bogdan-Duică, Spicuind corespondența familiei Brătianu de Marius Theodorian-Carada. În paginile revistei sunt comemorați Mihail Kogălniceanu, A. D. Xenopol, Dimitrie Zarifopol, Gh. Asachi. Literatura străină e reprezentată atât prin traduceri, în special din literatura franceză
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
de pildă, articolul lui Mihai Eminescu, Idealul istoric al Rusiei, Rusia și Europa). De asemenea, este comemorat V. Alecsandri, la un sfert de veac de la moarte, prin publicarea poeziei Pohod na Sibir și prin reproducerea discursurilor funerare ținute de I.G. Duca și Caton Theodorian (146/1915). Morții Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i se consacră trei numere (40-42/1916), cu un conținut variat: versuri, proză, pagini memorialistice, testamentul redactat la Curtea de Argeș în 11/24 octombrie 1914. Poeziile, publicate sporadic îndeosebi în 1915
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
ne semnăm lucrările științifice, se mai impun câteva precizări. Unii autori semnează doar cu inițiala prenumelui, urmată de numele de familie: D. Caracostea, G. Călinescu, S. Damian, B. Elvin, Z. Ornea. Uneori, urmează și inițiala prenumelui tatălui: P.P. Carp. I.G. Duca, P.P. Negulescu, M.N. Rusu. Mulți clujeni, după exemplul lui D.D. Roșca, au folosit același procedeu: D.D. Drașoveanu, G. Gruiță, G.G. Neamțu, C. Milaș, F. Edelstein ș.a. În acest caz, e vorba despre vocația esenței de care sunt stăpâniți acești autori
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
la 9 august 1679, marți noaptea, cu 3 ceasuri către zi, și au căzut multe case și biserici, și turnul cel mare de la Catedrala Sucevei, de ziceau oamenii Turnul Nebuisei” (Letopisețul Moldovei). “Fost-au și 3 semne mari în zilele Ducăi Vodă, când au purces cu oastea la Beciu, că s-au arătat o stea pe cer cu coadă, de s-au văzut multe zile. Mâncat-au și lupii oamenii. Fost-au și cutremur mare. Căzut-au atunci și turnul cel
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
1912), nutrește ambiții politice, fiind deputat în 1919-1920, 1931-1932 și în 1934-1937. Deține, un timp, funcții de o anume însemnătate: secretar general în Ministerul Muncii, în Ministerul de Interne, subsecretar de stat pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri (în cabinetul I. G. Duca) ș.a. Debutul se leagă de revista „Sămănătorul”, unde va publica în 1909 și 1910, semnând mai întâi N. Budu, traduceri din Paul Verlaine, Théophile Gautier, dar și câteva poezii care, asemenea celor apărute tot atunci în „Junimea” din Râmnicu Vâlcea
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
o reflexivitate înduioșată. Cu unele excepții, proza lui B. se așază în prelungirea poeziei (nostalgii, deziluzii, rătăciri, recuzită medievală, corbi etc.), dar cu o și mai apăsată notă de manierism. SCRIERI: Poema navelor plecate. Crepusculare-Poema toamnei, București, 1912; I. G. Duca (în colaborare cu I. Nicolescu), Râmnicu Vâlcea, 1934. Traduceri: Prosper Mérimée, Tamango, București, 1971 (în colaborare cu Al. O. Teodoreanu și Virgil Teodorescu). Repere bibliografice: Trivale, Cronici, 150-154, 246; Lovinescu, Scrieri, IV, 567-568, VI, 141; Călinescu, Ist. lit. (1982), 705
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
feminină fin incizată portretistic. A cultivat, ocazional, reportajul politic (despre trucajele campaniilor electorale), dând portrete caricaturale de parlamentari (Jean Lahovary). A inovat genul de interviuri, cu Oameni politici în intimitate („Dimineața”, 1931) - Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod, O. Goga, I. G. Duca, C. Argetoianu, Al. Averescu, dr. N. Lupu, la proprietățile lor cu aer patriarhal (Bădăcin, Ciucea, Măldărești etc.). Oaspetele gazetar ocolește asperitățile politicului, atent să descopere pasiuni și hobby-uri pentru un portret inedit. A fost primit, la Mogoșoaia, de Marta
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
de existență, în care oboseala vechimii, stingerea lentă se manifestă vătuit și fastuos. Nimeni nu poate trăi nemijlocit, între viață și om se interpun proiecții regresive în lanț, coduri cu cifrul pierdut, hieroglife („Stăm pustii pe-aici, pustii și pe ducă. Și când e vorba să trăim, nu ne mai pricepem”). Toate ca forme de evitare, de ecranare a clipei, a prezentului, căci „la marginile împărăției”, acești turci „de poveste și de lână colorată”, cu reflexe coclite, stau în nemișcare stearpă
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
încrucișarea Căii Victoriei cu strada Edgar Quinet, a fost cea mai faimoasă și a avut existența cea mai îndelungată, fiind frecventată de numeroase personalități, de la oameni politici ca P. P. Carp, Tache Ionescu, Dinu Brătianu, C. Argetoianu și I. G. Duca, la actori ca Iancu Brezeanu, C. Nottara și Ion Iancovescu, pictori ca N. Tonitza și Th. Pallady, regizori ca Soare Z. Soare, muzicologi ca Emanoil Ciomac, până la scriitori și ziariști, aceștia fiind, de altfel, cei mai fideli și mai semnificativi
CAFENEAUA CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285993_a_287322]
-
