2,582 matches
-
ființelor vii, reflectând ideea de unitate a vieții (Holland, 1992; Futuyuma, 1995). Unitatea, diversitatea și trăsăturile adaptative ale organismelor (trăsături fizice, psihologice, comportamentale) sunt consecințe ale istoriei evolutive. Evoluționismul și toate științele ce utilizează abordarea evoluționistă (genetica populațională, psihologia evoluționistă, ecologia comportamentală etc.) investighează istoria vieții și procesele ce duc la diversitatea și unitatea acesteia. Dacă luăm în considerare specia umană, vom observa foarte multe variații interindiviuale: înălțime, formă, comportament, trăsături psihologice etc. Este bine cunoscut faptul că fiecare individ uman
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cazul reproducerii partenogenetice (dezvoltarea unui ovul nefertilizat), în care doar femelele sunt cele care participă cu material genetic la constituția genotipică a progeniturilor (de exemplu, unele specii de nevertebrate, amfibieni, reptile etc.). O întrebare fundamentală a științelor evoluționiste (psihologie evoluționistă, ecologie comportamentală, genetică evoluționistă ș.a.m.d.) este cea legată de apariția reproducerii sexuate. David Buss, unul dintre pionierii psihologiei evoluționiste, consideră studiul reproducerii sexuate ca fiind cea mai de succes abordare a acestei științe (Buss, 2005). Care sunt avantajele adaptative
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
informațiile oferite de disecții ne-ar ajuta să apreciem mai bine funcția acestuia. II. Psihologia evoluționistă se bazează pe analiza comportamentului uman în EEA. Dezvoltările recente din cadrul teoriei istoriei vieții (life history theory) - disciplina care studiază aspectele de bază ale ecologiilor reproductive la plante și animale - nu sunt încă bine asimilate în psihologia evoluționistă, deși ele oferă o descriere mai detaliată a EEA. Una dintre probleme este și faptul că vocabularul utilizat de aceste două discipline este diferit (de exemplu, mărirea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
morbid maxim. Un astfel de program se află în desfășurare pentru orice națiune civilizată, dar dorim să avem prioritatea de a crede, că va constitui întotdeauna principalul argument al medicinei trecutului și viitorului, un viitor , ce nu va renunța la ecologie, iar un rol primordial în acest mod corect de a gândi îl va avea întotdeauna: flora, fauna, apa și Soarele (lumina). Un astfel de concept presupune cunoașterea principalilor factori, ce cauzează suferința, cel puțin pentru afecțiunile mai răspândite. Operațiunea este
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
sau de nutriție, ale cancerului și ale celorlalte boli maligne etc. Screening-ul a devenit un mic subterfugiu doar, căruia medicina alopatică începe să i se dedice, o face, totuși, cu mult prea mult entuziasm și convingere, uitând de educație sanitară, ecologie sau medicina alternativă și (bio)laserterapie. Rețete magistrale, ce folosesc exclusiv remedii fitoterapeutice, apele minerale, băi de soare etc., sunt modul extrem, cel mai frecvent, prin care încă mai reușim să aducem sănătatea și pentru o medicină alopatică supertehnicizată, unde
I. Medicină alternativă și/sau o nouă viziune asupra fitoterapiei și (bio)laserterapiei. In: Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
o astfel de imagine exercită atracție "într-o epocă în care oamenii caută să fie părtași la traiul bun de tip american, chiar dacă în calitatea lor de cetățeni politici sunt conștienți de dezavantajele pe care acesta le poate avea în privința ecologiei, spiritului comunitar și a egalității."26 De pildă, explicând apariția unui nou curent în China prin care afirmarea drepturilor se realizează în instanță, un tânăr activist chinez spunea: Am văzut o mulțime de producții hollywoodiene unde se prezintă cununii, înmormântări
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
