1,494 matches
-
a încheiat în față lui o învoială cu vămenii, după care aceștia să aibă a plăti câte un leu de fiecare vas. Unii au plătit, alții nu. În învoială vămenii s-au legat să nu mai vândă băutură fără știrea egumenului. Iar cât pentru munții pe care-i calcă vămenii, făcându-și stâni și călcând iarba, tot am cercetat și am găsit că Grigore Badale și Ioniță Sasul și-au făcut stâni pe muntele Măgura fără știrea eguimenului, neplătind mănăstirii dările
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
să dea folăritul, anume câte 18 vedre brânză de oi, dar alții au dat mai mult fiincă au călcat cu oile lor și alte fânețe ale mănăstirii. De aceea, după cum am găsit cu adevărat, am dat mărturia noastră în mâna egumenului, poruncindu-le să dea egumenului și datoria pentru trecut, pentru care s-a făcut chezaș vornicul de Câmpulung.” (Teodor Balan, Documentele mănăstirii Moldovița, Fond personal teodor balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, Inventar 405) 9. Suceava, 18 ianuarie 1782. Proces verbal
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
18 vedre brânză de oi, dar alții au dat mai mult fiincă au călcat cu oile lor și alte fânețe ale mănăstirii. De aceea, după cum am găsit cu adevărat, am dat mărturia noastră în mâna egumenului, poruncindu-le să dea egumenului și datoria pentru trecut, pentru care s-a făcut chezaș vornicul de Câmpulung.” (Teodor Balan, Documentele mănăstirii Moldovița, Fond personal teodor balan, Documentele mănăstirilor din Bucovina, Inventar 405) 9. Suceava, 18 ianuarie 1782. Proces verbal luat de comisia austriacă (de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
iezer la Cohurlui și zece pogoane vie la Cruce [ținutul Putna]”. (Rezumat după Wickenhauser, Moldovița, 214-215 și după Documente bucovinene, vol. V, nr. 2, p. 177-178) 10. Raportul înaintat Consistoriului despre starea în care se găsește mănăstirea Moldovița Arhimandritul Venedict, egumenul mănăstirii Moldovița, pe care a vizitat-o comisia [austriacă -n.a.] este cel mai de vază egumen, fiindcă în anul 1767 când a intrat în egumenie, a găsit mănăstirea în starea cea mai rea, lipsită fiind de clădirile necesare pentru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
după Documente bucovinene, vol. V, nr. 2, p. 177-178) 10. Raportul înaintat Consistoriului despre starea în care se găsește mănăstirea Moldovița Arhimandritul Venedict, egumenul mănăstirii Moldovița, pe care a vizitat-o comisia [austriacă -n.a.] este cel mai de vază egumen, fiindcă în anul 1767 când a intrat în egumenie, a găsit mănăstirea în starea cea mai rea, lipsită fiind de clădirile necesare pentru călugări și gospodărie, iar el a înzestrat mănăstirea cu clădirile necesare și cu obiectele de trebuință, refăcând
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a înzestrat mănăstirea cu clădirile necesare și cu obiectele de trebuință, refăcând gospodăriile moșiilor, cheltuind pentru asta mari sume de bani. De aceea, la propunerea sfinției-sale a episcopului și cu aprobarea întregului consistoriu, comisia a hotărât să nu-i ceară egumenului nici un izvod de cheltuieli pe anii trecuți, ci numai să arate starea de acum a averii și a veniturilor mănăstirii. Această hotărâre s-a adus la cunoștința arhimandritului, care a primit-o cu mulțumire și cu bucurie, declarând că mănăstirea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Bălan, Din istoricul Câmpulungului, Editura Tineretului, 1960, p. 63. footnote>. După o pregătire prealabilă, prefațată de o primă proclamație elaborată de generalul Splény, la 6 noiembrie 1774, când nu se semnase nici o înțelegere oficială între Austria și Turcia, adresată locuitorilor - egumeni, preoți, boieri, mazili, ruptași, vornici, prin care li se aducea la cunoștință „că de acum înainte, cu mila lui Dumnezeu, această bucată de loc a Moldovei, pe unde s-au pus pajure ca însemne, este în stăpânirea împăraților Maria Tereza
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pe un perete exterior, arată că unul dintre restauratori a fost și Constantin Duca Voievod (fiul domnitorului Gheorghe Duca și al doamnei Anastasia, succesorul la tron al tatălui său). O altă refacere a fost făcută în anul 1809, de către Serafim, egumen care provenea de la mănăstirea Caracalu, de la Muntele Athos, al cărui metoh era biserica Sf. Atanasie din Copou, iar pictura datează din anul 1850. Biserica sfântul Atanasie din Copou este o mărturie a epocii respective, un document care vorbește despre un
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
