12,690 matches
-
creație etc.) e, asadar concrescuta cu documentul de epocă. Primul aspect, cel confesiv, ni se înfățișează însă drept cel mai relevant. El trasează profilul unui intelectual sensibil și introspectiv, fremătînd de afecte, în două faze net diferențiate. Prima, intitulată de editori Onoarea și aparențele, surprinde stările de spirit exaltate, dinaintea căsătoriei, cealaltă, purtînd titlul Tristeți crepusculare, oglindește căsătoria și mai cu seamă perioadă de după divorț, exilul ex-sotiei, tribulațiile scriitorului rămas captiv în mediul totalitar, care n-a pregetat a-i face
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
normală" e "în fond o voluptate, cam dureroasă, dar voluptate". Am putea adăuga: și un soi de exorcizare estetică întrucît cartea realizată iese din raza de interes a producătorului sau: "lăsăm să treacă o saptămînă pînă ce mă duceam la editor să-mi văd și eu cartea odată tipărită. Căci odată tipărită, nu mă mai interesează. E a publicului. Nu-mi mai aparține. Dar pînă atunci îți poți tu imagina toate durerile crispate ale nașterii?". În partea a doua a epistolarului
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
au fost din start "segregați" în două categorii care nu au nimic de-a face cu capacitatea de receptare a literaturii sau a actului estetic, ci pur și simplu cu darea de mîna a fiecăruia. Procedeul este ciudat, fiindcă atît editorul Steidl cît mai ales autorul Grass șunt reputați pentru convingerile lor de stînga... Dar ce oferă cititorului lectură acestei cărți? Titlul Mein jahrhundert a veacul, secolul meu a declanșează printr-un reflex aproape pavlovian pofta de a citi un text
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
în timpul unei întrevederi a treia și ultima, dintre Ivan Fiodorovici Caramazov și Smerdeacov, în fața ucigașului, pe masă, se află ăun singur volum, gros și de culoare galbenă: Cuvinte și învățături ale Sfanțului Părinte Isaac Sirulă" (p. 242) etc. Autorul și editorul/redactorul cad și în capcanele cacofoniilor: "(...) și-l trimite, singur, la Grusenca, care îl aștepta în troica." (p. 313); Dacă frumusețea duhovniceasca o putem explica ca fiind expresia și rodul dragostei (...)" (p.325); "ridică cortina, ca cititorii, să vadă un
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
de grave greșelile de limbă din această carte, aș fi fost tentat să le trec sub tăcere (în definitiv, cu bunăvoință unui filolog, ele s-ar fi putut elimina tacit la o eventuală reeditare a iată și o sugestie pentru editori!). Ceea ce m-a determinat să purced la un atare demers critic este în primul rînd tema abordată - opera dostoievskiana, care merită și astăzi multă atenție; în al doilea rînd, cartea m-a incitat la recitirea atît a unei bune părți
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
care contextele complicate de după cel de-Al Doilea Război Mondial au ocultat-o, transformând-o, vrândnevrând, în istorie literară. Acest prim volum de scrieri în proză ale lui Sesto Pals conține 7 texte, de facturi și dimensiuni diferite, împărțite de editor în trei capitole. Cel dintâi, intitulat Text filosofic, ne propune un text datat 1966 și intitulat Cine sunt sau ce sunt eu?. Este vorba, după cum arată Michael Finkenthal în consistenta Introducere care deschide volumul, de un prim capitol al unei
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
că poeziile mele erau de o rară gingășie, că el, la vîrsta mea (la acest punct, a scos un suspin, ca de invidie) nu scrisese versuri tot atît de frumoase și, dacă nu aveam nimic împotrivă, avea să mă recomande editorului său. Mi-am dat acordul aproape cu lacrimi în ochi. Ulterior, după multe dubii, regrete, variante nu tocmai fericite, ce mă costaseră o lună de chin, i-am expediat din Florența manuscrisul. Dar Marele Uituc nu mi-a răspuns și
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
roșii din conservele Pancaldi de atunci, a căror existență îmi era total necunoscută. Cu toate acestea le-am mîncat nu fără o undă de tristețe. Din pricina datoriilor, Maestrul emigrase în Franța; nici o revistă importantă nu-mi acceptase vreo poezie, nici un editor nu voia să-mi publice, nici măcar contra cost, „prima mea carte de versuri”. Șapte ani. Nu erau mulți, dar pe vremea aceea așa mi se păreau; mi se păreau o viață de om. Pentru că tu, tinere cititor, trebuie să știi
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
personaj, un eveniment, un trend important din viața acestei urbe, scrie . "BeWhere! Este un concept nou, 100% românesc, o revistă care prin materialele publicate și prin layout conturează imaginea unui București viu, colorat, eclectic. Luna de luna, o echipă de editori pasionați, cu expertiză în domeniile pe care le reprezintă, răstoarnă semnul de întrebare din sintagma «unde mergem?». Și în loc să vă spună «păzea!», va invita în oraș. «Noi punem semnul exclamării în Bucureșt!» este sloganul care însoțește campania de lansare a
