3,224 matches
-
din București, în 1884. Face și studii statistice la Roma. Va fi magistrat, prim-redactor al ziarului „Liberalul” din Iași, prefect al județelor Botoșani și Iași. Începuse să publice în revista „Albina” („Albina Botoșanilor”), încă din 1881, colaborând apoi la „Emanciparea”, „Contemporanul”, „Revista nouă” ș.a. Versurile lui au avut o circulație deosebită și sunt reproduse în multe publicații ale epocii. Ultima revistă care i-a fost apropiată este „Viața românească”, printre ai cărei proprietari se afla. Soția lui G. era Ana
GHEORGHE DIN MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287230_a_288559]
-
comunist, și Ioan D. Gherea, estetician și filosof. În 1890, primește în mod oficial „împământenirea”. D.-G. a debutat în publicistica politică în 1883, sub pseudonimul Caiu Grachu, cu Un răspuns d-lui prim-ministru Ioan C. Brătianu, apărut în „Emanciparea”. În „Revista socială”, „Drepturile omului”, „Munca”, „Critica socială”, „Democrația socială”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Socialismul”, semnând cu numele său, cu inițiale sau cu pseudonime (I. Vasiliu, Spartacus, Grachu), a colaborat cu articole de popularizare, privind marxismul, mișcarea
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
Ofensiva culturală, Deschiderea Teatrului de Vest). Într-o serie de articole semnate de Al. Keresztury-Olteanu (Între București și Budapesta) și de George Bota (Unificare sau armonizare?, Renașterea naționalismului), se combate propaganda maghiară ce urmărea revizuirea Tratatului de la Trianon. Preocupările pentru emanciparea femeii, o orientare privilegiată a seriei de până la 1906, revin prin mai multe însemnări și articole (Femeia în familie și societate de Vasile Cotruș, Feminism și feminitate de Natalia Negru ș.a.). Se cultivă culoarea locală prin evocarea de personalități (Iosif
FAMILIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
și importanță culturală precară; va trece pe nesimțite de la reportaje hollywoodiene la steaguri roșii și imagini ale lui Stalin vegheate de portrete ale „femeii sovietice”. Literatura propriu-zisă este săracă în economia revistei, centrul de greutate căzând mai degrabă pe urgențele emancipării feminine. Proza și recenziile la volumele de proză, memorialistica (poezia fiind ignorată) se vor căi de accelerare a rolului social al femeii. Din păcate, proza originală nu transgresează hotarele minorului agreabil: Lucia Demetrius (Darul lui Moș Crăciun), B. Râpeanu, I.
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
V. Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Coșbuc, I. Creangă, I. Slavici, Duiliu Zamfirescu, I.L. Caragiale, Iacob Negruzzi, I. Al. Brătescu-Voinești, I. A. Bassarabescu, configurând un peisaj literar care reprezintă în cultura românească o renaștere, o „primăvară” semănătoare de speranțe și atestând emanciparea geniului creator național. Se justifică orientarea „Convorbirilor literare” spre spiritul academizant, scientist, este elogiată personalitatea lui A.I. Odobescu, se exprimă dezacordul față de atitudinea culiselor vieții politice și gazetărești cu privire la interesul național, este deplânsă pierderea independenței de gândire și de acțiune
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
spionaj. Pentru Bahro, marxism-leninismul, dincolo de rolul său de instrument de dominare, era Învățământul politic al salvării (Herrschaftsinstrument und politische Heilslehre). Critică să, analizând societățile de tip sovietic dominate de partidul-stat aidoma unor „dictaturi asiatice În dezvoltare” („asiatische” Entwicklungsdiktatur) care Împiedică emanciparea umanității, poate fi și ea apreciată că o tentativă de reluare a dialogului cu marxismul critic din Vest, dincolo de frontiere, cum o și confirmă salutul pe care i-l adresa Herbert Marcuse. Dar principalul efect pervers al proceselor politice din
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cei care erau la Parteihochschule, cărora nu le cunoaștea nici macar numele, nu erau cunoscuți nici pe vremea RDG. Spuseseră Întotdeauna «da» și apoi se distanțaseră imediat de PDS, dar mulți dintre ei reveniseră Între timp. Pe scurt, «dacă nivelul de emancipare nu era nicăieri dezvoltat În RDG, era totuși puțin mai ridicat la fosta academie». (interviu cu André Brie) Totuși, unii sunt În direcțiile regionale ale PDS (Bezirksleitungen); o mare parte a celor ce abandonaseră școală În 1989 deja, mai ales
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
60, exigențele ideologice și controlul de către cenzură variază mult În funcție de conjuncturile politice, iar operele literare nu mai sunt răspunsuri la o comandă politică explicită decât În mod excepțional, mai ales cele reunite Într-o categorie literară particularizata că «poezie patriotică». Emanciparea unei elite literate ne reprezintă cu toate acestea constituirea unui câmp autonom sau proclamarea unei republici a literelor: tabuurile politice sunt menținute și ruptură de instituția totală pe care o reprezenta literatura socialistă a continuat să fie o cale obligată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