mari, cu tarafuri de lăutari și meterhanele familiile domnitorului și curtenii. Vremurile care au urmat au făcut să dispară și urmele tuturor acestora. În anul 1753, biserica a mai fost restaurată de Matei Ghica-Vodă, iar în anul 1836 de către fostul egumen Ioasaf Voinescu Arhimandrit, zis și Moldovanul, arhitect fiind Martin Kubelka, dându-i forma actuală, pe temelie de piatră, cu pereții din piatră și cărămidă și cu învelitoare din tablă zincată. Cu toate că ctitori ai acestui locaș în perioada aceasta au fost
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
metri), însă dintr-o inscripție așezată aici c�ndva, se știe că: �� în urma focurilor și a cutremurilor înt�mplate crăp�nd, amenința a se surpa. Chibzuitu-s-a deci a se mai ușura d�ndu-se jos partea înălțată de Meletie Egumenul mănăstirii Golia la anul 1855 și păstr�ndu-se numai partea zidită din vechime, restauratu-s-a așa cum se vede în al 33-lea an al domniei M.S. Regelui Carol I și al 25-lea an al păstoririi I.P.S.S. Mitropolitului Moldovei și Sucevei
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fiica lui Corpaci, în curtea căreia după unele surse ar fi început zidirea unei biserici de fapt o reînnoire. Biserica a mai fost reconstruită în anul 1625 cu cheltuiala marelui Postelnic Enache (după alții a venerabilului boier Scarlat din Constantinopol), egumen fiind Ieromonahul Ierosten din Cipru. Prim maestru a fost un anume Gheorghe (Grigore) din Constantinopol. Pisania greacă de deasupra ușii de intrare menționează data terminării lucrării, anul 7133, luna aprilie, 12 (1625). A fost reparată și recondiționată în mai multe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Mitropolitul Dosoftei; În anul 1714, sub domnia lui Nicolae Mavrocordat, la biserica sfântul Sava s-au deschis cursurile Academiei domnești și a luat ființă o tipografie slavo română și greacă, sub supravegherea și conducerea Patriarhului Chrisant al Ierusalimului și a egumenilor de la mănăstirile închinate la sfântul Mormânt. Tipografia de la Sfântul Sava a fost și de limbă grecoarabă, executând tipăriri de cărți pentru ortodocșii arabi din Siria, Liban și Asia Mică. În anul 1998, la biserica sfântul Sava au fost aduse părți
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de credință pe care omul l-a pierdut în timpul mutilării ateiste, prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său mistic, în dimensiunea sa mundană, Ecclesia. În acest sens, cuvintele unuia dintre Părinții Bisericii, Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul Mânăstirii Sfântul Mamas din Xirokerkos, sunt elocvente 1. Sfântul Maxim Mărturisitorul, precum și alți Părinți ai Bisericii, au vorbit de mișcarea spre sfârșitul nesfârșit în care se va odihni sufletul în viața veșnică. Sfântul Simeon Noul Teolog îi conferă acestei mișcări
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
din vestul Europei (Pisa, Paris) ne-a oferit În acest sens un exemplu. După o carieră didactică de aproape 11 ani, primește egumenia Mănăstirii Motru, dar nu-și uită vocația de dascăl și intelectual, tipărind lucrări sub smeritul titlu de Egumen al Mănăstirii Motru, cu simplu grad de Arhimandrit și cumpărând mereu noile apariții editoriale. Aceste donații nu erau Întâmplătoare dacă luăm În considerare faptul petrecut la Începutul anului școlar 1849-1850, În Moldova, când este desființată Epitropia Învățăturilor publice, iar școlile
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
la București și stareț al Mănăstirii Cernica În timpul ultimilor 20 de ani din viață. Donația sa, În valoare de 3000 de lei, efectuată În anul 1891 este În contul catedrei de oftalmologie de pe lângă Universitatea din București. În același spirit, fostul egumen al Mănăstirii Văcărești, Arhidiaconul Iov lăsa la 18 iunie 1856 suma de 20 000 de lei școlilor naționale. De asemenea și averea Episcopului Buzăului, Inokentie Kitzulescu (1819-1893), fost bursier la Universitatea din Pesta; director al seminarului Mitropoliei Ungro-Vlahiei din București
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
al Mănăstirii Văcărești, Arhidiaconul Iov lăsa la 18 iunie 1856 suma de 20 000 de lei școlilor naționale. De asemenea și averea Episcopului Buzăului, Inokentie Kitzulescu (1819-1893), fost bursier la Universitatea din Pesta; director al seminarului Mitropoliei Ungro-Vlahiei din București, egumen la Mănăstirea Dealul, „câștigată și nu moștenită”, În valoare de 287 930 de lei a fost Îndreptată spre susținerea elevilor săraci, dar plini de sârguință pentru Învățătură. Conform testamentului său, banii au fost folosiți În scopuri filantropice: copiilor săraci din
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Monica Marghetici (Marţincu) () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93538]
-
