2,734 matches
-
sociologiei corporatiste. Sensul ierarhic al vieții sociale este de asemenea evident. Evul Mediu se dovedește incapabil să conceapă un ordin (ordo) care să nu se bazeze pe inegalitatea funciară a condițiilor și funcțiilor sociale. Tradiția feudală de o parte, cea ecleziastică de altă parte, au jucat rolul principal în formarea acestei convingeri. Abordând ideea corporativă atingem, de aceea, miezul problemei. Viața corporativă însăși ridică o serie de întrebări: voința membrilor exprimată separat, are aceeași valoare cu cea care rezultă în urma unei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ei au învățat ce avantaje pot avea într-un stat cu o monarhie autoritară, mai ales că aceasta nu însemna înlăturarea lor de la conducere ci, dimpotrivă, implicarea lor în viața politică prin forme superioare. Cruciadele au obligat autoritatea laică și ecleziastică la o colaborare. Așezămintele de la Ierusalim cuprindeau norme scrise, care asigurau feudalii contra abuzului regelui. Această asigurare însemna, în același timp, cea dintâi fixare în scris a dreptului la rezistență. Ideile și principiile Așezămintelor vor ajunge în Anglia prin intermediul cavalerilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
mai caracteristice ale epocii (Einungswesen: regim corporativ), fie în organizarea socială, în "condițiile" sau "stările" ierarhizate (Ständewesen: regim de stări). Nici una din cele două noțiuni nu par însă suficiente pentru a înțelege ansamblul vieții politice urbane și rurale, civile și ecleziastice din secolului al XIV-lea. Regula de drept fundamentală a acestui secol, de care am amintit anterior, pare a fi fost tocmai partajul contractual al prerogativelor suveranității, rezultat al unei lungi evoluții. De la acordarea libertăților orașelor la cele ale servilor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ordinea feudală, cu îndatoririle ei militare, a introdus o clasificare complexă, cu diferite denumiri ale stărilor. Ierarhia feudală cuprindea după suveran, într-o anumită ordine, numită în izvoare germane "ordine a scuturilor" (Heerschildordung)77: seniorii, din rândul principilor laici și ecleziastici (princeps, Fürst), baroni, sir, Herren, ricos hombres/grandes (în Spania), boieri (în Țările Române și unele Țări slave), magnați (în Polonia și Ungaria); cavalerii, sub denumiri ca Dienstmanen, ministeriales, ritter, szlachta (în Polonia), caballeros și hidalgos (în Spania) etc. Stările
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Evul Mediu sunt evidențiate trei ordine sau stări privilegiate: clerul, nobilimea și "starea a treia". Vechimea organizării, sau "vârsta" acestora, nu prezintă importanță în sensul deținerii monopolului politic și al reprezentării 79: dacă se iau în considerare drepturile preconstituite, ordinul ecleziastic (ordo clericalis), acolo unde există, este cel mai vechi; dacă accentul se pune pe solidaritatea care se manifestă între membri ei, dacă se consideră frecvența și importanța intervențiilor în problemele politice, diplomatice și militare, primul loc revine nobilimii; dacă în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
condițiile divizării politice, cazul Germaniei este reprezentativ. Micul interregn (1197-1209), cu luptele interne care l-au însoțit, a creat condițiile în care puterea suveranului putea fi limitată. Frederich al II-lea a fost pus sub tutela marilor principi laici și ecleziastici, pe care i-a recunoscut ca "suverani ai țării" (Landeshoheit)109. Prin privilegiul dat în favoarea înalților prelați (Confoederatio cum principibus ecclesiasticus, 1220), și cel în favoarea principilor laici (Statutus in favorem principum, Dieta de la Worms din 1231), aceștia au intrat în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
atenția regilor Angliei, având în vedere că ei nu puteau fragmenta Adunările de stări într-un fel asemănător suveranilor Franței, pentru că adunările comitatelor nu au jucat rolul Statelor provinciale din acel regat. Primul Parlament care a reunit seniorii laici și ecleziastici, cavalerii din comitate și orășenimea, a fost convocat la 20 ianuarie 1265 (Parlamentul de la Londra)149. Înainte de domnia lui Eduard al III-lea (1327-1377) este însă destul de greu să distingem între Parlament și Consiliu, denumirile fiind folosite alternativ pentru a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a obține solidaritatea dorită și pentru a-și atinge scopurile, adunările reunite în Dietine au început, de la sfârșitul secolului al XV-lea, să trateze prin intermediul deputaților. Seimul era bicameral. Senatul, dezvoltat din vechiul Consiliu regal, reunea marii seniori laici și ecleziastici. Dezbaterile erau conduse de rege. Camera inferioară, a deputaților, reunea reprezentanții șleahtei și deputații provinciilor. Principale mutații în planul raporturilor dintre regalitate și stările privilegiate, care au influențat decisiv organizarea și activitatea dietelor poloneze, s-au produs în secolul al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