care le-a îmbrățișat învățatul sunt extrem de pretențioase, ele incluzând analize de amănunt privind evoluția Principatelor Române la finele veacului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea; reflecții comprehensive privind rolul domniilor lui Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Duca Vodă, Constantin și Dimitrie Cantemir; concluzii pe marginea politicii de echilibru purtată de amintiții domnitori, nevoiți să-și apere interesele pe cale diplomatică atât la Constantinopol, cât și la Moscova și Viena etc. Firește, nu pot fi trecute cu vederea cercetările
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Dankanits, Adăm, Darabant, Ignatie, Darnton, Robert, Davidis, Francisc, Decei, Aurel, Deffand, Marc, Delansky, J., Delumeau, Jean, Demény, Layos, Demény, Lidia A., Densușianu, Aron, Descartes, Despot-Vodă, Diderot, Denis, Dimaras, Constantin Th., Dmitrovici, Radisa, Dragojlović, Dragoljub, Drăganu, N., Dubnov, Simon, Duby, Georges, Duca, Vodă, Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Dumitriu-Snagov, I., Dungas, Ștefan, Dupront, Alphonse, Duțu, Alexandru, Döbrentei, GĂbor, E Ebreo, Leon, Ecaterina a II-a (a Rusiei), Eckhardt, SĂndor, Eckstein, F. A., Eco, Umberto, Eduard I (al Angliei), Elek, Judit, Eliade, Mircea, Emmanuel, J. S., Engel
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1933-1938). A debutat publicistic în 1937, iar în 1940 și 1941 a susținut cronica literară la „Vremea”. Debutează editorial târziu, cu romanul Iarna Fimbul (1968), care urmărește destinele a trei bătrâne familii, Duca, Vatarzi și Delasena, printr-un fel de telescopări alternative în timp sau pur și simplu amestecând planurile temporale, astfel că impresia generală este a unor recurențe obsesive în timpul personal al fiecărui personaj. Există totuși în formula ostentativ aleatorie a narațiunii
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
C. Cantilli, P. Vulcan, E. Ștefănescu-Est, V. Podeanu, A. Steuerman, I. Minulescu (semna I. M. Nirvan), precum și Cecilia Mârzea, I. Bălănescu, N. Bosnieff-Paraschivescu, V. Gherasimescu, M. Rusu, N. G. Niculescu, D. Canta, Ersilia Ghenovici, A. de Eder, N. Burlănescu-Alin, Blanche Duca. Proza - nuvele și schițe - aparține lui M. Sadoveanu (semna M. S. Cobuz), N. Gr. Mihăescu-Nigrim, D. Karr (D. Karnabatt), V. Cozmin, Iuliu Dragomirescu, D. T. Negreanu, S. Ivanovici, G. Gr. Caïr, Gh. Becescu-Silvan, I. Adam și Jean Bart. Tot atât de bogată
CARMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286115_a_287444]
-
Nerva. Nerva! Se teme de ceva. Brusc, își aduce aminte. Fața i se destinde într-un rânjet batjocoritor. Tembelul! I-a mărturisit că un astrolog, unul din acei chaldei mincinoși, i-a prezis că nepotul lui va ajunge să con ducă destinele imperiului. Și l-a apucat frica, nu cumva să-l pâ rască apoi careva și să fie acuzat că uneltește împotriva lui Augustus. Se foiește neliniștit. Mai e ceva care-i apasă conștiința, deși nu-și dă bine seama
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
parte vreo 400 de persoane" și care l-a avut "la mijlocul mesei de onoare" pe regele Carol I "având în față pe dl. ministru Olănescu"1883. În partea dreaptă a mesei "prezida Majestatea Sa Regina, având în față pe dl. Duca, directorul Căilor Ferate"1884. Cu prilejul acestui banchet "s-au ținut trei discursuri de dnii Duca, Olănescu, la care a răspuns Majestatea Sa Regele"1885. În discursul său, regele Carol I arăta că "săvârșirea podului peste Dunăre, dorit de un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Carol I "având în față pe dl. ministru Olănescu"1883. În partea dreaptă a mesei "prezida Majestatea Sa Regina, având în față pe dl. Duca, directorul Căilor Ferate"1884. Cu prilejul acestui banchet "s-au ținut trei discursuri de dnii Duca, Olănescu, la care a răspuns Majestatea Sa Regele"1885. În discursul său, regele Carol I arăta că "săvârșirea podului peste Dunăre, dorit de un sfert de veac de Mine, este astăzi un fapt împlinit și uriașă se ridică înaintea noastră
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la 30 iunie 1893, avea importante diminuări ale costurilor. Noua clădire urma să cuprindă "o sală de dans cu culoar, câteva camere și (...) o terasă către mare"3031. La 22 iulie 1897 primăria orașului Constanța a solicitat inginerului I. Gh. Duca, ce coordona lucrările de amenajare a portului Constanța, să elaboreze proiectele lucrărilor "de edilitate publică"3032 necesare orașului Constanța. În cele din urmă, în cursul anului 1902 a fost demolată clădirea din lemn a primului cazinou construit în Constanța. În
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ușor, zise Billy. — Da’ totul se compensează, spuse Nick. Rămaseră așa, privind focul și gândindu-se la acest adevăr profund. — Mă duc s-aduc o buturugă din spate, spuse Nick. Cât se uitase-n foc, observase că-i cam pe ducă. Voia, de asemenea, s-arate nu numai că ținea la băutură, dar că rămânea același tip practic. Chiar dacă taică-su nu băuse niciodată, Bill n-o să-l Îmbete Înainte de a fi el Însuși beat. — Adu una mare de fag, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]