863 matches
-
că binele este săvârșit prin voința și ajutorul lui Dumnezeu, iar răul cu îngăduința lui atunci când ocrotirea divină ne părăsește din cauza netrebniciei și împietririi inimii noastre, El îngăduind să fim stăpâniți de diavol sau de patimi rușinoase. În încheierea Convorbirii duhovnicești III, Avva Pafnutie concluzionează astfel: ,,Prin ceea ce am afirmat noi, nu voim să tăgăduim libertatea omului de a alege, ci să întărim adevărul că harul și ajutorul lui Dumnezeu sunt necesare omului în fiecare zi și în fiecare clipă”. Credința
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mai mult omenesc, răspunzând nevoilor, condițiilor și faptelor indivizilor, deși El, prin atotputernicia Sa sau pe baza atotștiinței Sale sau preștiinței, ar putea emite decrete divine. Unul dintre cercetătorii recenți ai lui Cassian consideră că în ceea ce privește capitolul 25 al Convorbirii duhovnicești XVII ,,nu numai că critică în mod fățiș predestinația bazată pe hotărârea arbitrară a lui Dumnezeu, învățată și propagată de Augustin, dar de asemenea pare să respingă și predestinația fundamentată pe preștiința divină, pe care majoritatea cercetătorilor i-au atribuit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de rugăciune etape ale progresului în viața și rugăciunea monahului. El definește cererea ca pe o rugăciune pentru iertarea păcatelor, rugăciunea ca pe un vot de dedicare scopului monahal, mijlocirea ca pe o rugăciune pentru alții făcută de cei înaintați duhovnicește, iar mulțumirea ca pe o contemplare a lucrării lui Dumnezeu în trecut, prezent și viitor. Învățătura sa despre rugăciune, are la bază pe Iisus ca un exemplu și un învățător care practica cele patru feluri de rugăciune, pe care le-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
rând. Se vor amesteca alte personalități, ucenicii săi și ai Fericitului Augustin - pro și contra - uneori chiar de-ai săi contra sa, dar el nu. A fost vorba, precum s-a constatat din analiza celei de a XIII-a Convorbire duhovnicească, despre raportul dintre harul dumnezeiesc și libertatea omenească, dacă anume, omul trebuie să participe la mântuirea sa - ceea ce constituia de fapt problema centrală pentru eremiți în general, care sacrificau totul pentru mântuirea lor - fără ca prin aceasta să-și atribuie merite
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de apărare a ortodoxiei din ținuturile ponto-danubiene prin grija Bisericii de acolo. În acele vremuri la daco-romani exista tradiția de a se îndrepta către centre creștine orientale spre creștere și desăvârșire în trăire monahală. Din dorința de a se desăvârși duhovnicește și maturiza intelectual, unii călugări de origine dobrogeană au frecventat și, chiar s-au stabilit în centrele de mari experiențe creștine: Egipt, Palestina, Siria. Este suficient a se aminti nume ilustre, precum Sfântul Ioan Cassian, Leontie de Bizanț sau monahii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
putem socoti un alt Ieronim al veacului său.” Se cuvin a fi citate și păreri ale oamenilor de știință din ultima vreme privind excepționala personalitate a monahului dobrogean: „Unind cultura«scitică» locală, de care el vorbește ca de o «rodire duhovnicească deosebită», cu cultura universală creștină a vremii sale, Dionisie poate fi considerat ca unul din ctitorii de seamă ai spiritualității europene. Prin ortodoxia operelor sale și prin crearea erei creștine, azi în vigoare la aproape toate popoarele lumii, Dionisie a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prin însăși structura nosografiei psihiatrice este eterogenă. Desigur că, pe lângă alienații din mănăstiri, există o categorie mare, aceea a alienaților din penitenciar (categorie care există încă și astăzi). Dacă la ospiciile de mănăstiri represiunea era excepțională și blândă și terapia duhovnicească exprima o înțelegere umanitară, filantropică, alienații din penitenciare aveau, desigur, un tratament opus. Prin structura bolii, deseori aceștia sunt negativiști, violenți, nesupuși, impulsivi. Căutându-i în lumea închisorilor timpului, îi vom găsi înlănțuiți și torturați. Reputația tratamentului umanitar al alienaților
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vol. 17, p. 598) 77 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Duhul Domnului ne eliberează de robia patimilor trupești. El e Duh superior celor trupești și e Duh de Domn, stăpân peste tot ce robește, dându-ne și nouă puterea de a fi duhovnicești și de a fi stăpâni peste cele ce ne robesc. Duhul nostru fiind întărit de Duhul Sfânt putem domni peste patimile inferioare care ne stăpânesc datorită slăbirii duhului din noi. (n. s. 15, p. 29) 89 „Dacă Duhul este o
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mare și cumplit; totuși lacrimile au șters păcatul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omiliile despre pocăință, omilia a treia, p. 59) 110 „Ai îmbrăcat pe Hristos prin Botezul mântuitor, ai lepădat întinăciunea prin baia dumnezeiască, ți-ai câștigat strălucirea harului duhovnicesc și noblețea de făptură”. (Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei, Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, în Filocalia..., vol. VII, p. 46) „... s-a scris în Gherontic (Pateric): Ioan de Bostra, bărbat sfânt și având putere asupra duhurilor necurate, a întrebat pe draci, care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
boala mea. O simt ca iubire a lui Hristos. Mă străpung la inimă și mulțumesc lui Dumnezeu. Este pentru păcatele mele. Sunt păcătos și Dumnezeu Se străduiește să mă curățească (se vede aici marea smerenie a acestui cuvios părinte îmbunătățit duhovnicește și harismatic - n. n). Atunci când eram de șaisprezece ani, Îl rugam pe Dumnezeu să-mi dea o boală grea, un cancer, ca să mă doară pentru iubirea Lui și să-L slăvesc în durere. Multă vreme m-am rugat așa. Dar
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
Și plângea, zicând:<<M-a părăsit Dumnezeu Și nu m-a cercetat!>>”<footnote Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale Sfinților Bătrâni, Ediție îngrijită de Pr. Petru Pleșa, Alba Iulia, 1999, p. 479. footnote>. Însă nu doar călugării îmbunătățiți duhovnicește și sfințiți prin aspre nevoințe sufletești și trupești au înțeles această taină, ci și credincioșii de rând, încât aceștia din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți povestea următoarele: Odată pe când mă aflam în Alexandria
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
adeseori exacerbate, poezia din Declarația patetică dezvăluie un veritabil umanism în descendența lui Whitman. Poemul devine un instrument de acțiune, de luptă. El contribuie la transformarea umanității înseși, precum și la aceea a poetului. Menirea acestuia din urmă este „agitatorică” și „duhovnicească”, el trebuie să caute mântuirea prin luptă. „Eu sunt cântăreț și om serios / cetățean și tovarăș al lumii”, declară P. E începutul unui discurs voit prozaic, dar de o solemnitate bine studiată. Versurile se desfășoară în falduri largi ori țâșnesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
spirit. Eșecul lui Arghezi de a ajunge la revelația divină l-a condus pe acesta la o viziune panteistică asupra vieții, atâta vreme cât cerul rămâne mut În tema confruntării omului cu moartea distingem trei atitudini: a.) spaima de neființă, de neant („Duhovnicească”); b.) acceptarea ca pe un dat firesc, În sens mioritic, a morții („De-a v-ați ascuns”); c.) spaima de moarte este atenuată de gândul că omul se impune prin realizările și Împlinirile sale („De ce-aș fi trist?”). Poezia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]