980 matches
-
40. 7862. Teltalien, 4 apartamente, București, str. Titu Maiorescu 5. 7863. Tănăsescu Ion, 26 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 87 A 7864. Tânt Ambrozie, 7 apartamente, București, Sc. Floreasca 18 7865. Tacoveanu Khevoroc, 5 apartamente, București, str. Energiei 4, str. Echinoxului 31, str. Dr. Burghelea 22. 7866. Tanoviceanu Nicolae, 13 apartamente, București, str. 13 Decembrie 6, str. Lipscani 12, Calea Victoriei 104. 7867. Tipurita Paraschiva, 6 apartamente, București, sos. Mihai Bravu 103. 7868. Tipurita Vasile, 16 apartamente, București, str. D. Onciul 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Milea. Învăța la Scoala nr. 3, iar din 1973, la Liceul Industrial nr. 1 din Turda, luând bacalaureatul în 1978. Urmează Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1979-1983), în timpul studenției fiind redactor și cronicar literar la „Echinox”. Este repartizat ca profesor de literatură română la Liceul Industrial nr. 2 din Oradea, unde lucrează până în 1989. Redactor scurt timp la „Tribuna” (1990) și la „Apostrof” (1990-1991), devine ulterior cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
alte eseuri (1995). Colaborează la Dicționarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, face parte din echipele care redactează Dicționarul cronologic al românului românesc și Dicționarul general al literaturii române. Asemenea majorității poeților formați în jurul revistei „Echinox”, M. vizează exprimarea polivalenta: poet, critic, traducător. Testul dificil al tălmăcirii lucrării Sacrul a lui Rudolf Otto (1992) este urmat de o culegere de eseuri și de o altă traducere, din Giuseppe Tucci, apoi de un volum de versuri proprii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
în 1960, fiind încă elev la liceu, iar editorial în 1966, cu volumul de proză SF Întâlnire cu meduza. În anul precedent obținuse Premiul pentru poezie oferit de Fondul Internațional al Scriitorilor de pe lângă PEN-Club (Londra). Colaborează la „Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „România literară”, „Luceafărul”, „Viața studențească” ș.a. Scriitorul este foarte activ în mișcarea SF românească și europeană. Prezent în numeroase antologii ale genului, alcătuiește, la rândul său, antologii care se bucură de versiuni în limbi străine. Este deținător al Premiului EUROCON
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
făcând parte dintre prozatorii tineri lansați de revista clujeană. După 1990 deține funcții de conducere la TVR Cluj și este redactor-șef la „Tribuna”. Primele scrieri, versuri, îi apar în 1970, în cotidianul „Orizont” din Râmnicu Vâlcea. Mai colaborează la „Echinox”, „Napoca universitară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cronica”, „Vatra”, „Steaua” ș.a. S. începe să publice proză scurtă la „Tribuna” din 1977, debutând editorial cu romanul Marginea Imperiului, apărut în 1981 și distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
Institutul de Prospecțiuni și Explorări Geologice din Cluj-Napoca. Debutează cu poezii la „Tribuna” în 1986, textele fiind însoțite de o recomandare a lui Victor Felea, iar editorial cu volumul Nisipuri cu pelerini, apărut în 1991. Mai e prezent în „Steaua”, „Echinox”, „Identitate” (Cluj-Napoca), „Rostirea românească” (Sibiu), „Cetatea culturală” (Cluj-Napoca) ș.a. Poezia lui Ț. se așază în descendența neomodernismului de filiație blagiană. Nisipuri cu pelerini fixează deja coordonatele pe care se vor situa și următoarele două cărți de versuri, prima sub titlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
1984), iar editorial cu volumul Xilofonul și alte poeme (1990). La începutul anilor ’90 face parte, împreună cu Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, din „grupul literar de la Brașov”, cunoscut și sub numele de „mișcarea mașscriistă”. A colaborat la „Dialog”, „Echinox”, „România literară”, „Contrapunct”, „Interval”, „Euphorion” ș.a. Este căsătorită cu scriitorul Ion Bogdan Lefter. În ciuda formulelor variate pe care P. le utilizează, cărțile ei par secvențe coextensive ale unui text unic, care își revendică un statut transgeneric. Poezia, proza și eseistica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
la Biblioteca Centrală de Stat (1970-1972), redactor la revista „Flacăra” (1972) și la Radioteleviziunea Română (1972-1977). În 1985 se stabilește definitiv în Franța, unde va fi redactor, apoi șef al Departamentului românesc de la Radio France International. Debutează cu proză în „Echinox” (1969), iar prima carte, romanul Dihorul, îi apare în 1970. Colaborează la „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Tribuna” ș.a. Este nepotul scriitorului Victor Papilian. În aparență, proza lui P. se încadrează perfect în peisajul anilor ’70-’80 ai secolului trecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
