1,013 matches
-
2000, citat de Epuran, 2005, p. 15); știința activității motorii, în Franța (Parlebas, 1971, citat de Epuran, 2005, p. 16); kinantropologie, în Belgia etc. Cert este faptul că aceste denumiri vizează același obiect de studiu, punând în evidență preocuparea pentru elucidarea dimensiunilor psiho-sociale și biologice ale ființei umane în procesul practicării exercițiilor fizice. Așadar, acceptând în egală măsură denumirile de știință a educației fizice și sportului, respectiv de știință a activităților corporale, precizăm faptul că aceasta sa constituit în câteva etape
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
purității morale și perfecțiunii fizice (Popescu, 2006, p. 14). Acțiunea acestui mijloc, ca și a oricărui altul, este determinabilă datorită percepției și concepției noastre asupra posibilităților principale ale lui, părților pozitive și, posibil, a celor negative. De aceea apare necesitatea elucidării cu mai pare precizie a influenței activității sportive asupra personalității. Adâncirea imaginii esenței general-teoretice a sportului contemporan este necesară și în scopul rezolvării sarcinilor care în prezent stau în fața sportului românesc pe arena internațională. Aprecierea esenței sportului contemporan, a locului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
dramatice, montajul, combinatorica, înlănțuirea în dispunerea personajelor) [v.Pages, p.118] ne permite să dezvoltăm o perspectivă mai puțin tradițională a interpretării Parizienei, organizatoare a dramei, a intrigii în românele ciclului. Centrarea pe această figură importantă a comediei urbane permite elucidarea mecanismelor secrete ale intrigii românești. 2.1.1. Modelul dramatic al românului modern Legăturile literaturii secolului al XIX-lea cu teatrul sunt multiple și complexe. Contrar scriitorilor din secolele clasice (cu excepția lui Voltaire), romanticii și unii realiști și naturaliști din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
modelul în cauză fusese pus la punct de filosof cu puțin timp înainte, în lucrarea Sein und Zeit (1927); sensul lui era acela al unei "analitici" a Dasein-ului. O critică a rațiunii pure, așa cum a conceput-o Kant, exprimă exigența elucidării problemei celui care deschide chestiunea metafizicii. Prin urmare, ea este o teorie a omului acesta pune chestiunea metafizicii vizat ca "subiect" al interogației asupra ființei, mai bine-zis, ca ființare privilegiată în sensul că ei doar îi este originar-structurală relația cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ca elemente ale ordinii totale a lumii (existenței-ca-energie), "legea" lor este finalitatea. În prima parte a creației lui Rădulescu-Motru putem sesiza ușor un anumit interes totuși, semnificativ pentru problema raporturilor dintre "determinismul naturei" și "determinismul sufletesc". Interesul este legat de elucidarea problemei diferenței specifice a psihicului în ansamblul fenomenelor lumii. De altminteri, filosoful român face din cauzalitate temă de reflecție încă în lucrarea de doctorat.145 Odată formulată ipoteza personalismului energetic, potrivit căreia evoluția existenței-ca-energie este îndreptată către corelațiunile de personalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
257 Ernst Bertram, Nietzsche. Încercare de mitologie, București, Editura Humanitas, 1998, p. 298. 258 Termenul "explicație" ("explicare") așa cum va fi el folosit în acest capitol exprimă modalitatea prin care este formulat temeiul existenței umane și este angajat discursul în scopul elucidării problemei omului. Prin urmare, semantica sa nu activează în scopul unei utilizări tehnice distincția diltheyană dintre explicație (proprie științelor naturii) și înțelegere (proprie științelor spiritului). Totuși, această distincție va orienta, la un moment dat, formularea unei probleme "metafilosofice". 259 C.
