2,800 matches
-
ale căror voturi se bazau, până la urmă, mica burghezie românească s-a reprezentat pe sine și a susținut acele politici economice și sociale care o serveau. O clasă socială redusă numeric - mai puțin de 5% din totalul populației ocupate -, urbană, educată, deținătoare de privilegii în raport cu administrația centrală și locală, monopolizând instituțiile de comunicare publică și socială, amestecând tradițiile culturale și ideologice naționale cu cele cosmpolite, monopolizând reprezentarea politică a întregii societăți și, tocmai pentru că este redusă numeric, fiind capabilă să domine
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
generație a păstrat o mare distanță față de generația următoare, cea a Irenei (născută În 1943), considerând-o lipsită de experiență. Membrii acestei a două generații se considerau Însă pe ei Înșiși că alcătuind o adevarată elită intelectuală, cultivata și bine educată, deoarece urmaseră cursurile unor institute foarte selective, devenind „adevărați specialiști”. Irene amintea În acest sens cu oarecare ironie despre modul În care tatăl ei, de pildă, se considerase toată viața un specialist al Statelor Unite pentru că petrecuse acolo ceva vreme, cunoscând
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
existat nici un interes În a furniza infrastructura și instituțiile, care să slujească nevoile și interesele cetățenilor 27. După ce euforia declarației de suveranitate s-a mai temperat, francezii au adoptat o definiție mai restrictivă a cetățeanului, „limitând drepturile politice la bărbații educați și cu proprietate”28. Americanii, englezii și majoritatea celorlalte state-națiuni ale secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea au procedat la fel. Deoarece se presupunea că rostul statului-națiune era să protejeze dreptul de proprietate al cetățenilor, era logic ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
negative, cât și cu cele pozitive ale științei și tehnicii și sunt prin urmare mai circumspecți. În plus, până la perioada de după cel de-al doilea război mondial, știința și tehnica În Europa erau În mare măsură În mâinile unei elite educate și asociate cu control asupra societății și perpetuarea diferențelor de clasă, În timp ce În America știința și tehnica au fost distribuite mai democratic. Fondatorul universității din Pennsylvania, pe care și eu am urmat-o, Benjamin Franklin la fel ca și Thomas
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
De exemplu, milioane de americani conduc vehicole sport-utilitare (SUV). Aceste vehicole consumă mult mai multă benzină pe kilometru decât alte automobile și, prin urmare, introduc mai mult bioxid de carbon În atmosferă, crescând riscul de Încălzire globală. În timp ce o elită educată este conștientă de relația Între folosirea SUV-urilor și Încălzirea globală, vasta majoritate a americanilor fie că nu cunosc acest lucru, fie că nu le pasă. Chiar dacă văd o știre la televizor, care prezintă ploi record, inundații În regiunile de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de-a treia etapă a conștiinței umane. Europenii au trasat un parcurs vizionar către un nou tărâm al făgăduinței, dedicat reafirmării instinctului vieții și indivizibilității Terrei. Nu pun la Îndoială sinceritatea europenilor În această privință, cel puțin printre elite, cei educați și tânăra generație de clasa medie - purtătorii de drapel ai Europei unite. Europenii pe care Îi cunosc au un vis. Vor să trăiască Într-o lume În care toți sunt incluși și nimeni nu este lăsat În urmă. După cum arată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mesajului. Este un mare truism să spunem că efectul persuasiunii depinde de forța, tăria argumentelor. Studiile din domeniu au confirmat această afirmație, dar au și nuanțat-o. În principal, în următoarele direcții: cel puțin pentru un anumit segment populațional (mai educat), poziția propusă nu trebuie prezentată închisă, cu concluzii definitive, ci deschisă, problematizată, cu întrebări (retorice). Repetarea argumentelor crește, în general, efectul persuasiv, dar numai până la un punct, dincolo de care intervine suprasaturația. Suprasaturația se instalează mult mai repede pentru argumentele simple
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
puțin pozitive într-o experiență de reflecție asupra predării; 10. urmează selectarea altor participanți din grupuri pentru a fi profesorii celorlalți membri ai grupurilor, iar procedura se repetă până ce toți participanții au fost pe rând în ambele ipostaze (educator și educat). Utilitatea metodei constă în faptul că experiența predării, nu doar la nivel convențional, ci într-un mod formalizat, care să includă urmărirea unor obiective, alegerea unor metode, elemente de management al clasei, feedback etc., încercată de către elevi, poate să genereze
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
