2,664 matches
-
Michaida), C. Stamati (Dragoș, Eroul Ciubăr-vodă), Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mircea. La Cozia, Răsăritul lunii. La Tismana), C. Negruzzi (Alexandru Lăpușneanul, Sobiețki și românii, Aprodul Purice), D. Bolintineanu (Legende istorice), V. Alecsandri (Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, Despot-Vodă, Dumbrava roșie, Dan, căpitan de plai), A. I. Odobescu (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna), B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), G. Baronzi (piesele de teatru Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, Barba lui Ștefan cel Mare, epopeea Daciada), Grigore H. Grandea (Vlăsia
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
de ani) - și conducătorul Telecentrului din Sudriaș - „A existat un proiect FRDS, cu ajutorul căruia s-a construit drumul spre două sate: Susani și Săceni. Există un proiect pe SAPARD care este în așteptare. Acuma, primăria Traian Vuia, cu Mănăștur și Dumbrava au câștigat un proiect pe Fondul de Modernizare a Administrațiilor Publice Locale... Au fost și granturi mici pentru școli și dispensare care n-au avut apă... Centrul de Asistență Rurală Timiș a avut un program prin care am înființat Telecentrul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
un picior și întrecînd în înălțime pe orice vlăjgan din Kentucky. Negru ca statuia de abanos a lui Queequeg, conul acesta e, de fapt și el un idol, mai bine zis a fost cîndva. E unul ca acela găsit în dumbrăvile tainice ale reginei Maaca din Iudeea, al cărei fiu, regele Asa, a detronat-o pentru idolatrie, sfărîmînd și idolul eu pricina în lunca Chedronului îvezi sumbra descriere a acestei întîmplări în capitolul al cincisprezecelea din Cartea întîia a regilor). Iată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Capul Midia trebuie să se vadă că ai venit la fața locului și nu că îl privești de la 10 mile distanță pe timp de furtună. De la această distanță nu poți vedea nimic. Cu salutări tovărășești, Ion Peicu 79, muncitor, str. Dumbrava Roșie, 25, Constanța.” NOTA REDACȚIEI: „Faptul că redacția a publicat această scrisoare - pe care tovarășul I. Peicu ne-a trimis-o din proprie inițiativă - înseamnă că redacția consideră această critică făcută de însuși unul dintre muncitorii de la Canal, ca fiind
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literare se adoptă un altul, mai așezat, diferit, de exemplu, de acela din perioada când prim-redactor era A. Bacalbașa. Printre redactori se află, în continuare, mulți scriitori tineri: Toma Dragu, Aida Vrioni, Ana Holda, Ecaterina Racoviceanu-Fulmen, B. Nemțeanu, Dinu Dumbravă, N. D. Cocea (care va înființa apoi, finanțat de C. Mille, revista „Facla”), I. Russu Abrudeanu ș.a. Responsabilitatea alcătuirii paginilor literare revine lui A. Honigman, Iosif Nădejde sau, pentru puțin timp, lui C. Al. Ionescu-Caion. Critica dramatică este reprezentată de
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
sunt reproduse) ale lui N. Iorga, de memorialistică ale lui Panait Istrati și C. Stere. Își alege colaboratori permanenți pe M. Sadoveanu și T. Arghezi, care încredințează tiparului aici, în decursul anilor, fragmente în premieră ale unor capodopere, ca Hanu-Ancuței, Dumbrava minunată, Împărăția apelor, Zodia Cancerului și Frații Jderi, sau cicluri întregi ale operei, precum volumele Icoane de lemn, Poarta neagră, Cartea cu jucării, Ce-ai cu mine, vântule? Etape importante ale creației sadoveniene și argheziene sunt legate de această revistă
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
la revista „Transilvania” (1987-1990), redactor-șef al cotidianului „Dimineața” (ulterior numit „Radical”) din Sibiu (1990), șef de secție și secretar de redacție la revista „Continent” din Sibiu (până în 1992), muzeograf și șef de secție (1992-1994) la Muzeul Civilizației Populare din Dumbrava Sibiului, redactor-șef al săptămânalului „Opinia” din Sibiu (1994-1996) și, în același timp, cadru didactic asociat, iar din 1996, cadru didactic titular la Catedra de jurnalistică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Este doctor în filologie al Universității din București
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
repede și ajut-o să coboare din pom, iar el fugise numaidecât s-o salveze pe micuța de la înălțime. Mărul nostru stă în continuare liniștit, impetuos, imperial... în așteptarea altor musafiri curioși și curajoși an de an. Peter Pan în dumbrava Sibiului -Mamă când sosește Beti? -Trebuie să vină din clipă în clipă, așa a zis taică tău. -Uite-l pe tata!... dar e singur! -Vai de mine, strigam cu o voce strangulată.... Și Beti? Fetița mea? -Tată, unde-i soră mea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