unei burse atribuite președintelui sau fondator, Andrei Pleșu, de către un consorțiu de fundații internaționale (Princeton, Stanford, North Carolina etc.). Fundația Soros (Open Society), care susținea cu discreție intelectualii Europei de Est deja dinainte de 1989, a contribuit În egală măsură la emanciparea unei elite intelectuale și la Înscrierea să În circuitele internaționale. Fundația a contribuit la susținerea materială și logistică a asociațiilor locale, ONG-uri considerate drept fundament al «societății civile». Apropierea dintre proiectele intelectuale și proiectele umanitare a contribuit la schimbarea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
însă. Ideile lui se reflectă cel mai bine în discursuri. Cuvânt al lui G. Lazăr, la înscăunarea mitropolitului Dionisie (1819) pleacă de la o antiteză, în tradiția oratorică a Școlii Ardelene, între gloria strămoșilor romani și decăderea prezentului, făcând apel la emanciparea națională a românilor. Pentru redeșteptare este nevoie de „duh românesc” și de „braț voinicesc”. Mai interesant, discursul dedicat domnitorului Grigore Dimitrie Ghica la 30 iulie 1822 dezvoltă într-un stil mesianic, ce îl anunță pe acela al lui I. Heliade-Rădulescu
LAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287757_a_289086]
-
cum ar fi: „Aveți de gând să divorțați în următorii ani?”, „La ce vârstă ați început activitatea sexuală?”, „Ce mijloace contraceptive folosiți?”, este în mare măsură justificată. Pentru că și la noi în țară se produc, cu o viteză remarcabilă, o emancipare în gândirea oamenilor, o dobândire a conștiinței diversității stilurilor de viață, o desprindere masivă de tradiționalul inhibant în exprimarea părerilor personale. Efectul dezirabilității continuă să funcționeze, dar s-a schimbat dezirabilul însuși. Dacă până nu demult, mai cu seamă mamele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fost asociată în genere cu puterea tatălui în familie (el deținea și mijloace economice de constrângere). Respectiva formulă este însă costisitoare și nici în cele mai drastice modele patriarhale nu a funcționat perfect, femeia având resurse să limiteze puterea bărbatului. Emanciparea economică și culturală a femeii pune tot mai acut problema deciziilor democratice în cuplul conjugal (din ce în ce mai pronunțat și cu participarea copiilor). Contractul implicit și delegarea autorității. În luarea de decizii colective intervine însă dificultatea armonizării intereselor (preferințelor). Dacă preferințele sunt
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în condițiile în care cele necesare traiului nu se mai produc în gospodărie, ci sunt cumpărate pe bani, membrii familiei nu mai depind (cel puțin de la o vârstă) unul de altul. O cauză majoră a ridicării ratei divorțialității o constituie emanciparea economică a femeii. Faptul că în societatea industrială și postindustrială soțiile sunt angajate în muncă și au deci venituri le oferă o mare independență și nu mai suportă orice de la soții lor. Când soția consideră că „nu mai merge”, nemaifiind
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
material de soț, despărțirea îi apare ca o soluție posibilă, ceea ce era mai greu de imaginat în trecut, când constrângerile sociale, cu precădere cele economice, le determinau pe cele mai multe femei, inclusiv prin socializare, nici să nu se gândească la divorț. Emanciparea femeii s-a produs pe fundalul industrializării, modernizării, urbanizării, automatizării și creșterii nevoii forței de muncă în sfera serviciilor. Aceasta a atras după sine și distanțarea dintre habitat și locul de muncă. Posibilitatea pentru ambii parteneri de a întâlni alți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ca un eșec, ci ca o soluție, un răspuns pozitiv la o situație critică. Respectiva schimbare nu s-a produs numai prin mecanismul contaminării mai sus sugerat. Ea este rezultanta multor cauze, printre care cele arătate deja (nevoi expresive-nevoi instrumentale, emanciparea femeii ș.a.m.d.). La care mai trebuie adăugată una importantă, și anume mărirea considerabilă a speranței de viață. Când pentru unul dintre parteneri, și prin recul și pentru celălalt, apare clar, la o vârstă relativ tânără, că mai departe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aspect foarte important privitor la factorii explicativi este acela că noi, ca cercetători, îi depistăm ca fiind răspunzători pentru divorțialitate, dar partenerii rareori declară că se despart - și nu numai că declară, dar așa se întâmplă și în realitate -, din cauza „emancipării economice a femeii”, a „distanței dintre rezidență și locul de muncă”, „integrării sociale” etc. Poate că uneori ei invocă direct caracteristici cum ar fi „religia”, „etnia” - acolo unde etnocentrismul este foarte accentuat și individul este presat de rude și comunitate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