am și făcut ocolul pământului, am ajuns la Taprobana 39, și am fost constrâns să pun piciorul pe pământ iar apoi, cum am fugit de furia pândarilor m-am afundat în pădure, și am ieșit într-o mare cîmpie la echinox. Mai mult de două luni i-a depănat lui Carlo o poveste fantastică, istoria unei cetăți unde trăiau oameni cinstiți și inteligenți care se respectau și se iubeau. Omul din Avellino asculta ca vrăjit, făcea câte-o observație din când
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
multor edituri de a-i edita volumul de nuvele Orașul prenatal, abia în 1980 își vede publicată prima carte, eseul Antoine de Saint-Exupéry. Aventura conștiinței. A colaborat cu eseuri și cronici literare la „Amfiteatru”, „Tribuna României”, „România literară”, „Luceafărul”, „Dialog”, „Echinox”, „Ramuri”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Caiete critice”, „România liberă”. Din 1990 publică volume și studii în domeniul dreptului internațional și comparat în reviste americane de specialitate și traduceri de poezie românească în reviste literare precum „Willow Spring”, „International Review
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
Braga, critic literar, și al Rodicăi Braga, prozatoare. După studii liceale terminate în 1980 la Liceul „Octavian Goga” din Sibiu, a absolvit în 1985 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind, între 1981 și 1985, redactor la revista „Echinox”. Beneficiază de câteva burse de cercetare: la European University din Praga și la Alcalá de Henares din Madrid (1992), și la Universidad Autonoma din Barcelona (1998). Din 1997 este lector la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
burse de cercetare: la European University din Praga și la Alcalá de Henares din Madrid (1992), și la Universidad Autonoma din Barcelona (1998). Din 1997 este lector la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și codirector al revistei „Echinox”. Nichita Stănescu. Orizontul imaginar (1993; Premiul pentru debut în critică la Salonul Național de Carte, Cluj-Napoca), Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare (1997), Zece studii de arhetipologie (1999) sunt deopotrivă studii serioase de comparatism și istorie a motivelor poetice, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
Cartea” a Editurii Nemira (1995-1996), este comentator de televiziune la „Epoca”, „22” și „Dilema”, în care publică regulat cronici pe această temă, reunite ulterior în volumul Ochiul de sticlă (1997). Debutează la „Cronica” în 1974, colaborând ulterior la „Amfiteatru”, „Dialog”, „Echinox”, „Opinia studențească”, „România literară”, „Viața românească” ș.a. A tradus scrieri de Jacques Derrida, Michel Foucault, Georges Bataille, Gilles Deleuze. Alături de Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin și Alexandru Mușina, G. debutează în volumul colectiv Cinci (1982), cu ciclul Fragmente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
critică, autentică, este mereu dublată de o atitudine într-o măsură didactică, ceea ce influențează expunerea, cu toate că, atunci când situația o cere, autorul recurge la armele polemicii de idei. B. nu abdică de la condiția de critic nici atunci când scrie roman. În romanele Echinox de toamnă (1981), Pomul cunoașterii (1983), Calea amintirilor (1986), epica este impregnată de efectul lecturilor și al reflecțiilor asupra literaturii altora. Evidentă este îndeosebi influența lui Marcel Proust asupra strategiilor narative utilizate și a lui Th. Mann în ceea ce privește predilecția pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
Mann în ceea ce privește predilecția pentru tehnica palimpsestului și pentru substratul livresc. Autorul imaginează personaje care se rețin, plasate într-un univers ce se reconstituie în permanență prin rememorare. SCRIERI: Condiția romanului, Cluj, 1971; Căile eseului, Timișoara, 1976; Proust, azi, Timișoara, 1979; Echinox de toamnă, Timișoara, 1981; Pomul cunoașterii, Timișoara, 1983; Calea amintirilor, Timișoara, 1986; Compediu de literatură universală și comparată, vol. I.: Antichitatea și Evul Mediu, Timișoara, 1997, vol. II.: Renașterea și barocul, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Traian Liviu Birăescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
1997, vol. II.: Renașterea și barocul, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Traian Liviu Birăescu, „Căile eseului”, O, 1977, 1; Ion Istrate, „Căile eseului”, ST, 1977, 2; Sorin Titel, Proust - contemporanul nostru, RL, 1979, 29; Brândușa Armanca, Traian Liviu Birăescu, „Echinox de toamnă”, O, 1981, 34; Adrian Dinu Rachieru, În plasa amintirilor, O, 1983, 42; Cosma, Romanul, I, 277; Dicț. scriit. rom., I, 281-282; Dana Chetrinescu, Farmecul discret al erudiției, O, 1997, 11; Ioan Arieșanu, Miniaturi critice, O, 2000, 4. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285742_a_287071]
-