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la departajarea fără probleme a cazurilor de sosire concomitentă, așa cum ar percepe-o imaginile vizuale realizate cu ochiul liber. In concluzie, cele șase faze cheie ale probei de 100 m, prezentate în mod secvențial, își aduc contribuția la înțelegerea și elucidarea pe cât posibil a unor aspecte tehnice, ce printr-o abordare pertinentă pot influența rezultatele sportive. 3. ANTRENAMENTUL ÎN PROBELE DE VITEZĂ 3.1. CONCEPłII PRIVIND MODALITATEA DE ABORDARE A ANTRENAMENTULUI ÎN PROBELE DE VITEZĂ Viteza este capacitatea psihomotrică de a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
o sortea unui rol depășind cu mult adevărata ei capacitate sarcina de a se sacrifica pentru salvarea regimului ceaușist. Cu toate că legenda armatei devotate poporului a fost dezmințită masiv de cercetările Comisiei Parlamentare constituite în 1993-1994 pentru a încerca o primă elucidare politică a evenimentelor din decembrie 1989, precum și de anchetele Parchetului și de procesele generalilor care au comandat represiunea la Timișoara și Cluj, ea continuă să fie adânc înrădăcinată în conștiința colectivă și poate fi lesne resuscitată intermitent, mai ales de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cazuri, ca în nuvela Dispariția profesorului din volumul omonim (1974), umorul nu mai trebuie căutat manifest, ci se produce involuntar, atunci când cititorul se confruntă cu dedicația emfatică „Orașului natal-Caracal și întregii țări a Olteniei”, disonantă și gratuită față de subiectul narațiunii: elucidarea misterioasei plecări, din vila în care locuia, a fostului profesor de muzică Mișu Theodorescu, potențialul creator al unei opere simfonice totale. Aceste garnisiri „la potriveală”, aspirând să treacă drept ingeniozități de concepție, nu lasă în urma lor decât sentimentul mediocrității, prozatorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
al enunțului (explicitarea) - prin decodare, dezambiguizare, atribuirea referenților etc. 2) reconstituirea/ construirea premiselor implicitate 3) derivarea/ construirea concluziilor implicitate <ref id=”134”>Wilson și Sperber 2003, p. 13 referință </ref> Înțelegerea acestui proces necesită o prezentare mai detaliată concomitent cu elucidarea semnificației anumitor termeni. În acest scop, mă voi situa În poziția receptorului și voi Încerca să identific acțiunile pe care acesta le efectuează pentru a accesa/construi ipoteze optim pertinente apte să-l conducă spre recuperarea mesajului pe care locutorul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a sa, cât și a domeniilor de aplicare. În privința mijloacelor, dominantă a fost discuția de la sfârșitul anilor ’90, dacă trebuie să se introducă sau nu sistemele de identificare biometrică a persoanelor, făcându-se asocierea cu luarea amprentelor digitale doar pentru elucidarea unor cazuri de crime. Opoziția cea mai puternică venea din partea sistemului bancar, dar nu numai. Alte instrumente păreau incomode sau periculoase și, ca atare, erau refuzate în serie. După data sus-menționată, lucrurile s-au schimbat radical în privința identificării biometrice - tendință
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sociologia bolilor psihice”, precum și studiile ulterioare ale lui Hollinshead și Redlich, referitoare la epidemiologia bolilor psihice. 5) Etapa studiilor de genetică și de psihofarmacologie a bolilor psihice a dus la noi rezultate interesante și de o mare importanță științifică în elucidarea cauzelor și a mecanismelor de producere și evoluție clinică a bolilor psihice. În această direcție se înscriu următoarele orientări de cunoaștere științifică: a) Studii de genetică a bolilor psihice, care au dovedit existența unor alterări cromozomiale specifice în cazul unor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
După P. Sivadon, psihologia medicală se definește prin următoarele aspecte: a) Obiectul Psihologia medicală studiază toate aspectele medicinei în care se găsesc implicate semnificația, conștientă sau inconștientă, a relațiilor subiectului cu situațiile și cu celelalte persoane. b) Metodele Acestea urmăresc elucidarea situațiilor și eventuala lor transformare într-o direcție favorabilă relațiilor umane și situaționale în raport cu interesele bolnavului. c) Câmpul de aplicare Acesta cuprinde întreaga medicină, cu toate ramurile sale, în măsura în care privește relația bolnavului cu medicul și personalul de îngrijire medicală, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mediului extern, de care am amintit deja. În cazul evaluării structurii sau a naturii individuale a unei persoane, K. Schneider propune să se ia în considerare trei complexe de calități: inteligența, viața vegetativ-sensibilă și personalitatea (caracterul și temperamentul). În scopul elucidării naturii personalităților psihopatice, s-a recurs la o comparație a acestora cu nevrozele. Se considera, raportat la ambele situații menționate, că „este apreciat ca normal acel om la care dizarmoniile personalității și reacțiile sale se mențin între anumite limite, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stabilească un diagnostic de o primă aproximație referitor la dihotomia dintre un copil normal și un deficient de intelect. Nu poate fi însă evaluat prognosticul și nici nu se poate face distincția între „debilitatea adevărată” și „pseudodebilitate”. Deosebit de importante în elucidarea acestui aspect sunt studiile lui B. Inhelder. Acesta, studiind dinamica internă a operativității, pune în evidență diferențele ce pot fi stabilite prin intermediul probelor operatorii, între modurile de organizare și de dezorganizare ale copilului normal și ale copilului debil mintal. Pe când
