93,304 matches
-
Iulia Popovici Amestec haotic de clișee de serial hollywoodian de duzină și situații gen Comisarul Moldovan..., ultima apariție editorială semnată Petre Sălcudeanu pare mai curând o ciornă la prima mână decât o producție destinată tiparului. Și, chiar așa, se mai putea salva ceva dacă ar fi vorba numai de faptul că autorul însuși uită, după vreo sută de pagini
Misterele literaturii de trei parale by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16782_a_18107]
-
ad-hoc pentru mutări ad-hoc, dar în același timp editorialistul, care pare a avea și propriile sale calcule politice, face și mici sau mai mari operațiuni de convingere a cititorilor săi încotro să-și îndrepte alegerea. Uneori aceste operațiuni de manipulare editorială sînt atît de străvezii, încît autorii lor au deja aer de agenți electorali. Cronicarul atrage atenția asupra electoralismului de tip obiectiv, în care sînt atacați toți cei care nu convin ziarului, încît neatacații devin posibil element de contrast nedeclarat. * O
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
impresariatului și structurile de promoționare a produsului artistic. Pînă acum un an lipseau pînă și revistele de artă, gol umplut parțial în acest moment, umplut însă într-o formulă autistă, în care, cu puține excepții, se promovează mai curînd vanități editoriale decît semnalele fenomenului însuși. Cîțiva pași hotărîtori în ceea ce privește eliberarea artistului din captivitatea unei relații stereotipe s-au făcut, totuși, o dată cu înființarea magazinelor de antichități, în spațiile cărora arta, inclusiv cea contemporană, circulă destul de alert, chiar dacă într-o formă nesistematizată, o dată cu
Piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16808_a_18133]
-
la ESPLA. în 1956 debutează, în Gazeta literară. Având probleme "de dosar", își pierde postul, în 1959, și lucrează ca librar, până în 1962, când se transferă, ca bibliotecar și redactor, la Academia de Studii Economice. în 1968 revine în activitatea editorială, fiind numit redactor la Editura Meridiane. La sfârșitul lui 1969 se transferă la Editura Minerva, unde i se încredințează conducerea redacției de istorie literară (în 1991 va ajunge director al acestei edituri). în 1973, își ia doctoratul în filosofie. Prima
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
și literatura veche, un domeniu mai savant și mai dificil... Da, dar cursurile mă obligă să țin seama și de interesele studenților, așa că mă ocup și de literatura contemporană românească. Aveți dificultăți în a vă ține la curent cu noutățile editoriale din România? Acuma, da. Din păcate, s-a desființat serviciul schimburilor cu străinătatea din Biblioteca Centrală Universitară, serviciu cu care am colaborat bine ani și ani, printr-o înțelegere reciproc avantajoasă. Ei trimiteau liste cu oferte de cărți și eu
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
preluat abonamentele noastre de la B.C.U.), tragedia e însă cu cărțile, care nu ne mai sînt trimise nici de vînzare, nici cadou. S-a recurs la un procedeu greoi și complicat: Institutul se adresează unor, cum să le spun, mesagerii editoriale, care ne trimit niște liste de oferte. Din aceste liste nu se înțelege care e prețul cărții, cît sînt taxele vamale (la noi, în Italia, nu există așa ceva cînd cartea pleacă în străinătate), care e costul expedierii, ce procent ia
Luisa Valmarin - Trei decenii de românistică la Roma by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16812_a_18137]
-
un echivalent românesc) reprezintă produsul unor programe de studiu speciale, încă foarte tinere în lumea universitară, centrele de scriere și compoziție, de regulă afiliate facultăților de filologie, dar cu pretenții din ce în ce mai mari de autonomie. Judecînd după revistele de specialitate, planuri editoriale, conferințe și programe de studii (care se traduc prin poziții academice și candidați doctorali), acest nou domeniu disciplinar, cel al compoziției, reprezintă un fenomen interesant în lumea universitară americană, cel puțin în sfera umanioarelor. Hulit și idolatrizat aproape în egală
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
pe pagini, preț de mai bine de un an de zile, altfel decît printr-o lentilă a lacrimei, - ce limpezește și tulbură concomitent. De unde întîrzierea însăși a editării unui text ce reprezintă o lucrare de doctorat, - și el tardiv..." Precizarea "editorială" a lui Șerban Foarță este mult mai mult decît o lămurire a cititorului - este o introducere în atmosfera cu totul specială a cărții. Cele cîteva cuvinte ale marelui poet schimbă complet datele lecturii; un duet secund intervine în structura rigidă
