1,905 matches
-
suferinței și al revoltei, TR, 1992, 15; Octavian Soviany, Bobul celest, CNT, 1997, 34; Alexandru Ruja, Jurnal de cărți, O, 1998, 2; Al. Husar, „Mirele unei flori”, VR, 1998, 1-2; Dicț. scriit. rom., II, 437-438; Adrian Popescu, De la jubilație la elegie, ST, 2000, 1; Mihai Cimpoi, Poezia unui nou început, CNT, 2000, 12; Octavian Soviany, Seceta și rodirea, LCF, 2000, 33; Nicolae Oprea, Un poet din Țara Maramureșului, ALA, 2000, 516; Tatiana Rădulescu, Însemnele clarității, PSS, 2000, 122-123; Ion Bălu, Mirajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
Hronica... a fost unul din izvoarele ideologiei acesteia. Ca profesor de poetică, Ș. și-a pus în practică abilitățile compunând câteva texte în versuri. Într-un volum omagial alcătuit de poetul Ladislau Nagy (tipărit la Oradea, în 1804), apărea și Elegia XXV a nobilului transilvănean George Șincai...., o compunere în latină, în care, după laudele aduse inițiatorilor culegerii, autorul își face autobiografia, cu aluzii la unele realități contemporane. Tradusă în românește, a fost publicată în „Gând românesc”. În alt volum, destinat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
scris versuri erotice și meditații, în care surprinzătoare sunt unele accente preeminesciene. Sceptica poemă Gânditorul prefigurează, prin atmosferă și idei, dar fără amploarea tragică și fiorul marilor singurătăți, Scrisoarea I. O undă de lirism, datorată tristeții resemnate în fața veșniciei, străbate Elegia frunzelor, dar S. rămâne, în genere, conceptual în poezie. Problematica țărănească și antimonarhică din versurile (unele în forma baladei și cântecului) pe care el le numea „populare”, ținuta lor protestatară anunță lirica de la „Contemporanul”. Mai interesant decât poetul este autorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
1977; Imaculatul panegiric, București, 1977; Cupola Bărăganului, București, 1979; Scarabeul sacru, pref. Romulus Vulpescu, București, 1979; Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, București, 1980; Ierbarul amorului. Blazoane, imnuri, elegii, sonete, Iași, 1981; Inventar celest sau Taraba marelui talcioc cu hârburi strânse la un loc sau Turnanta frescă picarescă, București, 1982; Dacica, pref. Alexandru Balaci, București, 1984; Cetatea de sidef, București, 1985; Olympia (în colaborare cu Virgil Ludu), București, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
versuri Stânci de milenii (1979), urmat de placheta Ileana-Maria-Ioana (1995). Lucrată cu migală, poezia lui reușește uneori să se autodepășească, în ciuda folosirii unor motive arhicunoscute. I-au mai apărut plachetele Terține în manieră niponă (1983), Concerte de joi (1983) și Elegii, proteste, resemnări (1997). SCRIERI: Stânci de milenii, București, 1979; Mihaela, prietena noastră, București, 1981; Terține în manieră niponă, București, 1983; Concerte de joi, București, 1983; Daruri, București, 1984; Ileana-Maria-Ioana, București, 1995; Elegii, proteste, resemnări, București, 1997. Traduceri: Adolphe de Custine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286208_a_287537]
-
manieră niponă (1983), Concerte de joi (1983) și Elegii, proteste, resemnări (1997). SCRIERI: Stânci de milenii, București, 1979; Mihaela, prietena noastră, București, 1981; Terține în manieră niponă, București, 1983; Concerte de joi, București, 1983; Daruri, București, 1984; Ileana-Maria-Ioana, București, 1995; Elegii, proteste, resemnări, București, 1997. Traduceri: Adolphe de Custine, Scrisori din Rusia: Rusia în 1839. Marchizul de Custine, Chișinău, 1992 (în colaborare). Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Filiera anonimă, LCF, 1979, 35. E.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286208_a_287537]
-
