2,036 matches
-
între o formă creatoare a imaginației, liberă de orice constrângere mnemică, si o formă reproductiva a acesteia, bazată pe memorie). Totuși, am descoperit unul dintre cele mai timpurii exemple ale acestei diade în Viața lui Apollonius din Tyana de Philostrat. Egipteanul Thespesion și Apollonius sunt implicați într-o discuție aprinsă cu privire la reprezentarea zoomorfica a zeilor etiopieni. Primul susține că imitația se bazează doar pe stimuli vizuali și că imaginația provine din straturile adânci ale conștiinței, fără nicio legătură cu realitatea perceptiva
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
inferioritate față de bărbat care, de cele mai multe ori, va avea un comportament abuziv permițându-și și relații extraconjugale. Adevărata căsătorie lăsată de Dumnezeu va fi înlocuită cu libertinajul în care bărbatul va avea rolul hotărâtor, femeia rămânând pe plan secundar. Chinezii, egiptenii, babilonienii, evreii, popoare civilizate ca grecii și romanii, acordau drepturi depline numai bărbaților, în vreme ce femeile erau ținute la distanță, lipsite de libertate și demnitate. înainte de căsătorie, femeia trăia sub voința deplină a tatălui. După căsătorie intra sub voința totală a
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
aceste lucruri implică cel de-al patrulea aspect pe care l-am menționat, gustul estetic, iar acesta este unul dintre cele mai profunde fundamente ale matematicii. Majoritatea manualelor îi repetă pe greci și spun că geometria a apărut din nevoile egiptenilor de a studia terenul după fiecare inundație a fluviului Nil, dar eu o atribui mult mai mult esteticii și, respectiv, mult mai puțin utilității imediate, decât o fac cei mai mulți istorici ai matematicii. Al treilea aspect al matematicii, numerele, a apărut
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
în timp ce învierea lui Osiris este considerată o poveste neverosimilă. Diferența dintre cele două abordări constă în înrădăcinarea mitului în credințele grupului. Deși un creștin nu va crede niciodată faptul că Osiris a procreat după moartea sa fizică, iar pentru un egiptean nașterea lui Iisus din Fecioara Maria și învierea sa reprezintă o ficțiune, cele două evenimente par să fie legate printr-o temă comună, universală. Din acest punct de vedere, miturile țin de identitatea culturală a umanității, în acest sens veridicitatea
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Ritualul punerii pe cap a unui obiect pentru a marca meritele deosebite ale unei persoane este larg răspândit în lumea antică. Grecii foloseau frunzele de măslin, regii mesopotamieni purtau pe cap ornamente conice înalte așezate între o pereche de coarne, egiptenii confecționau pentru regii lor o tocă foarte înaltă, iar perșii o bonetă înaltă decorată cu pietre și metale prețioase. De reținut este faptul că toate aceste obiecte au ca scop conturarea proeminenței regelui, fiind un semn distinctiv al puterii lui
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
urmă, îl descoperă, îi reface trupul și-l învie prin vrăji și leacuri, asemenea „maicii bătrîne” din balada românească de curte feudală, zeul egiptean nu-și mai face apariția printre cei vii, devenind stăpîn etern al lumii „de dincolo”. Orice egiptean trecut în moarte, fie faraon, fie om de rînd, se alătura, după episodul sicriului, lui Osiris și chiar purta numele zeului. Nici unul dintre zeii vechilor mitologii ale morții (Dumuzi-Tammuz, Osiris, Attys) nu opune rezistență forțelor infernale; cel mult, sunt anturate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
însuși păstor, dar și zeu, îl prevestește, „peste timp”, pe celălalt. Îi unește punerea în scenă a problematicii morții. Adoratorii lui Dumuzi concepeau realitatea dramatică a morții actualizînd-o iar și iar, prin tehnici ritualice. Oricînd se poate demonstra că sumerienii, egiptenii, grecii, geto-dacii au promovat concepții funerare izvorîte și timbrate din/de rituri ale fertilității. În schimb, sacrificiul păstoresc din Vrancea își asumă un cod de înțelesuri sensibil evoluat și de interes filosofic, atîta timp cît se ridică spre înțelegerea antropologică
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură mitul vegetal al zeiței, care pornește în călătorie și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră sumeriano-babiloniană. În domeniul ficțiunilor de această natură, cronologiile devin, se știe, inoperante. Și egiptenii cunosc povestea unei divinități feminine, pe care au asociat-o, mai hotărît, cu riturile de fertilitate: Legenda despre întoarcerea zeiței Hator-Tefnut din Nubia. Hator sau Vaca Sacră este fiica lui Ra, zeul soarelui, prin urmare o divinitate care ocupă un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se mai numea și Hator-Tefnut, adică „ochiul zeului”. Din vreme în vreme, Hator-Isis părăsea Egiptul. Asta se întîmpla după certurile periodice și violente cu tatăl său. Plină de furie, rătăcea prin deșerturile îndepărtate ale Nubiei, țară legendară în conștiința vechilor egipteni. Regele suferea de supărare și de însingurare după plecarea fiicei. De aceea dorea cu ardoare rentoarcerea ei. Șu și Toth, fii ai lui Ră, primeau însărcinarea să meargă după Hator-Tefnut, s-o împace și s-o aducă înapoi. După multe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