peste oameni. Și ce să vezi în văzduh? -E Peter Pan, mamă! Cel din poveste!Incredibil! Și a doua oară mi s-a pierdut vocea. -Asta era surpriza, exclama fericit tatăl fetiței. Peter Pan a fost văzut de toți vizitatorii dumbravei Sibiului, copiii se entuziasmau și aplaudau dezinvolți, iar adulții trăiau un fel de șoc și se întrebau neîncrezători, chiar există Peter Pan? El era voios și simpatic cum îl știm din povești, activ și inventiv. După ce a salutat lumea cu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
pomul. O trage speriată de mâini în jos. Neroada vrea să aplaude! Lucrurile reintră în normal. Se liniștește și ea. Fetele vor fi cu siguranță impresionate. Copacul în sine, fără nici un dubiu, este chiar mai vârstnic decât templul, de vreme ce de la dumbravă și-a luat lăcașul numele. Oare câți ani o avea? Vreo patru sute... Nu, ceva mai puțini. Asinia stă cuminte. Cu sufletul împăcat, Occia își lasă gându rile să umble în voie. E totuși hazliu rolul jucat de rex. Un rege
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
au căzut legații“, se vaită unii, „colo au fost smulse acvilele“, le răspund alții. „Iată unde a primit Varus cea dintâi rană“, se ridică o șoaptă ca un geamăt. Toate căpățânile, cu găvanele ochi lor golite, par să arate spre dumbrăvile învecinate unde se ridică al tarele barbarilor, cu sângele victimelor încă neînchegat pe ele. Un corb flutură din aripi deasupra lui și croncăne batjocoritor: „Nu te grăbi așa, că nu mai e mult până la pădurea Teu toburgică.“ Pe neașteptate, un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Tibrului transformată de Augustus și Marcus Agrippa într-o promenadă monumentală. Pe pajiștea verde care se întinde de-a lungul fluviului nu mai e loc să arunci un ac. Câmpia este ticsită. În depărtare, dincolo de puzderia de oameni, se zăresc dumbrăvile sacre și lanțul de porticuri, teatre și temple somptuoase ce tind să reducă restul orașului la rolul unei dependințe a acestui cartier. Privirea i se agață de tumulul circular cocoțat pe un piedestal uriaș de marmură albă, în vârful căruia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
au purtat de-a lungul Tibrului până la intrarea în parcul Mausoleului. Acolo s-au oprit și au fost nevoiți să străbată pe jos uriașul tumul sub care se află urnele cu cenușa membrilor familiei imperiale. Bufnește înciudat. Cât o fi dumbrava asta de frumoasă și înverzită, cu alei umbroase numai bune de plimbare, dar nu e potrivită pentru un om ajuns la vârsta lui. Îl cuprind din nou supărarea și frustrarea. Putea să judece mai bine și să nu-și piardă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Urumbei spre vest. În urma alegerilor comunale din anul 1880 au fost desmnați consilieri comunali domnii: Matei Stan, Gheorghe Bucurenciu, Bucur Unguru, Ali Ceauș și Sadic Hagi Mehmet 1149. Cu același prilej au fost numiți mebmrii ai consiliului comunal domnii Ion Dumbravă și Ghiță Rădulescu 1150. Primar al comunei Topolog a fost numit domnul Ion Dumbravă. În câțiva ani de la unirea Dobrogei cu România, în fiecare din cele două sate ale comunei Topolog a fost înființată câte o școală. Școala din satul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnii: Matei Stan, Gheorghe Bucurenciu, Bucur Unguru, Ali Ceauș și Sadic Hagi Mehmet 1149. Cu același prilej au fost numiți mebmrii ai consiliului comunal domnii Ion Dumbravă și Ghiță Rădulescu 1150. Primar al comunei Topolog a fost numit domnul Ion Dumbravă. În câțiva ani de la unirea Dobrogei cu România, în fiecare din cele două sate ale comunei Topolog a fost înființată câte o școală. Școala din satul Doerani a fost construită în anul 1883, iar cea din satul Topolog în anul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Tudorache Bălea și Tudor Mihalcea ca membrii ai consiliului 1466. Primar al comunei Dăieni a fost desemnat domnul Cosma Dascălu. Alegerile desfășurate în comuna Topolog au avut ca rezultat desemnarea ca membrii ai consiliului comunal a domnilor: Petrea Achim, Ion Dumbravă, Ion Ganea, Sadic Hagi Mahmud și Așim Ali1467. Pentru completarea consiliului comunal, prefectul județului Constanța i-a numit consilieri pe domnii Gheorghe Bucurencu și Grigore Păun. Primar al comunei Topolog a fost numit domnul Ion Dumbravă. În ianuarie 1883 prefect