lor prin traduceri, prin recomandări și consilieri în mediul redactorilor, al editorilor, ca și prin comentarii critice, eseuri etc. Un atașament constant dovedește față de poezia lui Nichita Stănescu, din care traduce în 1969, vorbind despre importanța deosebită a volumului 11 elegii, a acestui „sistem hegelian al poeziei”, „expresia cea mai clară și mai concentrată a generației”. De asemenea, manifestă interes față de Emil Cioran (cu care a fost în corespondență), Paul Goma (despre care a publicat câteva eseuri în anii ’70), Norman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
a îngrijit și prefațat, în 1968, o cuprinzătoare antologie din literatura austriacă modernă. Antologii: Proza austriacă modernă, I-II, pref. edit., București, 1968. Traduceri: Francisc Munteanu, Der Himmel beginnt beim dritten Stockwerk und andere Erzählungen, București, 1964; Nichita Stănescu, 11 elegii - 11 Elegien, ed. bilingvă, postfața trad., București, 1969; Fische und Vögel. Junge rumänische Lyrik, Regensburg, 1970 (în colaborare cu Wolf Peter Schnetz); Magdalena Constantinescu, Briefe über die Grenze, Göttingen, 1978; Zeitgenössische Dichter aus Rumänien, București, 1981; Norman Manea, Trennwand, Göttingen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289558_a_290887]
-
lui bibliotecă de cărți românești. De numele lui P. se leagă și debutul poetului: în 1866, la moartea profesorului, în culegerea omagială a elevilor, Lăcrimioarele învățăceilor gimnăziaști den Cernăuți la mormântul preaiubitului lor profesoriu Arune Pumnul, M. Eminoviciu (privatist) publică elegia La mormântul lui Arune Pumnul. Ideile despre limbă ale lui P., susținute cu pasiune, de la catedră sau în articole, i-au adus, îndeosebi postum, discreditarea ca filolog. E vorba, în primul rând, de încercarea de reformare a lexicului limbii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
degrabă autenticistă și mai ales una „de idei”, dar nu didacticist-expozitivă, grosolan tezistă, ci o proză încifrată modernist. Limbajul metaforic conjugat convingător cu concretețea notației, luciditatea, sensibilitatea lipsită de duioșie o particularizează fără să o singularizeze. SCRIERI: Intersecții, București, 1967; Elegiile de pe pod, București, 1969; Palinodii, București, 1970; Facerea cortului, București, 1971; Aproape Omul, București, 1975; Scrisori de toată ziua, București, 1977; Cronica nisipurilor, București, 1978; Vitralii, Cluj-Napoca, 1981; Le Repentir, Paris, 1991; Peștera oglinzilor, București, 1991; Les Hommes de Pavlov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287644_a_288973]
-
versurile compuse „până pe la 18 ani”, grupate în trei secțiuni: Turpitudini (1945), Caietul albastru (1946), Secolul sirenelor (1947-1948). Sunt poeme joviale, ironice, ușor frivole, colportând - într-un discurs cu accente intenționat retro - referințe erotice, exotice, mitologice, literare. Un soi de elegie adresată uneltelor scrisului este reprezentativă pentru caligraful propriei vieți care a fost O.: „Voi, neobositelor penițe Klaps/ și voi, prea dulci sticluțe Pelikan!/ Cine să mai aibă grija sufletelor noastre/ înmuiate în acreala/ altui veac barbar?// Voi, estompe, radiere, ascuțitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
importante sunt „Paranteze sincronice”, „Puncte”, „Carnet”. Publică poezie Emil Botta (Anotimp, Minerul, Centru, Comă), Al. Robot (Cerbii din liră, Nostalgie, Preistorie, Somn pe câmp, Romanță), Virgil Gheorghiu (Orientală, Luni, Vânătoare saxonă, Marea vânătoare), Horia Stamatu (Pastel, Oglinzi, Tombolă), Eugen Ionescu (Elegii), Simion Stolnicu, Ștefan Stănescu, Vasile Trotușan, Pericle Martinescu, Sabin Vania, Petre Boldur, Horia Groza, Gabriel Mavrogheni, Const. Munteanu, Aurel Chirescu, Constantin Micu, Corneliu Temensky, Ștefan Dima. Ieronim Șerbu publică mai multe fragmente din romanul Virgin, Horia Liman - pagini din romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