că Dietele țărilor europene care dispuneau de o alcătuire de stări, pot fi clasificate în două tipuri fundamentale: cu două și respectiv trei camere. În primul tip sunt incluse următoarele monarhii: Anglia, cu Camera Albă pentru reprezentanții lorzilor laici și ecleziastici și Camera Pictată pentru deputații cavalerilor și orașelor; Țările Nordice, în care nobilii și clerul superior făceau parte din Rigsraad (un Consiliul de stat, care o perioadă s-a substituit adunării); Polonia, cu Senatul și deputații provinciilor; Ungaria, unde din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
corporativă a stărilor privilegiate din Franța, dar și greutatea lor politică. Clerul era reprezentat prin membri săi cei mai importanți: arhiepiscopi, episcopi, abații marilor mânăstiri. Ei nu erau aleși, participând în virtutea demnității recunoscută în ierarhia bisericească. Marii nobili laici și ecleziastici, vasali direcți ai regelui și membri ai Consiliului său, făceau corp distinct față de deputați. Orașele libere (les bonnes villes) delegau în principal primarii și consilierii municipali. În consecință, reprezentarea se făcea și în cazul lor, tot în funcție de demnitatea ocupată. Franța
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și nesupusă, nobilimea engleză va fonda, începând cu secolul al XIII-lea, ceea ce am putea numi "libertățile parlamentare". În Anglia monarhia avea caracter electiv, iar centrul guvernării era curia regis, alcătuită din principii "de sânge", din marii demnitari laici și ecleziastici și notabilii care "întâmplător se aflau la curte"212, sau pe care regele îi convoca pentru a-i acorda consilium et auxilium. Reunirea lor, numită Witena-Gemot (Adunarea înțelepților), va deveni o adevărată adunare "națională", întrunită destul de regulat, probabil cel puțin
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
que barones petunt (Petiția baronilor din 1215), care conține cea mai mare parte din articolele esențiale ale Magnei Charta. Negocierile ulterioare s-au purtat între arhiepiscopii de Canterbury și de Dublin, cu rol de mediatori, trimisul papei, consilierii laici și ecleziastici, de cealaltă parte fiind "toată nobilimea engleză". În ciuda datei oficiale (15 iunie 1215), Magna Charta Libertatum a fost sancționată la 19 iunie 1215. În acest fel, stările privilegiate l-au împiedicat pe rege să abuzeze în viitor de drepturile sale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
noilor condiții sociale și politice, având o structură proprie. Cinci secole îl separă însă de modernul și omnipotentul Parlament de la Westminster. La 20 ianuarie 1265 este convocat celebrul Parlament de la Londra, primul în care au dezbătut împreună seniorii laici și ecleziastici, cavalerii din comitate și reprezentanții orașelor. Se materializau în acest fel, după o jumătate de secol, prevederile din Magna Charta cu privire la "participarea parlamentară". Au fost convocați câte doi cavaleri din fiecare comitat (shire) și doi deputați din fiecare oraș și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de doi ani, iar când în 1343 va convoca stările, adunarea a retras spontan actele din 1341. În afara acestui "joc" al echilibrului de forțe, trebuie remarcat că Parlamentul din Palatul Westminster (1341) a înfățișat întâia oară adunarea lorzilor laici și ecleziastici, convocați prin invitație personală, în Camera Albă (Superioară, a Lorzilor), separat de deputații cavalerilor, orașelor și Capitlurilor (pentru o perioadă) prezenți în Camera Pictată (Inferioară, a Comunelor)233. Camera Superioară, cu originea în curia regis (King's court), era centrul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
face propuneri pentru "binele public". Alături de stările privilegiate deja menționate, clerul a devenit cel de-al treilea ordin supus autorității regale. Încă din pe-rioada lui Ferdinand "Catolicul" se obținuse dreptul de la Sfântul Scaun ca regele spaniol să numească în demnități ecleziastice. La fel ca și predecesorii săi, Filip al II-lea se va bucura de devotamentul acestei stări. În Aragon evoluția Cortèsurilor a urmat același curs. La în-ceput nici o propunere a suveranului nu putea fi admisă, chiar dacă o singură voce i
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nominal pronunțat, în Italia s-a dezvoltat un policentrism politic. 4.1. Imperiul german 301 Regimul corporativ și Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate se înfățișează în Imperiul german piramidal: în plan superior Dieta imperială (Reichstag), alcătuită din principii laici și ecleziastici, seniori și reprezentanți ai orașelor, iar la bază Dietele provinciale (Landtag). Aceasta va da naștere dualismului constituțional în două planuri diferite: unul regional, care semnifică raporturile existente între principii teritoriali și stări, cu adunările reprezentative, iar celălalt prezintă stările și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, perioadă ce coincide cu anarhia feudală a interregnului (1254-1273) și limitarea incipientă a puterii imperiale, se constituie stările care vor dobândi, în virtutea privilegiilor, caracter corporativ: principii laici și ecleziastici (Fürsten), seniorii (Herren) și cavalerii (Ritter). Acestor trei stări privilegiate li se vor adăuga orașele care, unite în Ligi puternice, vor revendica dreptul de reprezentare în Reichstag. Doar cavalerii, deși constituiți într-o "stare" distinctă, nu vor avea privilegiul de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o masă informă și confuză"305. Principiul electivității în desemnarea suveranului era combinat cu cel al eredității, într-o formă ce amintește sistemul mixt ereditar-electiv din Țările Române. