5,061 matches
-
să descopăr tainele scrisului, am iubit întotdeauna arta, frumosul, lucrurile rafinate. Mi-a plăcut să consider mereu femeia ca pe o enigmă și, totodată, ca pe un dar de la Dumnezeu care trebuie prețuit, iar divinitatea, ca pe o forță creatoare emanând lumină și bunătate eterne, pe care nu trebuie s-o dezamăgești niciodată utilizând greșit arma liberului-arbitru. Consider, în câteva cuvinte, că principala provocare a vieții este să înțelegem DE CE. De ce venim aici. De ce trebuie să ne perfecționăm prin uneori dure
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
revoluția tăcută”căci într-o țară ocupată de saltimbaci și de irozi-cum încă suntem dar nu pentru prea multa vreme-pe scenă evoluează numai Stăpânii Clipei.Noi ne aflăm în taină Timpului Nemărginit.” Stimulat de aceste cuvinte și de multele altele emanate din scrierile lui Artur Silveștri am luat inițiativa în 8 septembrie 2006 să înființez, împreună cu câțiva scriitori ,prieteni din Cluj-Napoca,LIGA SCRIITORILOR din România,de expresie română de pretutindeni,cu scopul, așa cum spunea de-acum prietenul spiritual Artur, să reunesc
ARTUR SILVESTRI-SIMBOL PESTE VEŞNICIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361895_a_363224]
-
Ce scumpă este duba asta plină, Cu nemâncati de mâine, sau de ieri, Că libertatea pare chiar, de vină, Când este oferită de hingheri - Se coace duba între revoluții, Din pâine, libertate - în arest - Din visători, devin tirani, recruții - Când emanați din Est, și când din Vest - Estimp, plecăm flămânzi cumplit, din țară, De pâine, libertate, mai ales - Să le trăim măcar pe dinafară, De n-au în vatra noastră, înțeles - Să vină iarăși duba cea de pâine! Să plece iarăși
DUBA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362103_a_363432]
-
vechimea monahismului românesc și prin toponimia locurilor care au adăpostit vetre monahale: Poiana Călugăriței, Călugăreni, Chilia, Mânăstirea etc. Cercetarea vieții monahale din spațiul românesc a preocupat de timpuriu istoriografia românească, fiind investigate unele aspecte ale monahismului românesc, respectiv viața duhovnicească emanată din mănăstiri, rolul cultural-artistic al vetrelor monahale... Altfel spus, preocupările istoriografice în privința monahismului nu au încetat în decursul timpului până în vremea noastră. Noutatea cercetărilor de astăzi însă, constă oarecum în investigarea zonală geografico-istorică a monahismului românesc. Așadar, între lucrările de
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
să înțelegem că noi suntem cei care ne făurim propria noastră istorie solară. Și că jucăm serios, în chiar clipa aceasta, într-o singură piesă de teatru mondial, la nivelul universului social-planetar, prinși într-o imensă pânză de păianjăn ce emană o strălucire de bioluminiscentă solară, țesută de o rasă ciudată de ființe nemaivăzute, la confluența dintre plasma solară și magnetismul biotopului nostru terestru. Cu alte cuvinte, jucăm în ultima “Trilogie tozgreacă”, sau în ultima Tragedie umane, în cinci reprezentații, jucată
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
frumoasă. Era delicată copila, cu chip alb de marmură, cu părul de aur unduindu-i-se pe umeri, cu gene lungi și blonde, ce ascundeau doi ochi de culoarea toporașilor. Piciorul îi era mic și delicat, iar întreaga-i făptură emana căldură, iubire și un parfum discret. Pe umeri avea o mantie în culoarea smaraldului, pe care erau pictate flori, fluturi și păsări ce păreau vii, iar pe cap purta o coroană de flori nemuritoare. Părea venită din altă lume. Îi
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366017_a_367346]
-
comandant ce ar fi trebuit să le aibă. S-a arătat ferm în poziția adoptată. A comis însă o mare greșeală. Nu a putut să renunțe la vizionarea filmului câtă vreme soldații întărâtați mișunau în jurul clubului scăldat în lumina lăptoasă emanată de televizor. În derularea imaginilor de pe ecran silueta comandantului de pluton devenea cănd fantomatică cănd proeminentă în timp ce jocul umbrelor scaunelelor libere din club era ca o chemare irezistibilă pentru cei de dinafară. Soldații plutonului de transmisiuni, camarazii lor din batalion
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
persoana cu care va călători împreună o bună bucată de vreme și stabilise că o conversație nu-și avea rostul. Gândise astfel, determinat de aerul aritocratic al acesteia, de vârsta ei înaintată cât și de doliul a cărui vizibilitate nu emana atât din îmbrăcăminte căt din întreaga-i înfățișare. S-a rezumat la a-i da binețe vârstnicei doamne după care s-a cufundat în lectura unei cărți. Încerca să profite din plin de cele scrise de autor ba mai mult
V. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365254_a_366583]
-
