2,240 matches
-
alegând dreptul la Universitatea din Bonn. Aici a petrecut o mare parte din timp în afara sălilor de curs și a făcut mari datorii. Tatăl său a fost îngrozit când a aflat că fiul său, Karl, a fost rănit într-un duel. A acceptat să plătească datoriile făcute, dar a insistat să se mute la Universitatea din Berlin. Intrat într-un alt mediu, se apleacă serios asupra cărților. Studiază timp de cinci ani (1836-1841) dreptul, filosofia și istoria. Marx a întâlnit aici
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
aprige, de trecut trei examene de maturitate, de înfruntat trei forțe, cele mai mari care au existat pe lume. Prima luptă o va purta cu spiritul grec, adică cu cel mai rafinat și mai ascuțit din câte au fost; arma duelului va fi aleasă de adversar: logica. A doua bătălie o va da cu imperiul roman, acela căruia nu i-a stat nimeni în cale și care nu poate suferi o altă domnie în afară de lui. Si de data aceasta arma va
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ce a existat; și acum confruntarea va fi dusă pe terenul adversarului, adică pe cel al convingerilor și al fanatismului. Va scăpa cu viață astrologia din aceste trei încercări de moarte? Iată minunea pe care, ca nimeni alta, o îndeplinește. Duelul logicienilor Vechimea astrologiei în Grecia. Marii Inițiați. Popularizarea temei natale. Argumente pro și contra. Astrologia cucerește prin școala din Alexandria. Data pătrunderii astrologiei în Grecia este intrată demult în istorie - 280 î.e.n.; însă este neîndoielnic că acest an nu trebuie
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
întreaga nobilime i-a stat de atâtea ori înainte, cerșindu-i o picătură din minunata licoare. Este Cagliostro mai prejos? Deloc; el este demnul rival al colegilor săi de înaltă clasă: Saint-Germain și Casanova. Toți trei cunosc mânuirea spadei, regulile duelului, alcătuirea horoscopului, măsluirea cărților, plastografierea. Oricare dintre ei poate fi dat drept exemplu celorlalți doi. Este oare de conceput ca un țăran de la capătul Italiei, un incult care n-a putut niciodată să citească bine sau să scrie corect, să
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Contribuie la dezvoltarea arheologiei, etnologiei și a medicinei sociale. Îl înfruntă în Bundestag pe Otto Eduard Leopold, Prinț de Bismarck 67, criticând alocarea unui prea mare buget ministerului de război și prea mic ministerului sănătății. Bismarck îl provoacă la un duel care nu a are loc, deoarece Virchow considera acest mod de confruntare ca fiind necivilizat. 5. Spira eredității Gregor Johann Mendel (1822-1884), călugăr, întemeietorul geneticii, deschide drumul care a condus la descoperirea genomului uman, un un secol și jumătate mai
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
memorialistului Lovinescu, scene din viața literară și se delimitează pe un ton polemic de manifestările megalomane sau narcisiste care își pun amprenta în cele din urmă și asupra creației literare, dovedindu-se reprobabile nu doar etic, ci și estetic. Eseul Duelul invizibil. München XX sau Puterea de anticipație a artei (1977) cercetează vocația avangardistă a capitalei Bavariei prin prisma operelor lui Kandinski, Brecht, Th. Mann, Rilke sau Kafka și descifrează în atmosfera de emulație intelectuală a începutului de secol XX simptomele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
1956; Direcții și tendințe în proza nouă, București, 1963; Intrarea în castel, București, 1970; G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului, București, 1971; ed. (La ora 12, ziua), București, 1995; Fals tratat despre psihologia succesului, București, 1972; ed. București, 1995; Duelul invizibil. München XX sau Puterea de anticipație a artei, București, 1977; ed. București, 1996; Scufița Roșie nu mai merge în pădure, București, 1994; Replici din burta lupului, București, 1997; Aruncând mănușa, București, 1999; Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, București, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
Botoșani, 2002; În jurul libertății, Iași, 2002; În pădurea de metafore; Pitești, 2003; Jocul literaturii și al sorții, Cluj-Napoca, 2003; Natură moartă și vie, Cluj-Napoca, 2003; Post-texte, Iași, 2003. Repere bibliografice: Doinaș, Diogene, 144-145; Bugariu, Incursiuni, 74-77; Negoițescu, Lampa, 235-238; Caraion, Duelul, 56-58; Poantă, Modalități, 165-166; Cristea, Un an, 256-258; Barbu, O ist., 220-221; Ungureanu, La umbra cărților, 58-60; Iorgulescu, Al doilea rond, 154-163; Culcer, Citind, 41-48; Raicu, Practica scrisului, 364-369; Iorgulescu, Scriitori, 302-304; Ruja, Valori, 109-111; Alboiu, Un poet, 160-161; Mihăilescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
