2,092 matches
-
întruniți vom putea merge cu înlesnire și siguranță pe calea ce este deschisă înainte-ne, București, în 30 iuniu 1866 carol L. Catargiu, I. Brătianu, I. Cantacuzin, C.A. Rosetti, I. Ghica, Dim. Sturdza adresa d-lui președinte al adunării elective, sub no. 777 din 3o iuniu, anul 1866, către d. președinte al consiliului miniștrilor Domnule președinte, Subscrisul are onoare a vă comunica, domnule președinte, pe lângă aceasta, Constituțiunea votată de Adunarea Electivă a României în ședința din 29 ale curentei și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ghica, Dim. Sturdza adresa d-lui președinte al adunării elective, sub no. 777 din 3o iuniu, anul 1866, către d. președinte al consiliului miniștrilor Domnule președinte, Subscrisul are onoare a vă comunica, domnule președinte, pe lângă aceasta, Constituțiunea votată de Adunarea Electivă a României în ședința din 29 ale curentei și adoptată cu unanimitate de nouăzecișiunu voturi. Binevoiți, d-le președinte, a primi încredințarea înaltei mele considerațiuni, Președinte, M. Costache Secretari, Gr. Cantacuzin, dr. P. Iatropol, A. Lupașcu, Gr. Lahovari aportul consiliului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
totul amintirea frustrantă a unui rol secundar interpretat prea multă vreme. S-a adăugat, ca un handicap suplimentar, și sistemul nefericit al succesiunii la tron (mai bine zis, lipsa unui adevărat sistem). Nu era nici ereditar, nici pur și simplu electiv, ci amestecat, „ereditar-electiv“. Ereditar, În principiu, În cele două dinastii (Basarabii În țara Românească, Mușatinii În Moldova), dar ignorând criteriul apusean al transmiterii tronului În linie directă. Nu numai fiii (femeile fiind oricum excluse), dar și frații sau rudele mai Îndepărtate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un rol limitat — urmau să funcționeze În micul oraș Focșani, aflat la granița dintre Moldova și țara Românească. Hotărârile marilor puteri nu erau negociabile. Românii s-au Înclinat, dar au rezolvat problema cu o simplitate genială. La 5 ianuarie 1859, adunarea electivă din Iași l-a ales domnitor al Moldovei pe colonelul Alexandru Ioan Cuza. La 24 ianuarie, la București, și-a ales și țara Românească domnitorul. În persoana aceluiași Alexandru Ioan Cuza! Convenția de la Paris din 1858, prin care puterile europene stabileau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cu scriitorii polonezi. Yuri Andruchovych, ucraineanul de la Ivanovo-Frankovsk, e mereu cu ei, îi cam evită pe conaționalii săi de la Kiev, la fel cum András Kovács se ține mereu cu scriitorii din Ungaria, iar noi, „moldovenii”, cu cei din România. Afinități elective și opțiuni (geo)politice implicite. Seara e liniștită și caldă. Încercăm să urcăm pe un vaporaș care circulă pe râul Fontanka până spre Neva, dar e foarte scump. În urma noastră, contaminați de același „chef”, renunță și polonezii, probabil din aceleași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pentru căsătorie, laxismul permite noi aberații, cum ar fi căsătoria cu soacra sau chiar între homosexuali. Șaria este, din fericire, mai scrupuloasă în această privință și, iată, admite chiar și bebelușii dintr-un ovul fecundat în eprubetă. Cât despre democrația electivă, islamul stabilește criteriile unei bune guvernări, ale valorilor supreme care pot, la o adică, să corecteze erorile voinței populare. De altfel, și voi procedați la fel, în Occident. Hitler a venit la putere pe cale democratică, nu-i așa? Să încercăm
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pentru a duce la apariția unui cetățean atunci când cea mai mare parte a școlilor și a universităților rămân private (și deci confesionale): când legea se înclină în fața statutului personal; când nu există un adevărat serviciu militar obligatoriu și când mandatele elective depind de cotele de reprezentare afectate; când unii vorbesc acasă araba, iar alții franceza; și când fiecare comunitate își are propriul canal de televiziune. Un popor este o moleculă de atomi puși în libertate, uniți fie printr-un delir comun
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
literatură care să stimuleze adevărul estetic, nu văd nici o șansă în următorii ani să se facă ordine în grădina în care bălăriile sunt declarate crini imperiali. Critica literară pare a fi comodă și lipsită din ce în ce mai mult de metodă. Foiletonismul, afinitatea electivă, fragmentarismul, preferențialitatea tematică sau personalizată nu pot duce la o sistematizare și ierarhizare canonică a valorilor noastre literare. Probabil Academia face eforturi, însă nu-i cunoaștem criteriile. Suntem singura literatură din Europa care nu are o istorie completă sau un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar nu-l vezi... Adrian Alui Gheorghe în dialog cu Remus Valeriu Giorgioni 377 În colecția DIALOG XXI au apărut Angela BACIU, Despre cum nu am ratat o literatură grozavă Gellu DORIAN, Împotriva uitării Vasile PROCA, Portrete din cuvinte (dialoguri elective) Alex VASILIU, Confesiuni improvizate 1