-n amândoi, Dar știm ce-avem de oferit În dragostea dintre noi doi. Tu vezi în mine un satyr- Un țap bătrân de pofte-ncins; Eu văd în tine-un trandafir În floarea vârstei - roșu-aprins Care acum se vrea iubit, Emană-n jurul lui dorinți, În praf de stele stă-nvelit Și scoate mințile din minți. Deși-ntre noi veri multe nu-s, În focuri inima-ți topești, Pricepi că te iubesc nespus, Dar pofta trupului ți-oprești. Așa ucizi câte-un
MADRIGAL MUT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365428_a_366757]
-
văd cum zâmbesc în lumina soarelui. După furtuna de azi-noapte cerul întreg este albastru, soarele a devenit roșietic, răspândește o lumină puternică. Gândul îmi fuge la mărturia unui călugăr tibetan: oamenii de la începutul vremurilor se înmulțeau cu ajutorul unei lumini ce emana din corpul bărbatului și pătrundea în matricea femeii, fecundând-o. Puterea luminii ! îmi zic. Lumina materială și lumina spirituală ... Dar să las gândurile și să mă bucur de ceea ce văd ! În fața casei, pe lângă tufele de lurex verzi, strălucesc grămezile rotunde
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
flori duhovnicești, Cuvinte pentru suflet, vine și întărește aceasta. Lumea în care trăim, adesea cuprinsă de încercări și incertitudini îngăduindu-și trecerea către odinioară trebuie să înalțe, ca ultimă salvare, glasul către Bunul Dumnezeu. Ești cuprins de o stare ce emană un balsam edenic parcurgând această carte, cuvântul ziditor de suflet, dătător de speranță, o armonie pornită din slova cu mărinimie și drag dăruită. Arta cuvântului se împletește cu datoria sfântă a slujirii. Bine structurată, dispunând de o sursă bibliografică plină
GÂNDURI DESPRE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364859_a_366188]
-
With Gratitude(Mulțumiri ), un Bun găsit!, Crâmpeie din viață, și o Prefață (Un bilet pentru eternitate ), semnată de Ioan Astaluș, și cuprinde 13 poeme, unele din ele însoțite de grafica semnată de Ioan Astaluș și Adela Ursache, lucrări sugerând idei emanate de poeziile cuprinse în acest cochet volum a cărui copertă este realizată de cunoscuta pictoriță și poetă Victorița Duțu și Andrei Gabriel. Poemele cuprinse în volum sunt adevărate vibrații ale unei clipe, un fel de clic-clac al aparatului de fotografiat
IONELA FLOOD-TRANZIŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364908_a_366237]
-
Publicat în: Ediția nr. 428 din 03 martie 2012 Toate Articolele Autorului REVERIE ÎI Visez cu ochii mari, deschiși Visuri doar ideale Ochii ce mi-s dragi is prinși Steluțe pe bolti siderale. Dar stelele lumină rece Iar ochii tăi emană-n spații O căldură care trece, Ca furtuni prin constelații. Răpești din inimă ce-ai cucerit, Iubirea, liniștea și fericirea Și-n ochii ce odată i-ai privit. Se poate naște nemurirea. *** ASEMĂNARE Nu risipesc din sufletu-mi melancolia S-
REVERIE II de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366389_a_367718]
-
astfel încât pentru fiecare, ceilalți reprezentau doar o gloată ce trebuia ținută sub control. În realitate, colonelul Grădișteanu, uns cu toate alifiile, fusese cel stăpân pe situație. * Frigul și vântul pătrunzător l-au determinat să se adăpostească în cocina porcilor. Căldura emanată de trupurile ghiftuite ale animalelor l-a dezmorțit. Încetul cu încetul corpul lui, nemaifiind supus la schimbul intens de căldură ca și afară, și-a făcut datoria asigurându-i confortul termic. Era ultima misiune din armată urmând ca în curând
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
mic spre podișcă, dar imediat câi- nele acela și-a ridicat din nou capul spre mine și apoi s-a săltat în șezut și a început să-mi arate colții mârâind. Totodată, privirea i s-a schimbat rapid, nu mai emana deloc plictiseală ca până atunci, ci de-a dreptul agresivitate. M-am retras ușurel către mijlocul drumului, fără a-l mai privi în ochi. De acolo, stând nemișcat, am fost nevoit să strig la ai mei ca să-mi dea drumul
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
a culorilor.” GHEORGHE A.M. CIOBANU ,,Privitorul se sensibilizează în fața fiecărui tablou, pentru că fiecare lucrare poate fi admirată nu pentru ceea ce dezvăluie el ca act de creație, ci pentru efectele de relaxare, de eliberare și pace interioară pe care acestea le emană.” ANA-MARIA POSTELNICU ,,Mihai Olteanu, aflat în plenitudinea forței creatoare, are o privire demnă de un toreador intrat în arenă, unde în luptă dreaptă trebuie să ucidă taurul. Pare să rostească, după fiecare tablou realizat, un «ole» definitiv și dramatic, deoarece
MIHAI OLTEANU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366557_a_367886]
-
Cuvinte-s aruncate fără noimă Prin tomuri în culori de curcubeu, De crezi că au fost scrise de o moimă, Sau de un slujitor al zelui Orfeu! CONFRATELUI CREDINCIOS Destui prelați scriu versuri albe, Un anodin șirag de jalbe, Ce emană fum de tămâie De parcă sunt o liturghie Ei scriu, ne prevestesc destinul Așa le-a poruncit divinul Să laude întreg soborul Chiar dacă sărăcesc poporul Ei scriu, ades scriu acatiste Și nu se zgârcesc la cuvinte Când folosesc prea mult amvonul
