4,549 matches
-
Caracteristică esențială a acestei diaspore majoritare este faptul că nu este de vânzare!”, se arată într-o scrisoare deschisă, remisă Ziare.com. Bugetul pe 2015, avizat de comisiile parlamentare - câți bani primesc instituțiile statului ONG-urile semnatare amintesc și de elicopterul prăbușit în lacul Siutghiol, accident în urma căruia patru oameni și-au pierdut viața. „Pentru românii din diaspora care au reușit, prin acțiunile și îndârjirea lor, să fie aproape de semenii lor din România, decizia voastră de a mări fondurile de 20
Romanii din diaspora, foc si para pe Guvern: Nu ne puteti cumpara, nu suntem de vanzare! [Corola-blog/BlogPost/92793_a_94085]
-
pierdut viața. „Pentru românii din diaspora care au reușit, prin acțiunile și îndârjirea lor, să fie aproape de semenii lor din România, decizia voastră de a mări fondurile de 20 de ori pentru DPRRP este doar o acțiune ofensatoare, atât timp cât un elicopter SMURD se prăbușește cu personal cu înaltă calificare la bord, după nici măcar un an de la un alt accident din Apuseni în care au murit alți oameni pe care încă îi plângem, cănd românii nu beneficiază nici măcar de perfuzii în spitale
Romanii din diaspora, foc si para pe Guvern: Nu ne puteti cumpara, nu suntem de vanzare! [Corola-blog/BlogPost/92793_a_94085]
-
Cioflină, care a condus armata țării între 3 mai 1991 și 22 ianuarie 1997. Și care atât pe mine, cât și pe camarazii alături de care mă aflam în Statele Unite, m-a surprins atunci când a aterizat la Fort Polk, cu un elicopter american, purtând, pentru prima oară, ceea ce a devenit azi o normalitate în armata națională, boneta cu însemnul de general. Am avut apoi șansa unor dialoguri ulterioare cu încă nedecriptatul general - nu discut aici alte evoluții ulterioare - în care îmi mărturisea
Apelul de seară, în Armata României, fără politicienii de ieri şi de azi [Corola-blog/BlogPost/92865_a_94157]
-
presă BirGun, Evrensel, Orta Doga sunt în judecată. Presiunile asupra Zaman nu au încetat niciodată Ziarul Zaman a făcut parte din colimatorul puterii, fiind amențiat de câțiva ani cu sechestru. În luna noiembrie a anului trecut, trupele speciale însoțite de elicoptere și autospecialilele ce împroșcă cu apă, au perchezitionat sediul publicatiei. Prin ordin judecătoresc, polițiștii au cercetat ilegal întreaga incintă. Ba mai mult, jurnaliști împreună cu editorul șef al publicației au încă procese pe rol. Asediul asupra ziarului Cumhuriyet - continuă Închiderea Redactorului
Turcia se adâncește într-un tunel întunecat: Presa liberă sub asediu [Corola-blog/BlogPost/92972_a_94264]
-
cu muncitorii care ieșeau de la Grivița. Dichiseanu a fotografiat inscripțiile de pe pereți. Intram în coloane și stăteam de vorbă cu oamenii. Am ajuns eu cu Dichiseanu, parcă și Constantin Priescu. E posibil. Am ajuns la momentul când s-a ridicat elicopterul și nu am mai intrat în piață. Știu că eram la Piața Victoriei, dar aici unde se intră în pasaj. Nu a mai fost nevoie să avansez până la CC, pentru că deja începuseră să vină oamenii pe taburi, coloanele se îndreptau
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
Un milion de petale de trandafiri au fost presărate cu ajutorul a trei elicoptere deasupra Statuii Libertății din New York, vineri, în cadrul ceremoniilor organizate pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la Debarcarea din Normandia, informează washingtonpost.com. Evenimentul a fost organizat de asociația franceză The French Will Never Forget în semn de recunoștință
Aniversarea Debarcării din Normandia: Un milion de petale de trandafiri, deasupra Statuii Libertăţii [Corola-blog/BlogPost/93449_a_94741]
-
care depășesc o anumită limită pe care ar stabilei-o statul, academia, regele, cineva... de exemplu, o firmă gigantică... ea nu poate fi lăsată moștenire... cât timp trăiește președintele, bossul dispune cum dorește de Întreg profitul... poate să achiziționeze iahturi, elicoptere, să cumpere insule, să cheltuiască atât cât poftește, e dreptul lui, dar când a murit, gata, aleluia, firma nu-i revine unui membru al familiei și nici cuiva desemnat de „fostul”, conducerea ei este scoasă la licitație... pot participa, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai mare. În cele din urmă, auzi un zumzet îndepărtat. Venea dinspre sud-est, dar, oricât de mult își ascuți privirea, nu zări nici un vehicul și nici nori de praf. În cele din urmă, își dădu seama că se apropia un elicopter nu prea mare, ce rămase în aer câteva minute, chiar deasupra puțului. După puțin timp, ateriză la vreo sută de metri, din el coborâră doi bărbați, iar un al treilea rămase înăuntru, pe locul pilotului. Cei ce coborâseră nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