în care se afla amicul său, întrebă: -Dorești să te leg de ea, ca să-ți cunoști clar soarta, să-ți citesc norocul, scoțându-te din arzătoarea vâltoare? -Ași vrea acum să fie aici, ca viața să nu-mi mai fie elegie. -De vrei așa tu prieten drag, urmează-mă-n tăcere. Să mergem întins spre casa mea, să-ți dau iubirea ca avere. Ajunși în fața casei mari cu două etaje, construită în stil gotic, Daniel îl invită: -Intră, poftește. Casa era
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Milescu Spătarul • Viața lui Despot-Vodă, Maria Gratianus-Antonius, Johannes Sommer-Pirnensis • Ungaria. Atila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea ortodoxă, Petru Movilă • Etnogeneza românilor, Traian Diaconescu • Scrieri alese. Poezia latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, Christianus Schesaeus, Johannes Sommer • Publius Ovidius Naso, Demetrio Marin • Elegii, Propertius În pregătire: Justinianus, Institutiones (cărțile I IV) LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii INSTITUTUL EUROPEAN (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str.1 Decembrie 1918, bloc M10; tel. 0258826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2; tel. 0257284749 BACĂU
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sintagme-temă ale primei secțiuni. Lirica erotică din cea de-a doua parte a cărții păstrează nota extatică, într-o adolescentină „cântare a cântărilor”: metaforele naturiste potențează puritatea versurilor dedicate fetei iubite, poezia se vrea o laudă demnă de idealitatea ei. Elegiile din a treia secțiune conțin reminiscențe simboliste (Ștefan Petică, D. Anghel, G. Bacovia), dar însetatul de lumină solară, stenică, aspiră să depășească starea de morbidezza sau de spleen, așa încât textele rămân dominate de „țâșnirea vulcanică” și de „clocotul de pasiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Ovidiu Papadima), folosind cu virtuozitate și eficiență laitmotivul, anticipând tehnica și chiar temele lui Ștefan Aug. Doinaș: „- Străine, ce vezi peste ape? / Afară tu singur nu sta, / Ci vino de noi mai aproape. Străinul nimic nu zicea”. Versurile din ciclul Elegii pentru Ardeal sunt tot niște laude, închinate de data asta „supremei ființe ardelene”: evocare nostalgic înflăcărată a „munților mei prieteni”, cu „pădurile, gorunii”, a minerilor, a primelor iubiri, toate acestea filtrate prin ceața luminoasă a amintirii. Cărțile tânărului Ș. anunțau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Kosovel, Extazul morții, București, 1975; Khalil Gibran, Poeme, pref. trad., București, 1983, Profetul, pref. trad., București, 1991; Jean Joubert, Omul de nisip, pref. trad., București, 1991; Charles Baudelaire, Florile răului și alte poeme, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1991; Jacques Chessex, Elegiile lui Yorick, postfața trad., București, 1995. Repere bibliografice: Vladimir Streinu, Poezia miturilor, LCF, 1966, 39; Perpessicius, Lecturi intermitente, GL, 1967, 2, 5; D. Micu, Umbra femeii, GL, 1968, 39; Sorianu, Glose, 174-178; Victor Felea, Reflecții contemporane, TR, 1971, 13; Const.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
din cărți, existența interioară îi asumă și-i transformă în cele din urmă în expresiile unei drame personale. Drama pare a fi tot de ordin erotic [...], dar se complică și se abstractizează pe măsură ce se exprimă. Poemele sunt, nici vorbă, profunde, elegia erotică agresează din ce în ce mai mult cosmosul, tinzând spre simboluri fundamentale [...]. Este în poezie și un element de sarcasm, există o fină sensibilitate la grotesc, la tenebrosul și morbidul din viață. Privirea descoperă ușor golurile din lucruri, inconsistența lumii, formele evanescente ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