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
ci pentru că e de fapt (ca, la urma urmei, orice jurnal) o conversație cu sine însuși pe care ceilalți sunt invitați s-o urmărească, dar la care nu pot participa. Strategia disperării este o scriere atipică, cel puțin pentru peisajul editorial autohton, pe de o parte prin formula adoptată - prezența Lecturilor ce acoperă o întinsă arie culturală, de la Northrope Frye și Ihab Hassan la Emil Cioran și Noul Testament, iar pe de altă parte prin genul de reflecții ce se nasc de-
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
cu câteva săptămâni, editura "Curtea Veche" a tipărit un elegant volum cuprinzând întreaga operă poetică a lui Geo Dumitrescu. Volumul e prefațat de însuși președintele Academiei Române, dl. Eugen Simion. Spun "ironie a sorții" pentru că, în timp ce revistele culturale salutau solida apariție editorială, poetul era, practic, scos din locuință! Pierzând în 1997, prin proces, dreptul de a mai ocupa o casă ce revenise proprietarilor, Geo Dumitrescu a făcut mai multe demersuri, în urma cărora i s-a repartizat un apartament într-un bloc ce
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
Sau, din neatenție, de obicei ne scapă. Neverosimil și cuminte universul artistic din Îngerul venețian aplică unei tematizări succinte o pluralitate de semnificații a căror unitate constă nu atît în discurs cît în imagine. Ion V. Strătescu, Îngerul venețian, Casa Editorială Odeon, București, 2000, 368 pag., f. preț.
Despre naivitate by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/16981_a_18306]
-
Bogdan Iacovu Romanul Muzici și faze reprezintă debutul editorial al lui Ovidiu Verdeș, lector la Catedra de teoria literaturii a Facultății de Litere din București. Cartea sa era foarte cunoscută înainte de publicare, prin includerea unui fragment într-un manual alternativ apărut la Editura Univers, fragment care a declanșat reacția
"Pe fază" by Bogdan Iacovu () [Corola-journal/Journalistic/16964_a_18289]
-
istoric literar nu face un inventar al obiectelor de hârtie și carton care se găsesc în librării, biblioteci și depozite, ci identifică, sistematizează, analizează textele care au valoare literară. Ca să nu mai vorbim de faptul că teza privind imensitatea producției editoriale din ultima jumătate de secol și insignifianța valorii literare a acesteia este falsă. Cărți la fel de multe se publicau și înainte de război, numai că odată cu trecerea timpului s-a produs o selecție, pe care Ion Rotaru a găsit-o gata făcută
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
Nicolae Manolescu Citesc, între alte noutăți editoriale, Trecut-au anii..., fragmentele din jurnalul de exil al lui Virgil Ierunca, publicat la Humanitas, laolaltă cu trei interviuri, cîteva articole (unele reluate din România literară) și "scrisori nepierdute". Nu-mi propun, aici și acum, să recenzez cartea, care ar
Și eu i-am cunoscut... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17049_a_18374]
-
auzit de el. Nicoleta Sălcudeanu s-a născut acum patruzeci de ani, la Târgu-Mureș. Este absolventă a Facultății de Litere din Iași și lucrează la Institutul de Cercetări Socio-Umane "Gh. Șincai" al Academiei Române. Comentariile sale critice pe marginea noilor apariții editoriale sunt scrise cu vervă și aceasta fără să devină digresive și imprecise. Autoarea rămâne mereu la obiect. Talentul literar îi permite să definească exact diferite moduri de-a scrie. Altă caracteristică a felului ei de a face critică literară o
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
împlineau 100 de ani de la nașterea lui B. Fundoianu/Fondane și 10 ani de la moartea lui Ștefan Lupașcu. Dar vai! Nu s-a întîmplat așa. Dezamăgit de indiferența cu care a fost întîmpinat ceea ce ar fi putut constitui un eveniment editorial (cum a fost la Paris), nu am mai apelat apoi nici la reviste, pînă în acest moment." Completînd Cunoașterea nefericită (1936) și Fals tratat de estetică (1938), Ființă și cunoaștere e important pentru înțelegerea gîndirii filosofice a lui Fondane dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
adevărat, iar la alții, cum am fi noi, aproape că nu mai există). În loc de concluzie: una din preocupările declarate ale selecționerilor a fost "palierul de reînnoire a generațiilor"; în rest, ca și pînă acum, festivalul și-a urmărit "propria linie editorială: filmul de autor cu vocație populară (...) spectacolul care generează plăcere și emoție" (ca să revenim de unde am plecat, ne-am putea întreba ce au comun cu această definiție filme ca acelea premiate anul trecut.) Promisiunea Cannes-ului 2000: o selecție care