se asigură că pilotul nu se uita spre el, se strecură afară din ascunzătoare și se grăbi să-și caute un loc unde să nu poată fi zărit. Făcu un ocol prin spatele mormântului lui Ajamuk, se apropie de coada elicopterului și, după ce-și acoperi fața cu vălul, deschise ușa și-i porunci sec: — Coboară! Bietul om se trase înapoi speriat, dar se supuse fără să crâcnească și fără să arate că-i este teamă: — Aselam aleikum! spuse. — Metulem, metulem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
acest neplăcut incident. — În cazul ăsta, cel mai bine ar fi să luăm loc înăuntru. Aveți apă? — Desigur! Aduceți-o! Blondul, care din primul moment păru a fi șeful grupului, îi făcu un semn pilotului, iar acesta dădu fuga până la elicopter, dar când ajunse la el, se întoarse și strigă: — Să aduc și cafea? Gacel încuviință și îndată pilotul se întoarse cu o ploscă, un termos și câteva pahare din plastic. Intrară. Străinii se așezară în fundul cortului, iar Gacel în fața lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
momentul să se termine cu asta. Cineva trebuie să-i facă să înțeleagă că nu pot umbla prin lume, omorând atâția nefericiți, fără să-și primească pedeapsa. Majoritatea participanților o fac cu bună-credință, îndrăzni să intervină, cu oarecare timiditate, pilotul elicopterului. De obicei sunt tineri care caută doar un pic de emoție și aventură. — Emoție și aventură? repetă tuaregul cu un gest ușor ironic. De acord! Acum ăștia șase or să vadă ce înseamnă adevăratele emoții și aventuri. Or să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ăștia n-ar ajunge la finiș, circul ar rămâne fără clovni. Iar noi, fără slujbă? Mă rog, tu ai spus-o... Știu că în luna asta câștigi mai mult decât în tot restul anului... Sau mă înșel? Ajunseră împreună la elicopter și Nené Dupré scoase din cabină două beri reci, îi întinse una tovarășului său și încuviință: — Nu! Nu te înșeli, pentru că aproape toți suntem în aceeași situație - luă o înghițitură zdravănă, râgâi zgomotos și adăugă: Dar știi ceva? Uneori, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Tu știi, eu știu, toți cei care trăim din afacerea asta o știm, dar e mai bine să păstrăm totul în secret și de-acum înainte, căci, altfel, la anul te văd stropind orezăriile cu insecticid. Se așezaseră pe scara elicopterului și beau cu înghițituri mici, observând continuul du-te vino al șoferilor și mecanicilor, în timp ce primele umbre ale nopții se lăsau peste campament. Rămaseră tăcuți câteva clipe, iar în cele din urmă Yves Clos întrebă: — Ce părere ai de tipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cumpătul și să facă o greșeală. — Tu ai face o astfel de greșeală? — Eu nu gonesc prin deșert cu peste o sută de kilometri pe oră, sub un soare de-ți fierb creierii. Eu, la fel ca tine, zbor cu elicopterul, de aceea văd lucrurile din altă perspectivă. — Și care e perspectiva ta? întrebă Nené Dupré și adăugă insistent: Dar spune-mi adevărul! Blondul Yves Clos, care datorită vârstei, muncii și felului său de a fi dădea impresia că se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
va împiedica de patru cadavre în plus sau în minus. La urma urmei, lumea crede că cine dă ortul popii în raliul ăsta și-a căutat-o cu lumânarea. — Asta-i o adevărată cruzime! — Cruzime? Îți amintești imaginile luate din elicopter în care apărea o mașină de cursă ce se dădea peste cap de trei ori și se făcea praf, în timp ce ocupanții ei erau azvârliți afară? — Desigur! Erau spectaculoase. — Și îți amintești cum se auzeau strigătele entuziasmate și râsul cameramanului, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
patru vieți, dar în același timp să fac în așa fel încât restul lumii să creadă că nu se întâmplă nimic anormal. — Sunt sigur că o vei face foarte bine. Yves Clos își scutură pipa lovind-o de marginea treptei elicopterului, o băgă în buzunar și răspunse ironic: — Și eu sunt sigur că o voi face foarte bine - îi făcu șmecherește cu ochiul. Nu sunt în schimb sigur dacă vreau s-o fac. — De ce? Pentru că sunt breton. — Și ce legătură are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