însă și în conformitate cu specificitatea genurilor. Parodia cunoaște avatari interesanți, în primul rând, prin schimbările de anvergură pe care le produce formal, dar și la nivelul procedeelor, prin trecerea de la un gen la celălalt și seria de transformări operate. Dintr-o elegie se poate obține, de pildă, o satiră parodică; în schimb, un roman care parodiază un alt roman (Vineri sau limburile Pacificului de Michel Tournier ca parodie la Robinson Crusoe al lui Daniel Defoe) "înghite" parodia, rămânând eminamente roman. Este deci
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cea mai bună calitate, dată fiind sorgintea lui erudită. O dată încheiat episodul călătoriei pe mare printr-un "armistițiu" între "părțile beligerante", Eumolpus, sub directa îndrumare a lui Bachus, compune ad hoc și nu se poate stăpâni să nu recite o elegie. Pentru început, deplânge pletele pierdute folosind un limbaj ce ironizează filozofica tentație de a pune semnul echivalenței între vârstele omului și anotimpuri ("Pletele, singura noastră podoabă frumoasă, căzură;/ Iarna cea tristă răpi primăvăraticul păr"), continuă cu o alăturare din cele
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Ephesiaka lui Xenofon din Efes, Dafnis și Cloe de Longos. 171 Cizek, E., "Prefață", în op. cit., p. XIX. 172 Ibidem. 173 În Probleme de literatură și estetică, pp. 298-299. 174 "Îndeobște se consideră că ar fi aici o parodiere a elegiei dedicate de Ovidiu unei tinere fete care chelise (Amores, 1, 14". Cf. Cizek, E., note la Petronius, Satyricon, ed. cit., p. 213. 175 Bahtin, M., "Eposul și romanul", în op. cit., p. 538. 176 Traducere de Irina Ilegitim, Editura Evenimentul, Iași
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din cartierul său. În termenii lui S., soldatul (poetul) are biografia pe care o merită, și anume biografia faptelor (operei) sale, dar soldatul are și o viață personală ce poate fi notată. Care e viața personală a autorului celor 11 elegii? Urmează din 1940 primele două clase la școala din Strada Romană din Ploiești, reușind să fie clasat al treilea (media generală 9,32) și ulterior al șaselea în clasă (media 8,62). Începe clasa a treia la aceeași școală și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
un pulover gri de lână groasă și aceeași pereche de blugi largi, de o culoare nedeterminată și de o formă ce sugera personalitatea unui șerif rural în preajma pensiei. Un șerif cu trupul mare și gesturi molatice. În 1966 publică 11 elegii (sunt, în fapt, 12, dar una a fost cenzurată și, când a putut să o tipărească, poetul nu a mai schimbat titlul volumului). O carte esențială în evoluția lirismului stănescian. Tot acum tradusese poemele lui Vasko Popa, poet de origine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
fost cenzurată și, când a putut să o tipărească, poetul nu a mai schimbat titlul volumului). O carte esențială în evoluția lirismului stănescian. Tot acum tradusese poemele lui Vasko Popa, poet de origine română, care optase pentru limba sârbă. 11 elegii anunță o nouă fază în lirica lui S. Este o poezie în care introduce, în chip sistematic, mituri și concepte, o poezie metafizică, reformulând modelele modernității înainte de a le părăsi. Autorul le-a dat o justificare existențială (un conflict sentimental
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
acea natură sacerdotală de poeta vates a lui Vasile Pârvan. Am scris de mai multe ori despre această minunată ființă. Niciodată nu am fost mulțumit de cum am scris despre dânsul. Poemul eseu Vasile Pârvan - Stâlpul mi se pare insuficient, iar Elegia a doua, Getica, numai o tânjire de a înțelege măreția avertismentului său istoric”. Elegiile au mai multe simboluri decât recunoaște autorul lor. Critica literară s-a arătat puțin reticentă, o parte a ei chiar ostilă față de această poezie care renunță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]