din Așezământul Mănăstirii Antim, alcătuit din 32 de „capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul, În 1713. În capitolul 4, Pentru călugări, ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr, au și mirean neînsurat“. În capitolul 5, Pentru preoți, rânduiește ca „Doi preoți de mir voim să fie la beserică
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
cu tonul mustrător și expresiv paremiologic din Gesta romanorum și Albinușa, din textele parenetice (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331) și din Istoria ieroglifică. Pentru această lume medievală aflată în căutarea (naturală a) dreptei-măsuri, scrierile de genul celei a egumenului Eftimie sau al letopisețului lui Neculce aplică în ierarhizarea lumilor imaginare o etică ortodoxă de tip coercitiv, dar care se înclină în favoarea deciziilor autocrate, până la acceptarea voievodului drept model formativ, deși era și un "degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat". Totuși
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1676 (7184): „Adică eu, Paraschiva, fata Vărvarei, nepoata Florei a Mantei din târg din Iași, de pe Podul Vechiu, scriu și mărturisescu cu acst zapis al mieu,...am vândut o vie în Valea Cozmoaie...Această vie o am vândut părintelui Ioanichie egumenul de la Galata...Si cu acești bani eu am luat de i-am comândat (făcut praznic) și am plătit datorii când au murit de ciumă în târg în Iași, că i-am fost nepoată dreaptă, de soră, mătușe-mea Florei. Si ea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
aflăm că pe la 1676 la Iași a bântuit ciuma. - Poate pentru că la Iași viile se întâlneau la tot pasul, multe dintre ele rămâneau nelucrate, sălbăticindu-se. Așa s-a întâmplat și cu unele vii de pe moșiile mănăstirii Galata. La plângerea egumenilor mănăstirii, vodă dădea poruncă scrisă, ca cea din 8 iulie 1691: „Io Constantin (Cantemir) voievod domn al Tării Moldovei. Adică au venitu înaintea domnii mele rugătoriul nostru, părintele Leontie egumenul...de la Galata, de au făcut jalobă pentru viile de la Miroslava
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și cu unele vii de pe moșiile mănăstirii Galata. La plângerea egumenilor mănăstirii, vodă dădea poruncă scrisă, ca cea din 8 iulie 1691: „Io Constantin (Cantemir) voievod domn al Tării Moldovei. Adică au venitu înaintea domnii mele rugătoriul nostru, părintele Leontie egumenul...de la Galata, de au făcut jalobă pentru viile de la Miroslava...pe moșiia svintei mănăstiri precum stau părăsite și nelucrate de câțiva ani și sântu fără de garduri...Deci domniia mea...am dat voie părintelui egumenului să aibă a da viile acele
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domnii mele rugătoriul nostru, părintele Leontie egumenul...de la Galata, de au făcut jalobă pentru viile de la Miroslava...pe moșiia svintei mănăstiri precum stau părăsite și nelucrate de câțiva ani și sântu fără de garduri...Deci domniia mea...am dat voie părintelui egumenului să aibă a da viile acele părăsite, carele sântu de trei ani nelucrate, cui și s-are afla să le lucreze și să fie a lui...” - Dacă domnul a zis așa, apoi cei ce nu lucrau viile trebuiau să fie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la sfânta mănăstire la Galata.” - Prin 1736 a fost nevoie să se refacă zidul de piatră al mănăstirii Galata din Deal. Din zapisul de la 30 iulie 1736 (7244) am deslușit, mărite Spirit, că pentru refacearea zidului mănăstirii Galata arhimandritul Nectarie, egumenul mănăstirii, a vândut satul Piscani și o parte din satul Coroteni pe 200 de lei și doi cai. Vânzarea a fost făcută cu încuviințarea „domnului...măriia sa Grigorie Ghica voievod și a sfinții sale părintelui chir Antonie mitropolit.” Numai că
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirii, a vândut satul Piscani și o parte din satul Coroteni pe 200 de lei și doi cai. Vânzarea a fost făcută cu încuviințarea „domnului...măriia sa Grigorie Ghica voievod și a sfinții sale părintelui chir Antonie mitropolit.” Numai că egumenul mănăstirii spune că a vândut satele: „ca să fac(ă) de iznoavă zidul sfintii mănăstiri Gălății...” Care-i adevărul, mărite Spirit ? Tu ai spus că mănăstirea Galata a avut zid înconjurător de la început. - Apoi egumenul Nectarie are dreptate într-un fel
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
părintelui chir Antonie mitropolit.” Numai că egumenul mănăstirii spune că a vândut satele: „ca să fac(ă) de iznoavă zidul sfintii mănăstiri Gălății...” Care-i adevărul, mărite Spirit ? Tu ai spus că mănăstirea Galata a avut zid înconjurător de la început. - Apoi egumenul Nectarie are dreptate într-un fel, fiindcă, pentru a face un zid trainic, întâi este nevoie să-l dărâmi pe cel vechi. Abia după aceea se poate spune că e „de iznoavă făcut.” Adică zidit din temelii. - Uite cum se
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]