București, 1997; Antologia umorului românesc, vol. I: Epigrama clasicilor, București, 1998; Mihai Sălcuțan, Viața ca o epigramă, pref. George Corbu, București, 1999; Versuri pentru fiecare despre soare și ninsoare, București, 1999 (în colaborare cu Liana Pârjol-Săvulescu); En garde! (Antologie de dueluri, șarje și comentarii epigramatice), pref. George Corbu, Ploiești, 2001 (în colaborare cu Valerian Lică); Versuri pestrițe pentru grădinițe, București, 2001; Cei trei magnifici: Cincinat, Ion și Mircea Pavelescu, Râmnicu Sărat, 2002 (în colaborare cu George Corbu și Mihai Sălcuțan); Epigramiști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
rus. Această biografie aventuroasă îi oferă scriitorului pretextul unei istorisiri cu mai multe straturi de semnificație, o adevărată parabolă. Alexandru, eroul romanului, cărturar și aventurier, călătorește, ca și modelul său istoric, în China, prin Tobolsk și Narcinsk, susține un complicat duel diplomatic cu reprezentantul Kangxi, este implicat într-un misterios proces de magie. Relatării faptelor cu atestat istoric i se adaugă amintirea copilăriei „la Moldova”, iubirea pentru Maria (soția țarului Boris), apoi descrierea țării utopice, Alexia, în care locuitorii vorbesc „limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
că se reclamă de la spiritul de neliniște postbelic, soluționat prin misticitate sau surogate teologice; criteriu estetic, opus cu vioiciune și tinerețe multiplelor confuzii ale valorilor; în sfârșit, dialectică sprintenă, combativă, de spadasin, căruia nu îi este necunoscută nici o dibăcie a duelului polemic, iar superioritatea numerică a adversarilor, un stimulent și o voluptate. ȘERBAN CIOCULESCU Paul Zarifopol este un spirit individualist și critic, un estet care nu dă altă valoare artei decât aceea a propriei gratuități - și un cititor luminat, cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
mai harnic, de la început, s-a arătat Vladimir Streinu, care strângea materialele, le ducea la Pitești, se îngrijea de corectură și de umplerea locurilor goale cu note și polemici”2. Dealtfel, la „Kalende” polemistul Streinu și-a făcut mâna pentru duelurile de mai târziu. În volumul din 1981, Șerban Cioculescu adaugă, între altele, capitolașul O seamă de cuvinte ale lui Vladimir Streinu, trecând în revistă savuroase vorbe de spirit ale prietenului. Iată una rostită în timpul conflagrației mondiale: „Germanii sunt deprinși să
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
toate aceste activități, riscă să se aleagă cu răni mai mult sau mai puțin grave, dar ia obiceiul de a înfrunta pericolul" [Werner, 1998, p. 509]. După cum scria Robert A. Nye, nevoia ca un nobil să se pregătească de un duel sau de război a fost completată, pe măsură ce societatea de curte a evoluat, de o căutare a unui "control de sine, pentru a putea stăpâni armele subtile ale sociabilității care îi permit să-și domine rivalii și să atingă faima". În
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
o gâlceavă, vreun adulter sau nesfârșita trăncăneală de la berărie par să împrăștie, pentru moment, monotonia. Și totuși, bârfa, scandalul, ofensele care duc la pălmuiri sonore nu alungă „tirania unei vieți idioate”. Totul se precipită spre farsă. Sinuciderile, bineînțeles, nu izbutesc, duelurile pe chestiuni de onoare au rezolvări burlești, iar procesele, la tribunal, sunt lovite de caraghioslâc. Mici dezastre caricaturale provoacă „încurcala”, confuzia, care, luxând stereotipii, declanșează în schimb o stare de nervi de un rizibil crescător. Tot necazul cu hazul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
gândindu-se totodată că, prin faptele lui și ale mirmidonilor, îi va aduce glorie lui Ahile și îl va face pe Agamemnon să regrete că l-a jignit. Și că, odată ajuns pe câmpul de luptă, nu se mărginește la dueluri de la om la om, ci are și o idee strategică (ceea ce eroilor homerici li se întâmplă rar): aceea ca, în loc să-i respingă pe troieni spre pozițiile lor, să le taie drumul de retragere către cetate și să-i împingă către
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
chiar dintre cele zece rostite de alții, două se referă tot la el. Cât despre cele folosite de el însuși, mai atenta lor cercetare relevă ceva ciudat. Doar una ține de partea crud antagonică din Ahile, cea în care, înainte de duelul final cu Hector, îi spune acestuia că între ei doi nu poate fi vreo înțelegere sau chezășia vreunui jurământ, așa cum nu pot fi între oameni și lei sau între oi și lupi. Dar chiar aceasta stă în cumpănă cu alta