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
Cântec! Aflându-se în timpul propriei sale vieți („nu a altora!”), dăruiește cititorilor „un basm cât o lume! Și o lume, cât un basm! Și inima sa, toată, „strecurată sub șaua Inorogului, întru dezdurerare și alint binefăcătoriu!” Și aici, poezia sa „emană, deopotrivă, și forță, și gingășie, și subtilă înțelepciune, dublate de măiestria artizanului pentru care arabescurile cuvântului sunt șlefuite cu migală și dragoste. Redescoperind mitul, Theodor Răpan construiește un univers capabil să germineze etern, din sâmburele inițial în care Eros și
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
cunoscuse Eli, locuia împreună cu soția sa - mai vârstnică și cam șubredă - și cu Lupo, câinele ciobănesc elvețian alb care-l însoțea peste tot. În ciuda circumstanțelor grele, sau poate tocmai de aceea, Hans era de o rubustețe fizică și psihică extraordinară, emanând un optimism de-a dreptul contagios. Ascultând cum povestea Eli despre Hans, simțeai că găsise la el acea încredere și complicitate binecuvântată după care tânjise așa de mult și ți se revela motivul pentru care emitea acea căldură tonică, observată
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
și imun la starea noastră de agitație nefirească. L-am stropit cu apă, dar nu i-am făcut respirație artificială. Știu că sună pervers, dar mâncasem usturoi crud chiar în ziua aceea, deși nu era deloc obiceiul meu. Cred ca emanam prin toți porii aburi care i-ar fi dat lovitura de grație finală, în cazul în care s-ar mai fi găsit un strop de viață în el. Lăsa impresia că ar fi contemplat cu mulțumire situația. Era de parcă un
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
gât cu un șnur. Cine și-o va agăța la gât, va trebui să stea desculț în iarbă, apăsându-și cu palma stângă bucățica de lemn de cedru pe pieptul gol. După un minut, el va simți o căldură plăcută, emanată de cedru, după care tot corpul îi va fi străbătut de o discretă vibrație. Cu multă convingere, moșul afirmă că persoana care era în posesia acestei mici bucăți de cedru, doar după trei luni, ar fi simțit o considerabilă îmbunătățire
VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ŞI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366143_a_367472]
-
uluitoare, stimulată, paradoxal, de dictatură, o lume astăzi aproape pe cale de extincție, dacă nu chiar dispărută total. În această peșteră plină de comori, găzduită de Poezie.ro, se află și un eseu despre marele român Petre Țuțea. -------------------------------------- Sunt oameni care emană energii și pe lângă care nu poți trece fără să te simți curentat. Procesul poate avea loc și de la distanță sau chiar prin intermediul peliculei, (cazul unor actori de film care umplu scena, deși nu apar în prim-plan). Petre Țuțea facea
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
Îmi radiau pe față raze, Și totul mă impresiona. Dar ai făcut să-mi pierd, Speranțe ce la întrezăream, În tine prea puțin să cred, Cu toate că mai mult puteam. Ai fost o rază în lucire, O cometă ce ușor dispare, Emanai în suflet fericire, Ce părea din ce în ce mai mare. Creștea mereu, dar în zadar, Pierdeam o treaptă către cer, În sufletu-mi mereu mai rar, Pierdeai un termen de reper. O crudă claritate pură, Mă făcea să fiu cum sunt, De sunt
320 ȘUBRED PIEDESTAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361682_a_363011]
-
de idei cu decoruri adecvate și costume ce respectă adevărul istoric. Tablouri de o mare finețe și dramatism, autorul le coagulează atât prin explicațiile regizorale, dar mai ales prin dialogurile dintre personaje, încărcate de spirit filozofic, de esență, uneori, aforistică, emanând înțelepciune și echilibru estetic. Părți întregi din piesă urcă în metafizic, atât prin locul desfășurării acțiunii, dar și prin reacțiile psihologice ale personajelor, al atitudinilor față de mediu: „Să nu murdărim pământul și apa, că sunt sfinte și vii!” (Cioplitorul). Autorul
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361725_a_363054]
-
glume și ironii ascunse sub aparențe de seriozitate.Cartea mai are un al doilea titlu ,acesta este explicativ,Expresii,care înseamnă exprimare sau îmbinare concisă și fixă de cuvinte ce exprimă,adesea figurat, o idee, și Impresii,substantiv femenin, care emană un efect lăsat în conștiință de un factor din afară. Încă din analita titlurilor ne dăm seama că ele au nu numai acel iz u-moristic ci și o substanță filozofică, aforistică, având la origini înțelepciunea populară. Cartea este structurată în
IOAN MARINESCU-PUIU- U-MOR DE RÂS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092]