insistențe și trucuri diplomatice, mînioasa zeiță se reîntorcea. Vestea provoca bucurie generală, marea vacă cerească fiind întîmpinată pretutindeni cu cîntece de laudă, jocuri și mese festive: S-a întors măria sa, s-a întors din Bigeh, nubian ținut, Să vadă Nilul egiptean, pămînt drag și cunoscut Cu toate ale lui minuni. În cinstea ei ard pe jertfelnic De-a valma tauri grași, Gîscani și alte lucruri minunate. Din sistre-i cîntă zeii toți și dănțuie zeițele. Femei puternic bat în tamburine pentru
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de departe să aducă veselie și bună stare. Ea este venerată și așteptată ca o veritabilă divinitate. Apariția nu produce numai bucurie în suflete, dar și transformarea și renașterea întregului univers vegetal, animalier, uman. Ambele texte, cel românesc și cel egiptean, diferă ca informație strictă și ordine compozițională. Le unește, însă, suportul sentimental, bucuria revederii uneia și aceleiași ființe suprafirești, unanim îndrăgite. Ca și Primăvara, zeița egipteană pogoară ca o divinitate, adică vine de sus și de peste tot: Venit-a, a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cîntecul de nuntă, al miresei. Apa reprezintă semnul cel mai sigur de identificare a unui ritual de rodire; diferă funcția pe care o îndeplinește de la caz la caz, fie generativă, ca la nuntă, fie funerară, la moarte. În mormintele sumerienilor, egiptenilor, etruscilor s-au descoperit vase care au conținut cantități de vin; dacii însoțeau și ei mortul la groapă cu ritualuri bahice spectaculoase. Ambivalența funcțională apă-vin indică măsura și tonalitatea spectacolului ritualic: sobrietate și reținere în privința Caloianului, secvențe ample, dezlănțuite la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
el să-ți insufle, o, Telepinus, starea sufletească pe care o are cel drept”. Scenariul întoarcerii, mai bine zis al însănătoșirii lui Telepinus, se constituie după un motiv universal, cunoscut în mitologie ca și în folclor, de la marea Hator a egiptenilor la Parsifal din seria de legende despre cavalerii Mesei Rotunde. „Telepinus s-a întors acasă în lăcașul său și din nou s-a îngrijit de țara sa. S-a împrăștiat pîcla de la ferestre și ceața a ieșit din casă. Altarele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu care a fost străpuns Mîntuitorul, ia forma crucii, chiar în momentul revenirii în mîinile convertitului. Este un semn de mare tonalitate, care îl determină, mai tîrziu, pe Eliade (Noaptea de Sînzîiene) să actualizeze un șablon cunoscut de la sumerieni și egipteni pînă la cîntecele de secetă din folclorul românesc. Autorul a extins schema valorificărilor experiențelor „negative” ale morții cu o mie de fețe, de la înțelesurile cosmice, morale, religioase la viața intelectuală propriu-zisă, la destinul cărturarului în epoca modernă și hipertehnicizată. Articolul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de farsă sinistră. O narațiune mitică din vremea vechiului Egipt sau a „Nilului de Sus”, cum se mai spune, îl reține în memorie ca șef de așezare omenească și erou culturalizator. „Abia urcat pe tron, Osiris i-a scăpat pe egipteni de viața săracă ce nu se deosebea de cea a fiarelor din sălbăticie, pe care o duseseră pînă atunci; i-a învățat agricultura, le-a făcut legi și i-a obișnuit să-i cinstească pe zei. Apoi, străbătînd pămîntul, a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cinstirea eroului adorat. Prezența lui era resimțită peste tot, cucerise din nou locurile de baștină, de data asta spiritualizîndu-le. În corespondență i s-au găsit numelui înțelesuri demne de divinitățile suspuse, semn că ascensiunea lui se afla în continuă creștere. „Egiptenii îl figurează pe Osiris, ca domn și rege al lor, printr-un ochi și printr-un sceptru. Numele lui, ascultîndu-i pe unii interpreți, înseamnă cel cu mulți ochi. Os, în limba lor, vrea să însemne mulți, iar iris ochi”. Mitizarea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
interpreți, înseamnă cel cu mulți ochi. Os, în limba lor, vrea să însemne mulți, iar iris ochi”. Mitizarea a fost favorizată și de opinia comună că zeul sacrificat și-ar fi găsit adăpost într-o sumedenie de morminte. „Unii dintre egipteni spun că trupul lui este îngropat în mai multe locuri, dar cei mai mulți cred că la Abydos sau în micul oraș Memphis s-ar afla adevăratul lui mormînt. Din această cauză, cei mai bogați și mai puternici dintre egipteni doresc să