general; acesta este cadrul temporal în care responsabilii locali ai serviciului agricol își organizează acțiunea, pierderile din primul moment făcând parte din fatalitatea unei situații în fața căreia sunt neputincioși. Această perioadă de încercare ar putea fi îndelung analizată: în planul ecologiei și al tehnicilor de cultivare, este vorba de o simplă continuare a culturilor alimentare; cei câțiva arbuști piperniciți din jurul colibelor nu sunt nicidecum revoluționari. Abia în cel de-al doilea moment apare noțiunea de "plantație": acest spațiu plantat, izolat, câștigat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Editura Teora. Handy, Ch. (1999), Understanding Organizations, Londra, Penguin Books. Harris, Th. A. (2011), Eu sunt OK Tu ești OK, București, Editura Trei. Hayes, N., Orrell, S. (2003), Introducere în psihologie, București, Editura All Educational Holmes, R., Holmes, J. (2001), Ecologia stărilor sufletești. Ghidul bunei dispozițiii, București, Editura Humanitas. Horney, K. (1998), Conflictele noastre interioare, București, Editura IRI. Iluț, P. (2003), "Relații intime", în vol. Neculau, A. (coord.), Manual de psihologie socială, Iași, Editura Polirom. Kant, Imm. (1972), Întemeierea metafizicii moravurilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
valorile intrinseci ale muncii, banii pot deveni centrul narcisismului unei slujbe. Plăcerea produsă de bani poate lua locul plăcerii produse de muncă (Th. Moore). În general, în muncă poate exista o relație strânsă între preocuparea pentru lumea în care trăim (ecologie) și preocuparea pentru calitatea modului de trai (economie). Ecologia și economia se referă la "casă" în sensul cel mai larg. Ecologia vrea să înțelegem pământul ca fiind căminul nostru și să căutăm modalități adecvate de a-l locui. Economia se
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
unei slujbe. Plăcerea produsă de bani poate lua locul plăcerii produse de muncă (Th. Moore). În general, în muncă poate exista o relație strânsă între preocuparea pentru lumea în care trăim (ecologie) și preocuparea pentru calitatea modului de trai (economie). Ecologia și economia se referă la "casă" în sensul cel mai larg. Ecologia vrea să înțelegem pământul ca fiind căminul nostru și să căutăm modalități adecvate de a-l locui. Economia se referă la modalitățile în care putem prospera împreună cu familia
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
muncă (Th. Moore). În general, în muncă poate exista o relație strânsă între preocuparea pentru lumea în care trăim (ecologie) și preocuparea pentru calitatea modului de trai (economie). Ecologia și economia se referă la "casă" în sensul cel mai larg. Ecologia vrea să înțelegem pământul ca fiind căminul nostru și să căutăm modalități adecvate de a-l locui. Economia se referă la modalitățile în care putem prospera împreună cu familia societății. Karl Marx spunea că "munca este în primul rând un proces
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
al gospodăriei și gospodăririi, acestea cuprinzând nu numai „producția”, ci și relațiile sociale (În cadrul familiei și Între „oameni liberi” și sclavi), regulile morale ale activităților din gospodărie, relațiile și responsabilitățile față de „polis” (stat, cetate, comunitate), relația cu natura (termenul de „ecologie” provine tot din grecescul „oikos”) etc. Trecerea spre „Evul Mediu” (feudal) a menținut, În parte, concentrarea activităților de producție pe „zone limitate”. Gospodăria de tip feudal se caracteriza, și ea, printr-o viață economică naturală (schimbul limitat de produse directe
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ales datorită posibilității de a simula activitatea investitorilor utilizând, de exemplu, modele ale piețelor artificiale de capital. 5.3.2. Ecosistemele digitale pentru afaceri În ultimii ani, un nou concept a apărut și s-a dezvoltat la granița dintre biologie, ecologie, economie și lumea afacerilor: ecosistemul digital pentru afaceri (EDA). Modul în care este acesta definit și utilizat arată faptul că EDA reprezintă, de fapt, un sistem adaptiv complex. Din perspectiva biologiei, un ecosistem natural este: „Un sistem de organisme ocupând