Wolfgang, Maxime și reflecții, Editura Univers, București, 1972. Golescu, Iordachi, Proverbe comentate, Editura Albatros, București, 1973. Helvétius, Claude Adrien, Texte pedagogice alese, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1964. Hințescu, I.C., Proverbele românilor, Editura Cloșius, Sibiu, 1877. Ionescu, Eugen, Eu, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1990. Ionescu, Eugen, Nu, Editura Humanitas, București, 1991. Ionescu, Gheorghe, 200 proverbe, maxime și cugetări, Dorohoi, 1906. Iorga, Nicolae, Cugetări, Editura Albatros, București, 1972. Khayyam, Omar, Catrene, Editura Helicon, Timișoara, 1993. La Rochefoucauld, François de, Maxime și reflecții, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe cel al școlii, în care ne citeam unii altora ce scriam, iar uneori ne citea și profesorul de română din lucrările sale pe care nu reușea să le publice. Singura mea legătură cu un cenaclu a fost cu Cenaclul Echinox al Universității din Cluj, care a apărut după ce am terminat eu facultatea, atunci când am luat Premiul Internațional Herder și trebuia să aleg un tânăr sub 30 de ani pentru o bursă de un an la Universitatea din Viena, am oferit
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
am terminat eu facultatea, atunci când am luat Premiul Internațional Herder și trebuia să aleg un tânăr sub 30 de ani pentru o bursă de un an la Universitatea din Viena, am oferit bursa și posibilitatea de a alege câștigătorul Cenaclului Echinox al fostei mele universități. A.-I. P.: Ne întoarcem la critică, adică la receptare literară. Cum considerați că v-a fost receptată opera în țară? Dar în străinătate? A.B.: Nu am avut nici motive, nici obiceiul să mă plâng
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se "întreabă: "care botanică din care școală, se laudă plângând cu moartea lor". Despădurirea aduce un suflu poetic de efervescență, de început de eră, și lumea aceasta nouă repetă alte începuturi; este o vreme de "Simetrii", o continuă stare de echinox, în care vechimea adâncă se confundă cu prezentul luminos. "Bărbați tineri, vremea îi face urmași bătrâni, cu barbă, pletoși și vagi ca magii, din veșnicie scoși./ Fără harnașamente pasc murgii triști prin iarbă/ Lovind copite-n osul albit și lins
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
soarelui", Editura Tineretului, 1963; "Orașul lui Pintea", Editura Tineretului, 1964; "Ploile au venit târziu", E. S. P. L. A., 1965; "Mânzul", Editura Tineretului, 1967; "Maramureș", Editura Tineretului, 1967; "Ceramică regăsită", Editura Tineretului, 1967; "Balans de zodii", E. S. P. L. A., 1969; "Echinox", Editura Albatros, 1972; "Poartă de pe Mara", Editura Eminescu, 1972; "Neodihna de-a fi om", Editura Eminescu, 1973; "Ceremonie în albastru", 1975, Editura Albatros. Despre Mihai Negulescu aflăm din comentariul critic al lui Alexandru Piru1 că este un versificator fără personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Editura Eminescu, 1972; "Neodihna de-a fi om", Editura Eminescu, 1973; "Ceremonie în albastru", 1975, Editura Albatros. Despre Mihai Negulescu aflăm din comentariul critic al lui Alexandru Piru1 că este un versificator fără personalitate. Din cantitatea de volume publicate, culegerea "Echinox" adună ceea ce este mai reprezentativ în lirica lui. O reîntoarcere la anii tinereții și-ai jubilației apare în poemul "Câinele toamnei", unde îl descoperim pe Ion Barbu, care-l invocase pe Fox: Se aud gemând butucii la echinox,/ ciorchina tremură
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
publicate, culegerea "Echinox" adună ceea ce este mai reprezentativ în lirica lui. O reîntoarcere la anii tinereții și-ai jubilației apare în poemul "Câinele toamnei", unde îl descoperim pe Ion Barbu, care-l invocase pe Fox: Se aud gemând butucii la echinox,/ ciorchina tremură de îndoială./ Pe unde ești bătrână umbră,/ când masca toamnei dă în voi năvală". Sub semnul trecerii timpului, poetul evocă vatra părintească, ceasornicul, ritualul mesei de prânz: "Și numai târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dragoste sub ochii mei măriți/ cum se-mpreună-acum securea cu butucul" (imagine argheziană). Gheorghe Tomozei "Pasărea albastră",E. S. P. L. A., 1957; "Steaua polară", E. S. P. L. A.,1960; "Suav anapoda", E. P. L., 1962; "Vârsta sărutului", Editura Tineretului, 1963; "Noapte de echinox", E. P. L., 1964; "Poezii", ", E. P. L., 1965; "Patruzeci și șase poezii de dragoste", Editura Tineretului,1967; "Altair", E. P. L., 1967; Dacă treci râul Selenei", Editura Tineretului, 1967; "Filigran", E. P. L., 1968; "Poezii de dragoste", Editura Albatros, 1970; "Misterul clepsidrei", Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
1970; "Clar și singurătate", Editura Cartea Românească,1972; "Utopia ninsorii", Editura Cartea Românească, 1975. Dacă Nicolae Prelipceanu și majoritatea poeților din această perioadă exprimă cu nostalgie sentimentul trecerii timpului, Marius Robescu vorbește despre un spațiu fericit, despre o stare de echinox "în care nimeni nu îmbătrânește", un univers în care viața este o stare de explozie: "Plouă ca-n alte ere și lumini/ țâșnesc din ochii peștilor sub mare." Un sentiment de sfârșit de lume apare în poemul "Așa ca un
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]