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnilor: Petrea Achim, Ion Dumbravă, Ion Ganea, Sadic Hagi Mahmud și Așim Ali1467. Pentru completarea consiliului comunal, prefectul județului Constanța i-a numit consilieri pe domnii Gheorghe Bucurencu și Grigore Păun. Primar al comunei Topolog a fost numit domnul Ion Dumbravă. În ianuarie 1883 prefect al județului Constanța era Remus Opreanu. Acesta îndeplinea cel de-al treilea mandat de prefect, fiind cel care a contribuit în mod decisiv la instalarea unei administrații moderne în Dobrogea și la dezvoltarea județului Constanța și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a scripturelor române, Mă cufund ca într-o mare de visări dulci și senine Și în jur parcă-mi colindă dulci și mândre primăveri, Sau văd nopți ce-ntind deasupră-mi oceanele de stele, Zile cu trei sori în frunte, verzi dumbrăvi cu filomele, Cu izvoare-ale gândirii și cu râuri de cântări. Văd poeți ce-au scris o limbă, ca un fagure de miere: Cichindeal gură de aur, Mumulean glas cu durere, Prale firea cea întoarsă, Daniil cel trist și mic, Văcărescu
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
inima munților.” (Ion Simionescu) Munții, frumoșii munți În munți Octavian Goga (fragment) Voi, munților mândri, moșnegi cununați Cu stelele bolții albastre, În leagănul vostru de codri și stânci Dorm toate poveștile noastre. Alături de șoimii cu ochii aprinși, Din tainica voastră dumbravă, Se-nalță-ndrăznețe-n lumina din cer Și visele noastre de slavă. Munții Carpați Citiți textele: „Carpații intră pe la nord în România ca niște munți sălbateci și întunecați. Vin strânși legați în lanțuri înguste, paralele, înalte până la 2000 metri (...) sunt acoperiți de cojocul
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mare dragul să stea în ele! Cerințe: 1.Treceți textul din vorbire directă în vorbire indirectă. 2.Realizați un text în care să folosiți descrierea și povestirea pentru unul din ajutoarele pădurii. 3.Ilustrați în enunțuri scrierea corectă a cuvintelor: dumbravă, umbră, plimbare, schimbare, împodobiți, umbrelă, câmpie. Povestea puiului de brad Luiza Carol A fost odată ca niciodată, într-o pădure, o zână bună care se ducea în fiecare zi să asculte ce vorbesc copacii. Cum, nu știați că și copacii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
gardul/ Gardul scutură glodul/ Glodul scutură lacul/ Lacul scutură dracul/ Tu Velzevule ce ești, ieși de unde locuiești/ Și strigă-ți toți dracii tăi, mari și mititei/ Și-i trimite, cum mai iute/ Prin toate ținuturile și prin toate casele;/ Prin dumbrăvi și prin cărări,/ Prin munți și prin păduri,/ Să cate pe Zlot-al meu/ Ce mi-i de la Dumnezeu,/ Ce-i de ursitori ursit,/ Dar de oameni răi vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
gardul/ Gardul scutură glodul/ Glodul scutură lacul/ Lacul scutură dracul/ Tu Velzevule ce ești, ieși de unde locuiești/ Și strigă-ți toți dracii tăi, mari și mititei/ Și-i trimite, cum mai iute/ Prin toate ținuturile și prin toate casele;/ Prin dumbrăvi și prin cărări,/ Prin munți și prin păduri,/ Să cate pe Zlot-al meu/ Ce mi-i de la Dumnezeu,/ Ce-i de ursitori ursit,/ Dar de oameni răi vrăjit..." Sempronia scoase apoi un cărăbuș negru dintr-o cutie de aprinjoare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Vrăjitoarea Bătrână își azvârle năvodul Umbrele peste umbre Exerciții de admirație flori roz asfințesc pe unda vălurită șoapte și murmur... pași pe un podeț - umbrele peste umbre prăvălite-n vad îmi calc urmele am rămas aburul viu al nopților reci... Dumbrava minunată O ciudată alcătuire, priveliște ideală când noaptea încrengăturilor albastre își cheamă, în șoaptă, poezia... Copacul tău ești tu în dumbrava ta minunată, Lizuco... Și-atunci, zmeurișul tău împrăștie azi norii roș de gura ta Daniel LĂCĂTUȘ Medalion hunedorean (Eugen
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
pe un podeț - umbrele peste umbre prăvălite-n vad îmi calc urmele am rămas aburul viu al nopților reci... Dumbrava minunată O ciudată alcătuire, priveliște ideală când noaptea încrengăturilor albastre își cheamă, în șoaptă, poezia... Copacul tău ești tu în dumbrava ta minunată, Lizuco... Și-atunci, zmeurișul tău împrăștie azi norii roș de gura ta Daniel LĂCĂTUȘ Medalion hunedorean (Eugen Evu) (Elena M. Cîmpan) Cine e femeia aceasta? Am privit-o în ochi și am crezut că descopăr alte lumi. Are
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Uite, eu m-am născut când satul nu avea colhoz, și bunicul, un pilangiu simpatic și nerealist, cumpăra ca prostul pământ în timp ce mama, învățătoare în alt sat, lămurea oamenii să se „întovărășească”. Aveam tot soiul de locuri: holda de peste vale, dumbrava de la Căcăcioasele, livada de sub cer, pășunea de la cruce. Pădurea era obștească. Mă uit acum la personajul de un jalnic pitoresc, senatorul Lupu. Ăla cu restituția forestieră. Țăranii actuali taie tot ce mișcă, îi doare-n cot dacă o să cadă malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]