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
august 1858) și, la scurt timp, locțiitor de hatman al oastei moldovene (septembrie), funcție pe care a îndeplinit-o până în momentul alegerii sale ca domnitor. După Convenția de la Paris (august 1858), Alexandru Ioan Cuza a fost ales deputat în Adunarea Electivă a Moldovei. În seara zilei de 3 ianuarie 1859, a fost propus și desemnat candidat unic al Partidei Naționale, iar la 5 ianuarie Adunarea Electivă l-a ales domn al Moldovei. În jurământul pe care l-a rostit, cu prilejul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
După Convenția de la Paris (august 1858), Alexandru Ioan Cuza a fost ales deputat în Adunarea Electivă a Moldovei. În seara zilei de 3 ianuarie 1859, a fost propus și desemnat candidat unic al Partidei Naționale, iar la 5 ianuarie Adunarea Electivă l-a ales domn al Moldovei. În jurământul pe care l-a rostit, cu prilejul alegerii sale ca domn al Moldovei, noul domnitor s-a angajat să fie „credincios Constituției în textul și spiritul ei”, să păzească cu sfințenie „drepturile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1859, sublinia că acesta este „triumful complet al ideilor unioniste și liberale, împotriva vechiului sistem de corupție, care și-a trăit traiul”. În adresa locuitorilor din districtul Fălciu și din orașul Huși (din 30 ianuarie/ 11 februarie 1859) către Adunarea Electivă a Moldovei, sunt redate entuziasmul și simțămintele patriotice ale hușenilor față de noul domnitor ales și față de Adunarea Electivă: „Patriotismul, demnitatea și dreptatea cu care onorabila Adunare Națională a ordonat începutul lucrărilor sale, iar mai cu seamă înțelepciunea cu care a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și-a trăit traiul”. În adresa locuitorilor din districtul Fălciu și din orașul Huși (din 30 ianuarie/ 11 februarie 1859) către Adunarea Electivă a Moldovei, sunt redate entuziasmul și simțămintele patriotice ale hușenilor față de noul domnitor ales și față de Adunarea Electivă: „Patriotismul, demnitatea și dreptatea cu care onorabila Adunare Națională a ordonat începutul lucrărilor sale, iar mai cu seamă înțelepciunea cu care a știut nimeri pe unsul lui Dumneseu și alesul nației, în persoanea Alteței Sale Domnul Alexandru Ioan Cuza, carele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai devotată a sa mulțumire pe tribuna onor. Adunări rugând pe Dumnezeu ca reprezentanții poporului nostru să fie și de acum înainte însuflați de același duh sfânt, spre împlinirea dorințelor care sunt ancora mântuirii naționale”. La 24 ianuarie 1859, Adunarea Electivă de la București l-a ales pe domnitorul Moldovei, colonelul Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Țării Românești. Evenimentul a fost sărbătorit peste tot ca o mare victorie, cu speranță și încredere în viitor. Mihail Kogălnicenu, adresându-se noului domn ales
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
abordării eminesciene a statutului contemporan al provinciei, până în zilele noastre, într-o Românie posteminesciană. Un punct important în demararea discuției o constituie conferința Influența austriacă asupra românilor din Principate, din 1876, unde Eminescu pune problema celor două tipuri de monarhii: electivă și ereditară, arătând că prima se dovedește a fi pretutindeni matricea dezbinării fraților, care se ridică unii împotriva celorlalți, moștenind, punctează Th. Codreanu, "păcatul fratricidului biblic al lui Cain și Abel". În diagnosticul răului intern, pe care îl comentează gazetarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acea zi are să se petreacă un fapt mare care va lăsa urme adânci în istoria țărei noastre. La oara 11 dimineața, unchiul meu Alecu Grigoriu-Văsescu, care era secretar la biuroul adunărei, mă introduse într-una din tribunele publice ale Camerei elective. Rând pe rând veneau deputații, Alecu Cuza, viitorul domn, palid de emoțiune, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Manolache Costache-Epureanu, Costache Hurmuzache, într-un cuvânt toți aleșii țărei cari făceau parte din Camera electivă. Mai multe zeci de mii de oameni umpleau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