haereses - tratat adresat unui confrate din Asia Mică - sub domnia lui Commodus (180‑192) și sub pontificatul lui Eleuterius (175‑189), într‑o perioadă cuprinsă între anii 180 și 189. Antonio Orbe propune, cu aproximație, anul 185. Autorul, un oriental educat probabil în Smirna, emigrează, destul de tânăr fiind, în Occident unde este numit episcop de Lyon, succesor al lui Potinus, martirizat în 177 (Eusebiu, HE, V, 1, 29‑31; 5, 8). Tratatul este redactat pe etape, fiind destinat unor clerici din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
se naște, ajunge la maturitate, îmbătrânește și moare. Pentru a fi încă și mai convingător în fața publicului său păgân, Lactanțiu face apel la teoria vârstelor cetății Romei (aetates Romanae urbis), în număr de opt: 1) infantia; sub Romulo (genita et educata); 2) pueritia; sub ceteris regibus (aucta et disciplinis pluribus formata); 3) adulta esse coepisset; Tarquinius regnante (maluisse legibus obtemperare quam regibus); 4) adulescentia; fine Punici belli terminata; 5) iuuenescere; sublata Carthagine; 6) prima senectus; cum bellis lacerata ciuilibus; 7) ad
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
descriptiv. Înțelegerea ei nu este completă și posibilă decât numai dacă vom apela la factorii culturali și la valorile morale (R. Linton, A. Kardiner, R. Benedict, M. Mead, I. Gobry, R. Le Senneă. Persoana este ființa morală. Ea este omul educat, produs al culturii (B. Malinowskiă. Omul este ființa naturală, produsul pulsiunilor și al instinctelor sale fundamentale. Persoana este ființa morală, În cazul căreia interiorizarea valorilor a dat naștere Supra-Eului și conștiinței morale. Persoana morală este reflexivă și responsabilă de actele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
valori. Acțiunea educației și experiența individuală, raportate la evenimentele cu care individul vine În contact, reprezintă factorii care contribuie la formarea Supra-Eului moral al acestuia. El este depozitarul valorilor morale pe care le oferă permanent Eului. Diferența dintre un om educat și un om needucat este la fel de pregnantă ca cea dintre un om sănătos și un om bolnav, sau ca cea dintre o persoană nevrotică și o persoană normală, și seria exemplelor de acest fel poate continua. De valoarea omului se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
normele și valorile unui Supra-Eu complet format, și imagini negative din punct de vedere psiho-moral, care indică un Supra-Eu imatur, slab sau chiar absent, dând persoanei respective un aer primitiv, vulgar, spre deosebire de primul tip, care produce o impresie de persoană educată, cultivată și evoluată. Aceste aspecte sunt important de luat În considerare atunci când se discută imaginea Eului. Tipurile de imagini ale Eului Nu trebuie să confundăm tipurile de imagini ale Eului personal cu tipurile psihologice. Acestea sunt, În primul rând, tipuri
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În interiorul acestuia. Aceasta presupune o renunțare, o eliberare a individului de lume, de bunurile materiale, o viață naturală, lipsită de excese, de griji și sănătoasă din punct de vedere moral. Pentru Seneca „fericirea este de a avea un suflet liber, educat, echilibrat, neinfluențat de teamă și dorințe, pentru care singurul bun este onestitatea și singurul rău dezonoarea”. Binele, adevăul și frumosul sunt cele trei valori fundamentale care contribuie la Întemeierea fericirii. Dar dintre toate aceste virtuți, cel care contribuie cel mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
primare ale individului, În care Își au originea acțiunile iraționale ale persoanei. În sensul acesta, B. Malinowski afirmă un fapt esențial: „cultura Începe cu reprimarea instinctelor”. Orice educație este un act formator, de tip represiv-modelator al personalității unui individ. Cei educați greșesc mai rar și mai puțin decât cei needucați. Educația este un factor esențial, din care se dezvoltă responsabilitatea individului, discernământul său. Oamenii educați regretă primii greșelile lor. Persoanele lipsite de educație, sau formate Într-o direcție negativă, nu regretă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reprimarea instinctelor”. Orice educație este un act formator, de tip represiv-modelator al personalității unui individ. Cei educați greșesc mai rar și mai puțin decât cei needucați. Educația este un factor esențial, din care se dezvoltă responsabilitatea individului, discernământul său. Oamenii educați regretă primii greșelile lor. Persoanele lipsite de educație, sau formate Într-o direcție negativă, nu regretă sau trec cu ușurință faptele negative comise, văzând uneori În acestea forme de curaj și de afirmare. Regretul ca suferință psihomorală Orice regret este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care și-o asumă. fă Spiritele formative ocupă un loc special În această galerie de tipuri spirituale la care facem referință. Ele au ca scop educația, formarea omului În conformitate cu principiile umaniste ale adevărului, binelui și frumosului. Idealul lor este omul educat, cel care a interiorizat valorile, care trăiește În conformitate cu ele, devenind astfel propriul său stăpân. El este tipul Înțeleptului, care poate deveni, la rândul său, model și educator pentru ceilalți. Se poate desprinde, din cele de mai sus, faptul că idealul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca reprezentând și concentrând În el tot ceea ce viața Îi oferă. Din acest motiv, viața trebuie Înțeleasă ca o sursă atât a plăcerilor sufletești, cât și a valorilor morale și spirituale. Pentru a putea ajunge la această Înțelegere, persoana trebuie educată În spiritul unor valori morale pozitive pe care rațiunea să le accepte iar conștiința sa să le reflecte. Ele vor deveni norme de conduită, dar și norme care vor modela atitudinile mele și aspirațiile. Înțelegerea vieții și a destinului propriu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