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Aquino, cunoașterea începe cu simțurile externe, trece prin simțurile interne și se desăvârșește la nivelul intelectului, iar accesul la lucrurile extramentale se realizează cu ajutorul unor entități intermediare. Rolul pe care aceste entități intermediare îl joacă în cunoaștere constituie obiectul unui duel contemporan între exegeții lui Toma. De o parte a acestui duel argumentativ se află adepții unei inter pre țări realiste, printre care se numără Norman Kretzmann, Do minik Perler sau Eleonore Stump, care consideră că accesul la obiectele extramentale este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se desăvârșește la nivelul intelectului, iar accesul la lucrurile extramentale se realizează cu ajutorul unor entități intermediare. Rolul pe care aceste entități intermediare îl joacă în cunoaștere constituie obiectul unui duel contemporan între exegeții lui Toma. De o parte a acestui duel argumentativ se află adepții unei inter pre țări realiste, printre care se numără Norman Kretzmann, Do minik Perler sau Eleonore Stump, care consideră că accesul la obiectele extramentale este unul nemijlocit, entitățile intermediare fiind cele prin care (id quo) cunoaștem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Însă la cel de-al doilea nivel intelectiv, cel al intelectului posibil, la care se produce actul propriu-zis al cunoașterii, entitatea intermediară joacă un rol cogni tiv, îndeplinind funcția de id quod al cunoașterii, ceea ce înseamnă că, la acest nivel, duelul este câștigat de interpretarea reprezentationalista. Consider că interpretarea hibrida pe care o propun ca alternativă de răspuns la întrebarea directoare, „Ce rol joacă entitățile intermediare în procesul cunoașterii umane?“, reușește să surprindă într-o manieră mai adecvată esență epistemologiei lui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Micu, „Versuri”, GL, 1968, 27; Laurențiu Ulici, Rezonanța primelor volume, LCF, 1968, 46; Șerban Foarță, Jocul pe-o singură carte ?, LCF, 1969, 1; Victor Ivanovici, „Versuri”, RL, 1969, 21; Rusu, Utopica, 208-213; Cristea, Interpretări, 180-181; Constantin, Despre poeți, 214-217; Caraion, Duelul, 89-90; Poantă, Modalități, 223-226; Dan Laurențiu, Fragmente din regiunea de odinioară”, LCF, 1971, 5; Șerban Foarță, Fragmente din regiunea de odinioară”, O, 1971, 5; Zaharia Sângeorzan, „Fragmente din regiunea de odinioară”, CRC, 1971, 11; Florin Manolescu, „Fragmente din regiunea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
Spre deosebire de recanatez, care a dorit să traducă primul cânt cu intenția de a continua ulterior, Quasimodo a descompus opera în fragmente: din Iliada a ales episoadele dinamice, energice, momentele centrale ale desfășurării acțiunii; printre ele se numără descrierile de luptă: duelul lui Paris cu Menelaos sau alte episoade încărcate de dramatism, ca acela în care Ahile târaște trupul lui Hector. Din Odiseea a preferat următoarele scene: Zeii doresc întoarcerea lui Odiseu, Atena și Telemah, Penelopa îl asculta pe cântărețul Femius, Plecarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a universului metropolei. Împrietenirea acestuia cu Pantazi („mi se părea că acel prânz însemna sărbătorirea reîntoarcerii lui Pașadia dintr-o lungă pribegie, a lepădării lui de Pirgu““) se transformă pe nesimțite, sub auspiciile aceluiași geniu al pragurilor, Pirgu, în inevitabilul duel. Dacă Pirgu întruchipează gestul politic al experienței ur bane, pe care am descris-o în capitolele anterioare, Pantazi tri mite la cel teologic. Povestirile sale, melancolia evadării și pu ternicul, persistentul vis al mării de mult nemaivăzute îl transformă în
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ce spui?/ Spun că el aude un ritm îndrăcitor dar nu se teme. Zice că e inima ei./ Dar tu ce spui?/ Spun că n-am nici o vină că am iubit o femeie amorsată/ care va exploda în brațele altcuiva..." (Duelul). Interogația obsedantă care revine după fiecare afirmație obligă, de fapt, textul să se scrie. Poezia, sub aparența prezentării unor relații de iubire ratate, își dezvăluie propriile mecanisme de producere, pentru că textul literar în sine a devenit "o femeie amorsată/ care
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
1996. Caraion, Ion, Deasupra deasuprelor, Editura Litera, București, 1971. Caraion, Ion, Dimineața nimănui, Editura Tineretului, București, 1976. Caraion, Ion, Dragostea e pseudonimul morții, Editura Cartea Românească, București, 1980. Caraion, Ion, Dragostea e pseudonimul morții, Editura Litera, Chișinău, 1997. Caraion, Ion, Duelul cu crinii, Editura Cartea Românească, București, 1972. Caraion, Ion, Eseu, Editura pentru literatură, București, 1966. Caraion, Ion, Exil interior, Editura Libra, București, 1997. Caraion, Ion, Frunzele din Galaad, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1973. Caraion, Ion, Interogarea magilor, Editura Cartea Românească, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
I., 76 Horațiu, 162, 163 Hughes, Langston, 76 Husar, Al., 90 Hutcheon, Linda, 220 I Iacobescu, D., 116 Iaru, Florin, 200, 203, 211, 212, 214, 216, 223, 224 De-a wați ascunselea, 224 Iaru. Florin De-a wați ascunselea, 211 Duelul, 203 Fiară de mătase, 216 Leul cu picioare de argint, 212 Lovitura întârziată, 223 Ibrăileanu, Garabet, 92 Ierunca, Virgil, 95, 96, 100, 113 Igna, Vasile, 117 Iliu, Victor, 73 iluzie, 132, 136, 147, 149, 152, 161, 177, 189 Ioanis, Edwin
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]