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Această lucrare a lui Euler a dus, mai târziu, la apariția teoriei grafelor și de aici la teoria actuală a rețelelor prin contribuția esențială a matematicienilor unguri Erdös și Reny. Rețelele sunt studiate astăzi extensiv în multe domenii științifice (tehnică, ecologie, biologie, economie, știința calculatoarelor, științe sociale ș.a.) deoarece cu ajutorul lor se poate reprezenta destul de ușor structura internă a unui sistem complex cât și interacțiunile dintre elementele componente (subsistemele) acestuia. În ultima perioadă interesul pentru rețelele complexe a crescut enorm, mai
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sociale, închizîndu-se în căutarea narcisistă a propriei identități), noi credem alături de Anthony Giddens că individul nu își urmărește doar rațional interesele pe piață, ci se construiește ca ființă rațional-relațională preocupată în egală măsură de autorealizare (self fulfillment la Giddens), de ecologie informațională și socială, de existența comunității. Americanul mediu este astăzi preocupat de o cultură a coerenței, aptă să armonizeze profesia, viața comunitară și relațiile interpersonale (cf. Alain Touraine, 1992: 240). Asistăm de asemenea la înlocuirea Ego-ului de Sine (self, imaginea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
faze cantitative a democratizării au fost realizate (mai multe mijloace ziare, posturi de radio și televiziune pentru mai mulți indivizi), aspectele calitative ale democratizării rămîn încă un deziderat (agenți mediatici credibili, o televiziune cu adevărat publică etc.). 10.6. Comunicare, ecologie informațională În foarte recentele sale scrieri de morală (1998, cap. Despre presă) Umberto Eco oferă o schematizare a presei italiene ca sistem, aproape simultan cu analiza necruțătoare a lui Pierre Bourdieu (1996 Sur la télévision. L'emprise du journalisme). Dar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mai degrabă decît de la propria lor experiență, modalitatea în care presa, radioul, televiziunea operează (construiesc și transmit mesajele) devine o chestiune esențială într-o perioadă de destructurare/restructurare a valorilor fundamentale (libertate, identitate, etică). În consecință, comunicarea trebuie concepută ca ecologie culturală, implicînd două dimensiuni: o ecologie informațională (aptă să reducă suprareprezentarea politicului și subreprezentarea socialului: sărăcie, șomaj, feminizarea sărăciei, criza instituțiilor) și o ecologie etică (semnificînd o politică a moralității opusă imoralității politicii, pentru a relua chiasmul lui Adam Michnik
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
experiență, modalitatea în care presa, radioul, televiziunea operează (construiesc și transmit mesajele) devine o chestiune esențială într-o perioadă de destructurare/restructurare a valorilor fundamentale (libertate, identitate, etică). În consecință, comunicarea trebuie concepută ca ecologie culturală, implicînd două dimensiuni: o ecologie informațională (aptă să reducă suprareprezentarea politicului și subreprezentarea socialului: sărăcie, șomaj, feminizarea sărăciei, criza instituțiilor) și o ecologie etică (semnificînd o politică a moralității opusă imoralității politicii, pentru a relua chiasmul lui Adam Michnik). Cauțiune a adevărului, infrastructură a mentalităților
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
perioadă de destructurare/restructurare a valorilor fundamentale (libertate, identitate, etică). În consecință, comunicarea trebuie concepută ca ecologie culturală, implicînd două dimensiuni: o ecologie informațională (aptă să reducă suprareprezentarea politicului și subreprezentarea socialului: sărăcie, șomaj, feminizarea sărăciei, criza instituțiilor) și o ecologie etică (semnificînd o politică a moralității opusă imoralității politicii, pentru a relua chiasmul lui Adam Michnik). Cauțiune a adevărului, infrastructură a mentalităților și opiniilor ("cred pentru că am văzut la televizor" sau "nu cred pentru că nu am văzut la televizor"), mass-media