societate și activitățile publice și profesionale a preocupat mulți specialiști (G. Lombroso, C. Lombroso, H. Marion, G. Forel, L. Daudet, W. Stekel). Vom insista asupra acestui aspect. Femeia este partenera de viață a bărbatului. În acest spirit trebuie crescută și educată tânăra fată. După Madamme de Staël, „destinul unei femei este de a fi soție și mamă, iar educația trebuie să o pregătească în această direcție. Orice alt model de educație poate avea consecințe grave asupra viitorului femeii”. Majoritatea autorilor cad
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de educație, și anume „psihologia educatorului”. Nu orice persoană poate fi educator. Se cer aptitudini, vocație, talent, tact, experiență și dragoste pentru copii. Se cere dăruire de sine și inteligență. Se cere ca acela care educă să fie o persoană educată și cultivată, pentru a putea servi la rândul său ca model celorlalți și a-i instrui intelectual. Aceasta presupune o interiorizare temeinică a unui sistem de valori, dublată de o capacitate metodică de formare a personalității elevilor în conformitate cu aceste principii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
trebuie să formeze la individ conștiința de sine, care să-l ajute să se cunoască și să se înțeleagă pe sine ca persoană, să-și cunoască organismul și viața psihică, posibilitățile și resursele. În paralel cu cunoașterea de sine, trebuie educate autocontrolul individului și independența acestuia. Aceasta corespunde cu principiul latin: „Imperare simi, maximum imperium est”. c) Principiul abținerii. Acesta este un principiu esențial de igienă mintală, care trebuie transmis individului prin educație. El privește regimul instinctelor, al pulsiunilor și tendințelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Precizarea clară a obiectivelor educaționale-operaționale Obiectivele operaționale oferă posibilitatea : a) alegerii corecte a conținutului învățării și solicitării capacităților de învățare necesare atingerii lor; b) proiectării unor strategii de învățare, “focalizate “riguros asupra”țintelor” urmărite, care vor ghida activitatea educatorului și educatului; c) evaluării continue, formative a rezultatelor, prin raportare permanentă la obiectivele operaționale; d) asigurării procesului sigur al muncii de învățare în direcții educative clare. Finalitățile educaționale ale predării învățării sunt precizate în programele de învățământ. Obiectivele specifice sunt deduse din
PREDAREA ŞI ÎNVĂŢAREA DISCIPLINELOR TEHNICE DIN PERSPECTIVA PSIHO-PEDAGOGICĂ MODERNĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Moruzi, Doinita Isac () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_888]
-
care deseori duc la variante subiective și deținerea “propriului adevăr”; elemente de specificitate se întrepătrund frecvent, sporind preponderența mentalului și senzorialului. Există bineințeles o confruntare aciduă și permanentă între acestea din urmă din care se “extrage” un mesaj fie cultivat, educat, cizelat funcție de pregătirea estetică de pildă artistul, fie un mesaj care e perceput de omul cotidian dar care nu deține acele „pregătiri estetice”, aplecări sistematice / artistice. Fie ca sunt „resurse” din natură, fie ca sunt din galerii, muzee / direcții din
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
Sigur factorul principal al oricărei reforme educaționale ramîne a fi cadrul didactic și managerial, care indiferent de nivel trebuie să reprezinte model uman de civism, model valoric și valorizator la nivelul comunității, la nivelul microgrupului școlar și în diadele educator educat, manager subaltern. Ce ne face să venim cu următoarele propuneri: La nivel de cadru didactic și managerial: A motiva atît moral cît și material cadrul didactic și managerial pentru a implementa cu succes TIC, în scopul atingerii unui nivel calitativ
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
отношений. Альбом документов, București, 2008, documentul 28, p. 128-129.</ref>. Leon Uruzov „om civilizat și cam șters” <ref id="23">23 Sabina Cantacuzino, Din viața familiei I. C. Brătianu, București, 1933, p. 189. </ref>, dar și „om de lume și bine educat” <ref id="24">24 Memoriile regelui Carol I de un martor ocular, vol. XVII, București, 1912, p. 60. </ref> a fost primit Într o conversație privată de către Carol I pe 27 decembrie 1880. Cei doi s-au Întreținut depănând amintiri
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]