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și o altă componentă, a filozofiei limbajului comun sau a limbii comune, a Școlii de la Oxford, din care a făcut parte și John Austin. Aceste două forme ale filozofiei limbii au în comun conceperea filozofiei ca o activitate care urmărește elucidarea sensurilor limbii și cercetarea raportului limbii cu intelectul uman și cu natura. Dar, în vreme ce Wittgenstein și adepții săi erau interesați în principal de analiza lingvistică în vederea înlăturării confuziilor și paradoxurilor, Școala de la Oxford își propunea o critică a limbii cu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
creatoare a limbii este că vorbitorii pot produce și înțelege noi enunțuri pentru că au însușită o gramatică, adică un dispozitiv care atribuie o reprezentare semantică și una fonetică oricărei propoziții dintr-o limbă dată, formulare ce nu contribuie însă la elucidarea lucrurilor. Indiferent de procentele ce ar fi atribuite limbii sub raportul ei de realitate sau de activitate, investigarea științei lingvistice trebuie să pornească de la origine, de la răspunsul la întrebarea de unde își însușește și cum își formează vorbitorul știința lingvistică. Eugen
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
față de colectivitate și, în cele din urmă, față de națiune. Misiunea personalității este creația în numele valorilor umane universale, care îmbracă forma concretă a aspirațiilor colective naționale. Se intenționează în structura lucrării o dublă abordare a acestei problematici, una care ține de elucidarea esenței libertății și alta care să explice cum este văzută libertatea de filosofii epocii moderne. Termeni ca independență, protecție și acțiune sunt utilizați în general pentru a indica libertatea exterioară, în timp ce termenii autonomie, împlinire de sine și voință se referă
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
mai frecventă complicație. Vârsta medie la care se atinge IRCT este 55 ani, dar există variații individuale (8, 13). Problema cunoașterii factorilor determinanți ai progresiei spre IRC (factori genetici și negenetici) și a mecanismelor acestei progresii este foarte importantă, deoarece elucidarea lor generează speranța unor mijloace terapeutice care să blocheze evoluția ireversibilă spre IRC. Am lăsat la sfârșit caracterul de boală ereditară cu transmisie autosomal dominantă, definit în special prin faptul că bolnavii au de obicei unul din părinți afectat. ADPKD
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
renali. Bear et al. (1995), folosind ultrasonografia ca metodă de diagnostic, au demonstrat că penetranța este aproape 100% la vârsta de 40 de ani și anamneza familială este totdeauna pozitivă (2). Dacă anamneza familială este însă incertă sau negativă, pentru elucidarea situației se va recurge la diagnosticul molecular. Se remarcă faptul că orice bolnav are unul din părinți afectați și boala este prezentă în fiecare generație; sunt afectate, cu o frecvență relativ egală, ambele sexe și se observă transmiterea tatăàfiu; persoanele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
OakRidge. Transferul genic în celulele somatice trebuie să fie însă înalt selectiv, eficient și durabil aceste condiții fac dificilă aplicarea metodei la om. Confirmarea modelului patogenic two-hit va permite inițierea unor tratamente pentru reducerea frecvenței celei de a doua mutații. Elucidarea funcțiilor policistinelor 1 și 2 va face posibilă înlocuirea sau compensarea anomaliilor funcționale ale policistinelor în ADPKD. Cunoașterea evenimentelor patogenice secundare ce se produc după declanșarea cistogenezei ar permite intervenții pentru modularea cistogenezei prin combaterea acestor evenimente secundare. Aceste intervenții
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tineri și cu rinichi de dimensiuni încă mici și cei la care HTA este inițiată la vârste mai înaintate și în prezența rinichilor deja intens degenerați chistic. Diferența aceasta este foarte probabilă, în special în ceea ce privește perioada de inițiere a HTA. Elucidarea aspectelor patogenice ale HTA din ADPKD este necesară în vederea stabilirii schemelor de tratament antihipertensiv în ADPKD, în funcție de circumstanțele în care a debutat și de durata de evoluție. Prezența HTA la copiii cu ADPKD este o certitudine chiar înainte ca suferința
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de mediul geografic (urban sau rural) din care provine. Acestea sunt argumente care ne fac să pledăm pentru un învățământ și o educație diferențiată chiar și în cadrul învățământului de masă, și cu atât mai mult în învățământul special. Cât privește elucidarea diagnosticului cât și tulburările de vorbire și limbaj la copilul disfazic, afazic și alalic acestea vor fi pe scurt conturate în lucrările colegilor noștri. Concluzii 1. Pe baza unui diagnostic diferențiat, complexitatea procesului recuperator comportă analize pe toate coordonatele educației
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stabilit, independent unul de celălalt, că pacienții cu anemie falciformă severă sunt homozigoți și mor de tineri, în condiție heterozigotă gena pentru acest caracter determinând doar o formă ușoară de anemie. În același an, 1949, se consemnează momentul decisiv al elucidării naturii moleculare a acestei maladii ereditare, datorat celebrului chimist american Linus Pauling, laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea structurii secundare în α-helix a proteinelor. Pauling introdusese, pentru prima dată modelarea, în stabilirea structurilor chimice ale macromoleculelor proteinice, abordare care s-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
împiedica eventuale tendințe dromomane, căzături, smulgerea tuburilor intravenoase și pentru a gestiona situația în caz că pacientul devine necompliant sau violent. În unele cazuri, contenția este necesară. Medicația psihotropă (de obicei antipsihotică) poate a fi administrată în doze mici, cel puțin până la elucidarea și tratarea cauzelor delirium-ului. Orientarea frecventă a pacienților este de asemenea recomandată. Contacte scurte, repetate, cu membri ai familiei sau cu personalul medical, prin care pacientul este asigurat că se află în siguranță, este solicitat să repete data și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]