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
10.2. Mass media. Caracteristici structurale, socio-semiotice și rituale ...................................................................... 224 10.3. Mass media și tranziția în România. O lectură diacronică .... 226 10.4. Sistemul mediatic postcomunist ............................................ 232 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări ....................... 235 10.6. Comunicare, ecologie informațională ................................ 240 CONCLUZII .................................................................................. 244 BIBLIOGRAFIE ............................................................................ 249 GLOSAR DE SEMIOTICĂ ȘI LINGVISTICĂ ............................. 282 În aceeași colecție au mai apărut: Seria Medicină G. Bouvenot et. al., Patologie medicală, vol. 1, Pneumologie G. Bouvenot et. al., Patologie medicală, vol. 2, Nutriție, Cancerologie Marie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin războaiele religioase din Europa în secolele XVI-XVII; a doua, prin opoziția germană după sosirea lui Hitler (devenit păstrător) la putere: orice tentativă de restaurare a democrației era iluzorie, fiind imediat blocată în mod violent; a treia, prin succesul valorilor ecologiei, care nu au cunoscut o rezistență semnificativă și s-au putut răspândi în mod pașnic. Aceste noțiuni de inovator și păstrător sunt relative. Ascensiunea național-socialismului și a fascismului după Primul Război Mondial a fost o noutate, democrații erau cei constrânși
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
68, 83, 123, 124, 129, 139, 150, 152, 154, 177, 184-185, 187-188, 192, 194, 210 Drept natural, 46 Drepturile omului, 46, 48, 95, 140, 150, 168, 210, 230 E Echipament cultural, 22, 33 Echitate, 54, 153, 172, 213, 223, 234 Ecologie, 40 Ecologist, 73, 132, 177, 206 Economism, 155, 166 Educație, 15-16, 18-19, 22, 28-29, 96, 151, 158, 186, 219 Eficacitate, 19, 35, 150, 166, 182, 197, 234 Egalitate, 15, 98, 117, 123, 134-135, 151, 154, 162, 172, 176, 196-197, 207
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
1.2.1.3. Fețele globalizării Teme precum corporațiile multinaționale și transnaționale, dezvoltarea rețelelor de comunicare globală, existența unei limbi universal acceptată, răspândirea problemelor legate de sănătate (boli transmisibile ce pot fi controlate foarte greu, experimente genetice ș.a.) sau de ecologie (catastrofe ecologice ș.a.), precum și luarea deciziilor la nivel global de către organisme suprastatale au suscitat și suscită în continuare discuții aprinse. Unora li se recunoaște impactul pozitiv, iar altora efectele negative. Am văzut deja că mulți cercetători văd globalizarea ca pe
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în toamnă. Scopul organizației este de a întări cooperarea regională între statele membre, dar și cu cele învecinate, cum ar fi Statele Baltice și Rusia. Consiliul pune un accent deosebit pe activitățile de protecție a mediului și dezvoltare durabilă și ecologie, existând în acest sens programe de colaborare cu Uniunea Europeană și cu alte organizații sau programe din cadrul Națiunilor Unite, dar nu numai. Este de notorietate faptul că statele nordice se implică activ în politicile legate de mediu și dețin o experiență
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
vulcanică: peste 6;000 de ani (este situat în insula Sicilia din bazinul Mării Mediterane); ECHILIBRU ECOLOGIC echilibru dintre plante, animale și mediul lor de viață. ECHILIBRU NATURAL situație de echilibru care se realizează între elementele, fenomenele și procesele naturale. ECOLOGIE știința care studiază influența factorilor mediului geografic asupra dezvoltării și răspândirii viețuitoarelor. ECONOMIE DE PIAȚĂ activitate economică (industrială, agricolă, de transport, comercială, turistică) care este reglementată de schimbul liber (între producător și consumator), pe baza cererii și a ofertei. ECONOMIA
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]