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978) de la Aix-la-Chapelle, de pildă, s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 306. Se acordau sau nu, concesii la încoronare ? Se poate vorbi de pactis conventis încă din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea (983-1002), concepând Imperiul ca ansamblu al celor trei regate pe care le stăpâneau: Germania, Italia și Burgundia. Conrad al II-lea (1024-1039), ales în adunarea "marilor regatului", a încercat să frâneze ascensiunea la putere a marilor proprietari laici și ecleziastici, atașând pe ministeriales (cavaleri) regalității și favorizând dezvoltarea orașelor. Acțiunea va fi continuată de urmașii săi, între care un loc aparte îl ocupă Henric al IV-lea (1056-1106). El a reușit să înlăture tutela marilor principi și a început lupta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
spiritual" și "temporal" dezarticula instituția imperială, ce făcuse din asocierea Bisericii la guvernare temelia politicii sale de consolidare a Imperiului. Consecințele cele mai grave s-au manifestat prin procesul de teritorializare al "ducatelor etnice" în zeci de principate laice și ecleziastice. Urmarea a fost coruperea atribuțiilor puterii imperiale. Suveranitățile princiare care se constituiau, se vor opune puterii împăratului atât ca "reprezentante ale țării" în cadrul dualismului constituțional creat, cât și prin intermediul propriilor Adunări reprezentative de stări. Începând cu alegerea lui Lothar al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
acest fel începe reconstituirea domeniului regal, uzurpat de marii feudali în perioada luptelor pentru învestitură și anarhiei interne. Politica de echilibru promovată de împărat 310 a fost rezultatul colaborării cu stările privilegiate: asocierea marilor principi la guvernare, promovarea în demnitățile ecleziastice a oamenilor săi de încredere din rândul ministerialilor și a micii nobilimi. În acest fel Frederich I a reușit, pentru o perioadă de timp, să stingă conflictul dintre Staufeni și Welfi și să obțină sprijinul clerului în lupta cu papalitatea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dintre 1197 și 1209, cu luptele interne care l-au însoțit, a determinat ruperea echilibrului dintre suveran și stările privilegiate. Frederich al II-lea (1215-1250), interesat de "politica sa italiană", va fi repede pus sub tutela marilor principi laici și ecleziastici, recunoscând suveranitatea principilor teritoriali (regăsită în expresia Landdeshoheit, suverani ai țării). Prin acordarea privilegiului Confoederatio cum principibus ecclesiasticis (26 aprilie 1220)311, împăratul renunța la drepturile regaliene asupra Bisericii în favoarea înalților prelați, iar prin Statutum in favorem principum, statut promulgat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Frederic al II-lea nu a atras orașele de partea sa. Când patriciatul, factor esențial în politica de centralizare, a cerut dreptul de a participa la guvernare, împăratul a luat măsuri de interzicere a alianței dintre orașe, a sprijinit principii ecleziastici în lupta contra acestora și le-a suprimat Consiliile (1232)315. La capătul acestei evoluții, după moartea lui Frederich al II-lea și domnia efemeră a lui Conrad al IV-lea (1250-1254), s-a produs transferul decisiv de autoritate dinspre
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de vasalitate față de rege. Această delimitare nu a exclus la început pe ceilalți seniori de la vot: în 1220 Henric al VII-lea a primit la alegere vota tam electorum quam principum et nobilium Teutonie 316. În perioada interregnului numărul principilor ecleziastici a rămas aproximativ același, cu preeminența arhiepiscopilor de Mainz, Köln și Tier, în timp ce numărul principilor laici s-a redus la șaisprezece 317, ulterior prezența acestora în realizarea actului electiv va scădea la patru persoane: comitele palatin al Rinului, mare mareșal
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în puterea principilor: piețe, vămi, monede, mine etc. În secolul al XIII-lea, în cursul războaielor pentru Italia, Staufenii au acordat primele privilegii generale principilor, punând, începând cu domnia lui Frederich al II-lea bazele suveranității princiare. Privilegiile acordate principilor ecleziastici (1220) și laici (1231) constituie fundamentul evoluției puterii principilor suverani. Concomitent cu suveranitatea provinciilor teritoriale se formau și stările privilegiate ale acestora (Landstände), învestite cu drepturi publice. Ele vor constitui "dieta țării" (Landtag), reprezentând în acest fel "țara" față de principele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]