introduse într-una din tribunele publice ale Camerei elective. Rând pe rând veneau deputații, Alecu Cuza, viitorul domn, palid de emoțiune, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Manolache Costache-Epureanu, Costache Hurmuzache, într-un cuvânt toți aleșii țărei cari făceau parte din Camera electivă. Mai multe zeci de mii de oameni umpleau tribunele publice, coridoarele și curtea palatului. La oara 12 se deschide ședința sub preșidenția mitropolitului Moldovei și Sucevei, Sofronie Miclescu. Se face apelul nominal la care răspund 49 deputați. Înainte de a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Miclescu. Se face apelul nominal la care răspund 49 deputați. Înainte de a se procede la alegerea de domn, Costache Hurmuzache, raportorul comisiunei însărcinată cu redactarea unui proiect de mulțămire cătră puterile garante, cetește proiectul care are următoarea cuprindere: "1. Adunarea electivă a Moldovei rostește a sa adâncă recunoștință puterilor ce au subscris Tractatul de Paris pentru recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române, înscrise în capitulațiunele lor cu Imperiul Otoman. 2. Adunarea electivă, înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, declara că: Unirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
garante, cetește proiectul care are următoarea cuprindere: "1. Adunarea electivă a Moldovei rostește a sa adâncă recunoștință puterilor ce au subscris Tractatul de Paris pentru recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române, înscrise în capitulațiunele lor cu Imperiul Otoman. 2. Adunarea electivă, înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, declara că: Unirea Principatelor într-un singur stat și sub un principe străin din familiile domnitoare ale Europei, cerută în unanimitate de adunările ad-hoc în memorabilele zile de 7 și 9 octombrie 1857, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
familiile domnitoare ale Europei, cerută în unanimitate de adunările ad-hoc în memorabilele zile de 7 și 9 octombrie 1857, a fost, este și va fi dorința cea mai vie, cea mai aprinsă, cea mai generală a națiunei române. 3. Adunarea electivă, în numele țărei, rostește adânca ei părere de rău că această mare dorință, singura care, împlinită, poate asigura fericirea a cinci milioane de români, nu s-a împlinit; totuși ea prețuiește și îmbrățișează o Constituțiune care cuprinde elemente ce țintesc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
înțălesul convenției, trebuie neapărat să ieie sfârșit în seanța 17 de astăzi". După pronunțarea acestor cuvinte, mitropolitul este aclamat de adunare cu un întreit strigăt de: "Să trăiască mitropolitul Moldovei și Sucevei". Apoi, după programul admis de mai înainte de camera electivă, fiecare deputat este chemat pe rând după ordinul alfabetic să depuie jurământul și să voteze pe față pentru persoana ce voiește să o aleagă domn. Unul câte unul se suie deputații la biurou și rostesc cu mina pe cruce: "Jur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
că colonelul Alecu Cuza a întrunit unanimitatea voturilor, afară de unul singur, a însuși colonelul Cuza, care s-a abținut. Atunci mitropolitul Moldovei, râdicându-se din nou în picioare, și împreună cu el toți deputații și tot publicul din tribune, proclamă în numele Camerei elective și a poporului pe colonelul Alecu Cuza de domn stăpânitor țărei Moldovei. Strigătul de entuziasm care izbucni în acele momente din pepturile tuturora nu se poate descrie. Aplaozele, aclamările, uralele: "Să trăiască Alecu Cuza! să trăiască Camera!" zguduiau zidurile palatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
situațiunea politică și geografică a țărei și interesele sale atât dinlăuntru cât și din afară, având în vedere voturile emise în 1857 direct de națiune care a subscris cele patru puncte precum și voturile Divanurilor ad-hoc din 1857 și ale adunărei elective din Iași din 5 ianuarie 1859, am luat între noi îndatorirea ca în caz de vacanță de tron, vom susținea prin toate mijloacele alegerea unui Principe străin din familiile domnitoare din occident. Ne angajăm a vota pentru un Principe străin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
A fost introdusă o legislatură bicamerală, camera inferioară fiind aleasă pe baza dreptului electoral universal pentru bărbați, iar cea superioară numită de conducătorul statului. Capii revoltei din 1843 își atinseseră deci obiectivele: regele urma să împartă autoritatea cu o adunare electivă. Să observăm că mișcarea fusese inițiată și dusă la bun sfîrșit de un mic grup de politicieni ai opoziției care au benificiat de sprijin militar. Ea va constitui totuși un precedent, demonstrînd puterea pe care o putea exercita armata asupra
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
90, 1999, pp. 268-297. 760. Richard Kunisch, București și Stambul. Schițe din Ungaria, România și Turcia [prima ediție, 1861], traducere din germană, prefață și note de Viorica Nișcov, Editura Saeculum I.O., București, 2000. 761. Michael Finkenthal, „Benjamin Fondane’s elective affinities with English literature”, Euresis, 1999-2000, pp. 154-168. 762. Lya Benjamin, „Imaginea evreului În textele mareșalului Antonescu”, Realitatea evreiască, nr. 166-167, 2002, p. 4. 763. Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. I și II, Fundația Luceafărul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]