influențează deciziile de viață. Arătam la începutul acestui subcapitol că orientarea valorico-atitudinală este invocată ca un factor în sine al schimbărilor radicale produse în aranjamentele de viață ale lumii contemporane. Un alt factor important, nu fără conexiune cu primul, este emanciparea femeii, cu deosebire independența ei economică. De fapt, în mare măsură, cauzele „crizei” familiei moderne sunt identice cu cele ale divorțialității și celibatului (vezi capitolul 7). Altfel spus, cei îngrijorați de degradarea familiei contemporane, pierderea valorilor ei și pierderea valorii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de la 1 iunie 1914 la 1 iunie 1916, sub direcția Constanței Hodoș. De orientare sămănătoristă, R.n. își propune să fie o „oglindă credincioasă a colaborării intelectualității femeiești la patrimoniul comun cultural național” (1/1905), să demonstreze și să susțină ideea emancipării femeii, a egalității în drepturi a femeilor cu bărbații. În articolul Ce voim, din același număr inaugural, Sofia Nădejde susține necesitatea adaptării formelor civilizației apusene la fondul nostru sufletesc: „Îndemnul nostru e iubirea de neam și țară, și oricât de
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
În 1864, la reînființarea vechii Mitropolii Ortodoxe a Transilvaniei, va fi numit arhiepiscop și mitropolit. În 1850 primește titlul de baron, iar în 1871 este ales membru de onoare al Societății Academice Române. Meritele lui Ș. țin, în special, de emanciparea și întărirea Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal. Convins de rostul înalt al învățăturii, al culturii, cărturarul sprijină, de asemenea, înființarea de școli în comune, precum și a gimnaziilor din Brașov și Brad, a Seminarului Teologic și Pedagogic din Sibiu (1853). Este
SAGUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
lecturii copiilor pe vârste, scrie numeroase articole despre cartea școlară, editează împreună cu Mihail Sadoveanu un volum de lecturi istorice și geografice pentru elevi, traduce Insula comorii de Robert Louis Stevenson. S-a remarcat, de asemenea, ca o perseverentă luptătoare pentru emanciparea femeii (în 1923, ca delegată la Societatea Națiunilor și în Biroul Internațional al Muncii, va susține cu ardoare principii feministe) și ca o lucidă militantă antifascistă (din 1936 este secretară a Comitetului Național Permanent pentru Pace, al cărui președinte de
SADOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289421_a_290750]
-
concluziona că, atât timp cât ființele umane rămân vulnerabile În față forțelor naturii, siguranța nu poate fi asigurată. Adevărata siguranță pentru Locke și alți gânditori iluminiști, poate fi obținută numai dacă „omul se emancipează față de limitele impuse de natură”20. Cheia pentru emanciparea omului era exproprierea, acumularea și consumarea Într-o măsură tot mai mare a bogațiilor naturii. Raționalizarea matematică a naturii și convertirea ei Într-o magazie de resurse a marcat un punct de cotitură În trecerea de la viața medievală la cea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
politică ce leagă națiunea de un teritoriu și un stat. Incapacitatea multor grupuri neteritoriale de a gândi În afara sistemului de referință al statului-națiune este Însăși cauza unei mari părți a violenței la nivel planetar, deoarece multe mișcări identitare și de emancipare sunt forțate, În lupta lor Împotriva statului-națiune, să Îmbrățișeze Însuși modul de gândire de care Încearcă să scape 61. Potrivit lui Appadurai, diasporele culturale mai trebuie Încă să creeze un limbaj „care să acopere diferite forme de loialitate complexe, neteritoriale și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Se traduce în foileton romanul Lazarine de Paul Bourget și sunt transpuse și alte scrieri de Hans Christian Andersen, Marguerite Andoux ș.a. Ultimul număr este închinat în întregime reginei Maria. Publicația rămâne una de referință prin seriozitatea cu care susține emanciparea socială a femeii, în spirit european. V.T.
LUMINA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287897_a_289226]
-
concepută de Kogălniceanu ca principala tribună pentru susținerea campaniei în favoarea unirii Principatelor Române, inițial fiind chiar proiectată cu titlul „Unirea”. Programul politic, expus în primul număr, avea în vedere obținerea autonomiei Principatelor și unirea lor, modernizarea și liberalizarea instituțiilor sociale, emanciparea categoriilor sociale de jos, desființarea robiei, răspândirea instrucțiunii școlare. În domeniul literaturii, programul jurnalului relua principalele obiective ale revistelor „Dacia literară” și „Propășirea”. Se cere scriitorilor să creeze o literatură originală, de inspirație națională, izvorâtă din istoria, moravurile și tradițiile
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
mișcării literare, S.-U. a stimulat, prin acțiuni decise, din care nu lipsea spiritul critic, ieșirea literaturii bănățene din provincialism. Legat de Virgil Birou și de Romul Ladea printr-o prietenie memorabilă, el a definit, alături de aceștia, un timp al „emancipării” culturii bănățene. SCRIERI: Chemări, Timișoara, 1926; Pictura Renașterii (în colaborare cu Ion Miloia), Arad, 1930; Cântecul uzinei, Timișoara, 1935; Ghidul Banatului (în colaborare cu Emil Grădinariu), Timișoara, 1936; Marginale la istoria bănățeană, Timișoara, 1940; Ghidul orașului Timișoara, Timișoara, 1941; Studii
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]