S-a lansat o nouă revistă de cultură urbană dedicată Bucureştiului - BeWhere the city! () [Corola-journal/Journalistic/25024_a_26349]
-
un personaj, un eveniment, un trend important din viața acestei urbe. "BeWhere! Este un concept nou, 100% românesc, o revistă care prin materialele publicate și prin layout conturează imaginea unui București viu, colorat, eclectic. Lună de lună, o echipă de editori pasionați, cu expertiză în domeniile pe care le reprezintă, răstoarnă semnul de întrebare din sintagma «unde mergem?». Și în loc să vă spună «păzea!», vă invită în oraș. «Noi punem semnul exclamării în Bucureșt!» este sloganul care însoțește campania de lansare a
BeWhere the city - o nouă revistă de cultură urbană dedicată Bucureştiului () [Corola-journal/Journalistic/25023_a_26348]
-
Blajului preluate în Oameni din Ardeal), la versiunea inițială. Opțiune care - am arătat cu alt prilej - este singura acceptabilă, în condițiile în care cenzura și autocenzura au intervenit în absolut toate cazurile de reeditare, între 1948-1989, a unor lucrări interbelice. Editorul le-a adăugat o prefață care, prin intermediul corespondenței susținute cu autorul, după întoarcerea acestuia din detenția politică și până la trecerea la cele eterne, reface atât traseul dificilei reveniri a lui Brateș în literatură, cât și atmosfera politică și intelectuală a
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
inevitabilă, dat fiind că, în Statele Unite ale Americii, se vând mai multe cărți digitale decât pe hârtie, iar în orașe se găsesc din ce în ce mai puține librării. Una dintre problemele legate de această evoluție este plata jurnaliștilor, potrivit specialistului. "Cum vor găsi editorii un venit pentru a-i plăti pe cei care scriu articolele", s-a întrebat Gurry, care susține că trebuie să fie păstrat "sistemul drepturilor de autor ca mecanism de recompensare a autorilor. Fără asta, ei nu pot trăi", informează Mediafax
Ziarele tradiţionale nu vor mai rezista. Acestea vor dispărea până în 2040 () [Corola-journal/Journalistic/25058_a_26383]
-
Cronicar Decalog sprințar Amuzant interviul lui Gheorghe Erizianu, directorul Editurii Cartier din Chișinău, din numărul 466 al OBSERVATORULUI CULTURAL. Mucalit și inteligent, Erizeanu pune la `ndem`na editorilor un decalog de sfaturi de piață. Iată-l: „1. Fii sigur, nu cunoști piața de carte, chiar dacă ai senzația că o știi ca pe Tatăl nostru. Piața de carte e imprevizibilă. 2. Evită să lucrezi cu scriitorii mediocri și cu moștenitorii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2514_a_3839]
-
că vei deveni bogat. 7. Dacă nu poți face bani, atunci fă, cel puțin, cultură. 8. Pune prețul la carte pe copertă. Fii corect cu cititorul și autorul tău. 9. Fă ebookul fără DRM. Respectă onestitatea cititorului tău. Pune DRM editorul care își privește cititorul ca pe un potențial hoț. 10. Va trebui să fii generos cu autorul, tipograful, distribuitorul, librarul. Ție îți va rămîne foarte puțin.” Memorii inedite În același număr al Observatorului cultural, atenția cronicarului a fost atrasă de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2514_a_3839]
-
covârșitoare a autorilor pe care-i cunosc. Și nu numai dacă i-am lista la bursă. E suficient să străbați librăriile pentru a constata că un best-seller înseamnă două-trei mii de exemplare vândute (ceea ce abia acoperă costurile de producție, dacă editorul are ambiția să tipărească o carte lizibilă, cu o copertă cât de cât atrăgătoare și o oglindă a paginii care să nu-ți grăbească vizitele la oculist). Despre drepturi de autor se vorbește ca despre o substanță periculoasă, pe care
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
Hussein. Pentru ayatolahul Khomeini, „afacerea Versetelor satanice” a căzut ca o mană cerească. Fanatismul nu exclude șiretenia, iar Khomeini știa să se folosească de ambele. Deși Rushdie a retractat la scurtă vreme după începerea scandalului (arderea Versetelor satanice, amenințările la adresa editorului, a librăriilor și a ziarelor care promovau „cartea blestemată”), asigurând că nu avusese intenția să jignească religia islamistă, replica șefului suprem iranian a fost nemiloasă: „Chiar dacă Salman Rushdie se căiește și devine cel mai pios dintre oamenii care au trăit
Cât valorează un scriitor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2517_a_3842]
-
impicate. Niciodată însă n-au existat dovezi cu privire la identitatea celui care "sifona" probe din dosarele penale. După ce ziarul nostru a prezentat, în facsimil, proba că "rechizitoriul curățat" a fost trimis de pe adresa de mail kovesi@mpublic.ro, între alții, senior editorului cotidianului Evenimentul zilei (care a simțit nevoia să împrăștie în redacția ziarului micile secrete ale părintelui FNI), procurorul general al României a reacționat precipitat. Prin intermediul biroului de informare publică și relații cu presa al Parchetului General, Laura Codruța Kovesi a