Și va fi Cannes 2000 by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17130_a_18455]
-
noastră va fi nepărtinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana. Vrăjmași ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari în judecățile noastre literare", declarație-manifest care călăuzește, de atunci încoace, magistratura criticii literare. Nu agrea deloc traducerile, care copleșiseră revistele literare și producția editorială. Și aceasta pentru că "traducțiile însă nu fac o literatură. Noi vom prigoni cît vom pute această mare ucigătoare a gustului original, însușirea cea mai prețioasă a unii literaturi". Memorabil program menit să creeze fundamentele unei literaturi originale moderne. Program reluat
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
absolut nimic. Sorin Preda, autorul remarcabilelor Povestiri terminate înainte de a începe, este astăzi doar un stimabil profesor de jurnalistică. Ioan Groșan, sclipitorul semnatar al Caravanei cinematografice, ține un editorial simpatic în "Ziua", scrie la "Plai cu boi" și singura producție editorială postdecembristă a fost Nuți, spaima Constituții. Mircea Nedelciu, cel mai bun dintre toți, a fost cumplit lovit de soartă, încît tot ce ne-a mai fost dat este romanul postum "Zodia scafandrului". Lista poate continua, și la ea se adaugă
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
Nobel -1976 (recenzată în "Rom.lit." încă de acum un an) a fost tradusă într-un timp record de d-na Antoaneta Ralian și era pregătită să apară la Editura "Univers" astă- primăvară. Numai că noul patron al prestigioasei instituții editoriale, dl Sergiu Krupenschi, s-a dovedit o catastrofă din toate punctele de vedere. Romanul "cu cheie" al lui Bellow precum și alte cărți anunțate și așteptate n-au mai apărut, în ciuda faptului că se plătiseră drepturile de traducere și editorii obținuseră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
C. Rogozanu Note la un desant editorial Recapitularea modernității de Ion Bogdan Lefter conține una dintre cele mai imprevizibile �mișcări" critice din ultimii ani. Mulți dintre postmodernii declarați de la noi au înțeles să recupereze istoria literaturii române nu din perspectivă postmodernă, ci ca pe un lung pomelnic
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
fragmente de studii) extrem de serioase (la Ivasiuc sau la Papadat-Bengescu). Oricum, cu toate aceste mici sau mari diferențe de �ton", se păstrează intactă provocarea intelectuală, fie că a fost făcută în ianuarie 2001, fie la începutul anilor '80. Din desantul editorial al lui I.B. Lefter (în ultimii doi ani, cinci cărți de critică și primele două volume din dicționarul Scriitori români din anii '80-'90) nu am ales întîmplător aceste două cărți. Prima este o încercare de lămurire a unor concepte
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
Georgeta Drăghici Întotdeauna ideea de a aduna într-o carte articole critice răspîndite prin revistele literare de unii sau alții dintre comentatorii producțiilor editoriale autohtone stîrnește suspiciune, iritare sau cel puțin rumoare, mai ales cînd într-o atare întreprindere nu se întrevăd criteriile ordonatoare sau lipsesc cu desăvîrșire. Bănuitele reacții nu i-au împiedicat pe critici să-și publice în volum cronicile, fenomen înregistrat
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
un nou volum, rămas pînă anul acesta în copie dactilografiată, recuperat de sora criticului și publicat abia acum. E, pînă la noi dezvăluiri, ultimul studiu de amploare și gîndit unitar de criticul Ovid S. Crohmălniceanu, cu alte cuvinte, un eveniment editorial. După un preambul care reia articolul de sinteză apărut în 1990, urmează concise studii monografice despre cei mai importanți scriitori ai avangardei. Sînt trecuți în revistă, în afară de cei trei amintiți anterior, B. Fundoianu, Sașa Pană, D. Trost, Paul Păun, F.
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
excelenți alcătuitori de ediții. Cele două cărți amintite se ocupă de literatura română postbelică. Acești critici sînt văzuți aici exclusiv în ipostaza lor de comentatori ('întîmpinători') ai literaturii contemporane. În primul rînd, criticul român ar trebui să-și revizuiască planurile editoriale. Nu mai este normal să-ți publici teancul de cronici îndată ce s-au strîns destule pentru un volum. Cîndva, aceasta era o practică, acum nu este decît moarte sigură editorială. Cu excepția cîtorva nume mari din critica românească, un astfel de
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]