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Unii dintre egipteni spun că trupul lui este îngropat în mai multe locuri, dar cei mai mulți cred că la Abydos sau în micul oraș Memphis s-ar afla adevăratul lui mormînt. Din această cauză, cei mai bogați și mai puternici dintre egipteni doresc să fie îngropați la Abydos, căci toți își doresc să aibă același mormînt cu Osiris, pe cînd la Memphis se află locul unde este ținut taurul Apis, privit ca alt chip al acestui zeu și care, din motivul acesta
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Dar să reținem că faima lui Osiris crește: are mai multe nume, în maniera lui deus absconditus, mai mulți ochi spre cuprinderea totului, mai multe orașe (-morminte) ridicate la rangul de incinte sacre, dublete ale piramidelor. Iată motivele pentru care egiptenii au fost considerați „cei mai religioși din Antichitate”, atrăgîndu-le curiozitatea atît grecilor cît și dacilor. Pare credibil că Zalmoxis a ucenicit direct în patria lui Osiris, ca și celebrii lui urmași, Deceneu și Vezina, iar informația lui Herodot (reală pînă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Dacii trecuseră și ei printr-o serie de acte culturalizatoare asemănătoare acelora întreprinse de echipa Osiris-Isis-Seth. E drept că inițiativa aparține lui Burebista, dar obiectivele au fost exact de aceeași natură și repetîndu-se scenariul cunoscut. Informația lăsată de Plutarh despre egipteni revine la Strabo, observîndu-i pe geto-daci: „Burebista, get de naționalitate, după ce a luat asupra sa puterea peste poporul său, s-a apucat să-l refacă în urma deselor nenorociri și prin muncă necontenită, prin cumpătare și disciplină a făcut ca în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
marele meu contemporan”, scrie Strabo. Probabil că patima beției începuse să îngrijoreze forurile de răspundere, mai ales că prea desele acțiuni militare sfîrșeau în orgii de proporții, ca și la greci, de altfel, ca și la germanii de mai tîrziu. Egiptenii lui Osiris se purtau mai cu prudență în privința consumului de vin. De altfel, Plutarh își delimitează observațiile la categoria preoților. Două segmente ilustrative pot fi decupate în această privință: „La Heliopolis, preoții Soarelui, la vremea cînd își fac îndeletnicire, nu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nici pentru libații, convinși fiind că nu este pe placul dumnezeirii, deoarece sîngele titanilor, cei care, odinioară, s-au luptat cu zeii, amestecîndu-se cu seva pămîntului, a făcut să crească vița de vie”. Despărțirea, hotărît vizibilă, de comportament destinal între egipteni și daci a avut loc în planul spiritualității mitico-religioase. Faptul a rezultat din modul în care daimonii principali și-au asumat funcții culturalizatoare. Osiris este preot dar și suveran în administrarea treburilor mundane, pînă la preluarea rolului, încă nedefinit pînă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
religios-morală. Dar niciodată n-o să ne putem exprima cu certitudine, din lipsa documentelor doveditoare; iar istoricilor nu le-au stat în atenție asemenea aspecte speciale și subtile. S-au lăsat atrași de evenimente spectaculoase, relevabile și consemnabile fără dificultate. La egipteni, piramida era marcă unică și supremă a faraonului, o imagine a cosmosului, un punct de întîlnire între lumea de „aici” cu lumea de „dincolo”. La daci, la fel de reprezentative erau cetatea dublată de incinta sacră, pentru luptători și, respectiv, pentru preoți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
iar geografia funerară apare mai bine conturată, divinitățile invocate nu sunt simple fantasme ale individului, ci chipuri prestigioase, bine cunoscute în panteonul vechiului Egipt. În Cartea tibetană, mortul nu are deloc personalitate; el se lasă dirijat, prin cuvinte, de guru; egipteanul are inițiativă și intră singur în rol. Cunoaște traseul, chiar punctele mai dificile și, la nevoie, îi înșală pe paznici. Se remarcă și o anume agitație sufletească produsă de mulțimea de imnuri, ode și lamentații, destinate să-i calmeze pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a Universității din Craiova) și a lui Mihai Fifor (cercetător academic din aceeași localitate), ambii cu titluri și specializări în țară și în străinătate, am crezut, pe moment, că este vorba de un text autohton, asemenea „cărților” străvechi rămase de la egipteni, tibetani și maiași și scos la iveală acuma prima dată. Ar fi fost senzațional. De multe ori am regretat că românii nu au dat o formă scrisă riturilor funerare și de trecere, ca tot închegat și cu intenții călăuzitoare, didactice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]