Ciutacu explică modul în care Vîntu a fost executat de Kovesi în Evenimentul zilei () [Corola-journal/Journalistic/25232_a_26557]
-
cuprins. Și iată că imposibilul s-a realizat și avem în față cele douăsprezece volume ale textelor sale publicistice: cronici, articole, studii și conferințe apărute în reviste în decursul a patruzeci și cinci de ani (1920-1965), care ocupă - după socoteala editorilor - aproximativ șaptesprezece mii de pagini în eleganta colecție de Opere fundamentale a Fundației Naționale pentru Știință și Artă. Apărute între 2006 și 2012, volumele acestei serii readuc în atenție texte care au avut darul de a inspira de mai mult
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
structurată, pe când o lectură „pedestră” din textele respective ale volumului XII, cuprinzând postumele, nu distinge decât un haos în care intenția inițială se pierde adesea pe drum și cititorul prezumtiv alege ce vrea. Într-un text foarte interesant, numit de editori „Progresism” și „realism” în literatura română veche și datat 1949- 1955, progresismul care stă la baza oricărui demers ideologic ajunge să se sprijine pe origini mistice, întrucât realismul, care reprezintă progresul în artă, își are „izvorul în realismul misticilor. Infernul
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
greu de admis că versurile le-a făurit el. Sînt versuri de mare poet. Niciun alt poet român, de oricînd, n-ar fi putut să le scrie. Probabil că sînt de Eminescu.”5 Opinia lui Perpessicius este diametral opusă, ilustrul editor eminescian considerînd „stihul de care se extazia Ibrăileanu ș...ț un nevinovat loc comun”6. Nevinovat și nu prea, am spune, cîtă vreme sintagma „vecinică minune” se vădește, în context, dublu repetitivă: în prima strofă a replicii Demiurgului apare formula
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
stă sub sintagma Dilemele morale vechi și noi și e realizat de Luiza Vasiliu. În cadrul dezbaterii, tânăra jurnalistă îl intervievează pe Julian Săvulescu, profesor de etică aplicată la Oxford, director al Centrului de Etică Aplicată Uehiro de la aceeași universitate și editor al „Journal of Medical Ethics”, considerată a fi cea mai importantă publicație de bioetică din lume. Profesorul de la universitatea engleză s-a remarcat ca un avocat al „ameliorării morale”. Reproducem aici câteva dintre afirmațiile sale făcute în interviul din Dilema
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
a autorului de către comanditarii ideologici (Nicolae Moraru, Mihai Novicov, Ion Vitner, Aurel Baranga, Silvian Iosifescu, Dumitru Mircea și, in absentia, Traian Șelmaru). Data: 30 iunie 1952. Locul: redacția „Vieții românești” (unde Caragiale în vremea lui urma să fie publicată). Ca editor al acestui prețios document, Ion Vartic a avut ingenioasa idee de a-l pagina sub formă de piesă de teatru. Una profund ridicolă și profund absurdă (comparația cu ionesciana L’Impromptu de l’Alma e foarte potrivită) în care câțiva
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
prin intervenția lui Mihai Dinu, și o continuare a relatării autoarei, care se oprește în jurul anului 1950. Natalia Manoilescu- Dinu a lăsat (ca și mama sa, de altfel) și un set consistent de însemnări zilnice, care, acum, i-au servit editorului postum la completarea „poveștii”. Aflăm, prin urmare, ce s-a întâmplat după 1950 cu principalele personaje ale Mărturiei unei vieți: o suită de „dosare” tragice, în care o istorie nemiloasă s-a jucat cu destinele unor intelectuali de elită. De la
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
pe participarea noastră (deveniți Orthodontics, cel mai important această temă să fie judecată numai negustori !) la meetinguri le jurnal de specialitate, un mare acolo. Ca urmare am fost lăsați de ortodonților atât din SUA cât și din fabricant a acuzat editorul într-o atunci în pace, reciclarea fiind astfel Europa și Asia. La meetingurile scrisoare oficială că publicându-mi în mod indirect încurajată. Cum acestora, le-am dat instrumente articolul, acesta a sprijinit fățiș un vestea verdictului s-a răspândit măritoare
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
actrița 89. Mihaela Marin - artist fotograf 90. Eugen Racoti - actor 91. Mariana Danescu - actrița 92. Nuami Dinescu - actrița 93. Anca Șerbănescu - pictor 94. Dragoș Stănescu - regizor 95. Tedy Necula - actor, producător film 96. Irina Chira - pictor 97. Mihai Bogos - sound editor 98. Corina Stavila - monteusa film 99. Mihai Docea - pictor 100. Soby Czech - actor, cascador 101. Irina Movila - actrița 102. Mircea Rusu - actor 103. Mirela Oprisor - actrița 104. Doina Melinte - sportivă 105. Carmen Bunaciu - sportivă 106. Măricica Puica - sportivă 107. Ivan
Apelul personalităţilor către Băsescu pentru salvarea maidanezilor. Vezi aici semnatarii () [Corola-journal/Journalistic/24311_a_25636]