teren accidentat, și una dintre plăcerile lui era să observe soarele ivindu-se la linia orizontului și scăldând în lumină niște peisaje care, în ciuda atâtor ani de când le privea, continuau să-l fascineze. Răsăritul și apusul africane văzute din cabina elicopterului ca dintr-un balcon privilegiat, ce urca, cobora sau vira după bunul său plac, reprezentau pentru el un fel de primă și poate că principalul motiv pentru care în fiecare an aștepta cu nerăbdare momentul începerii raliului era ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
i-o insuflase familia sa și, de aceea, luna pe care obișnuia s-o dedice competiției nu era doar o slujbă, ci și un mod de a fi din nou aproape de o lume pe care o iubea. Să pilotezi un elicopter este o activitate foarte plăcută, dar să pilotezi în singurătatea africană te făcea să te simți ca un vultur atotputernic și liber. Se ridică în aer, stabili direcția exactă în timp ce observă că urca începea să se întrevadă o geană de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
acest moment te afli sub protecția mea, dacă dintr-un motiv oarecare trădezi ospitalitatea pe care ți-o ofer, pedeapsa va fi cumplită. — Cât de cumplită? — Decapitarea. — Dumnezeule! Voi face totul ca să nu-mi pierd capul - Nené Dupré arătă spre elicopter. Am adus bidoane cu apă, provizii, medicamente, un mic aragaz de campanie, haine groase și saci de dormit... Prea destul pentru două săptămâni de captivitate. — O să respectați învoiala? Pilotul se așezase și-și aprindea o țigară, îi oferi și lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și ați fi fost atacați, probabil că ați fi omorât ostaticii, iar eu vreau ca lucrurile să se rezolve, nu să provoc un masacru. — Înțeleg. Ceea ce nu înțeleg e cum ai aflat unde sunt. — Nu uita că sunt pilot de elicopter și misiunea mea e să fiu atent la tot ce se întâmplă jos. Mi-am petrecut jumătate din viață căutând oameni pierduți în deșert, în savană sau în pădure - înălță un deget spre cer. De acolo, de sus, lucrurile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
simți o senzație de gol în stomac în scurtul timp - care lui i se păru însă interminabil - cât dură zborul de la tabăra sa până în munți. Nené Dupré zbură în mod deliberat foarte jos, pentru ca vântul pe care-l stârneau rotoarele elicopterului să ridice nisipul și să șteargă orice urmă compromițătoare rămasă în urma micii caravane, iar din această cauză micul aparat începu să se clatine mai mult decât ar fi fost normal. Când, în sfârșit, puseră din nou piciorul pe pământ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
așa încât se apucară să descarce materialul transportat și să-l stivuiască la umbra unei stânci. Când terminară, asudați și gâfâind, se așezară lângă cutii și, după ce băură niște răcoritoare și mâncară o cutie de biscuiți, tuaregul făcu un semn spre elicopter: — Ar fi bine să te întorci. Timpul trece și, în ceea ce mă privește, nu s-a schimbat nimic. Îți rămân șase zile ca să-ți salvezi prietenii. N-ar fi mai bine să te aștept și să te duc din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
și cred că nu e cazul să te avertizez că discuția asta n-a avut loc niciodată. Cred că mă cunoști deja de prea mulți ani ca să mai fie cazul să-mi amintești asta. Pot să am încredere în pilotul elicopterului? — În nici un caz! Nu pot să vorbesc despre chestia asta. — Nu poți sau nu vrei? Și una, și alta. — De ce? — M-au avertizat în mod clar să n-o fac. — Cine? Nici asta n-am de gând să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
traseu se va face cu avionul! Mulți nu-și putură ascunde tulburarea și chiar stupefacția. — Cu avionul? — Exact! — Există într-adevăr posibilitatea de a transporta o sută patruzeci de motociclete, o sută trei zeci de mașini, șaizeci de camioane, opt elicoptere și o mie patru sute de oameni cu avionul? — Așa au spus. — Și până unde? — Până la granița cu Libia, unde, după câte se pare, grupurile teroriste nu mai au nici o putere. — Sunt nebuni! — Au fost întotdeauna. — Și cât va costa asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
faci ceea ce îți stă în putere, și eu cred că ești singurul în stare să încerce. — Dar n-am nici cea mai mică experiență de negociator! protestă celălalt. Singurul lucru pe care știu să-l fac e să pilotez un elicopter. — Experiența nu este întotdeauna un lucru bun, dragă prietene, veni răspunsul calm. Experiența este ceva ce-ți umple geamantanul pe măsură ce înaintezi în viață și care-ți este de mare folos când te izbești de probleme cunoscute - blondul zâmbi ironic: Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]