2,028 matches
-
să folosească aceste informații, emițătorul (profesorul) va obține o creștere a eficienței mesajului său, o mai mare siguranță că informațiile lui sunt înțelese și o ameliorare a relațiilor sale cu auditoriul. Ca mijloace verbale, pentru obținerea informațiilor despre comunicarea sa, emițătorul poate folosi: interogarea receptorilor dacă au înțeles sau nu, comentariile auditoriului, ședințele de analiză și evaluare a eficienței mesajului transmis. Dintre mijloacele nonverbale, R. Macchielli citează semnele nonverbale care trădează neatenția, dezinteresul, oboseala, preocupări laterale, anumite gesturi semnificative, privirea și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
analiză și evaluare a eficienței mesajului transmis. Dintre mijloacele nonverbale, R. Macchielli citează semnele nonverbale care trădează neatenția, dezinteresul, oboseala, preocupări laterale, anumite gesturi semnificative, privirea și mimica exprimând concentrare, mirare, neînțelegere, somnolență etc. Al doilea tip de feed-back, de la emițător la receptor poate fi ilustrat prin următorul exemplu: profesorul de fizică expune elevilor modul cum trebuie să se desfășoare o experiență de laborator. Aceștia, pe cale verbală sau nonverbală, îl informează pe profesor dacă au înțeles sau nu, profesorul reia explicația
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Aceștia, pe cale verbală sau nonverbală, îl informează pe profesor dacă au înțeles sau nu, profesorul reia explicația, apoi elevii trec la acțiune, încearcă să execute experiența conform îndrumărilor primite. Acum are loc cel de-al doilea tip de feed-back (de la emițător la receptor), când profesorul, pe cale verbală sau nonverbală, aprobă sau dezaprobă ceea ce fac elevii și reglează din mers comunicarea didactică. Ca să poată apărea acest tip de feed-back, trebuie să lăsăm elevilor inițiativa acțiunii. Retroacțiune anticipată (feed-forward) poate fi obținută prin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
destinatar în vederea receptării. Majoritatea disciplinelor socio-umane se interesează de comunicare. Sociologia este interesată, prioritar, de influența exercitată de către mijloacele de informare asupra societății. În acest sens, comunicarea în masă devine un concept central. Aceasta se referă la faptul că același emițător dispune de posibilități de transmitere a aceluiași mesaj la un număr foarte mare de receptori potențiali, posibilități oferite de mijloace tehnice de comunicare în masă. Studiul comunicării de masă s-a concentrat asupra elementelor ei componente și a relațiilor dintre
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
o zonă de “acoperire” a cărei întindere variază în funcție de puterea echipamentelor emițătoare și receptoare utilizate. Totuși, trebuie adăugați doi “vectori” noi: satelitul și cablul. Aceste mijloace de teledifuziune au o trăsătură comună, aceea de funcționare într-un singur sens, de la emițător spre receptor. Mijloacele de comunicare constituie cea de-a treia familie. Aceasta cuprinde deci toate mijloacele de telecomunicații ce permit instalarea, la distanță și în dublu sens, fie a unei relații de dialog între două persoane, fie a unei relații
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
distingere a formelor comunicării mediatizate, și anume auditoriul vizat și “emițătorii” așa cum sunt ei percepuți, evidențiază mai multe modalități de comunicare posibile: șase “tipuri ideale” ce permit, prin comparare, ca varietatea activităților de comunicare mediatizată să devină inteligibilă. Astfel, când emițătorul presupune că auditoriul este “închis”, deoarece pertractările sale cu receptorul se înscriu în interiorul unui cerc circumscris, cuvântul schimb pare cel mai puțin nepotrivit pentru desemnarea formei de comunicare. Schimbul este realizat intragrup dacă este vorba de operarea unei medieri în
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de limbaj al trupului folosite de îndrăgostiți. 97 99 ANEXA 1 PROIECT DE ACTIVITATE TEMA: Comunicare asertivă. Comportamentul asertiv, pasiv și agresiv OBIECTIV DE REFERINȚĂ: să distingă între comportamentul asertiv, pasiv și agresiv OBIECTIVE OPERAȚIONALE: 01: să identifice componentele comunicării (emițător, receptor, mesaj) 02: să sesizeze importanța comunicării în realizarea unei activități în grup 03: să aplice deprinderile de comunicare cu colegii 04: să ofere exemple de răspunsuri asertive, pasive și agresive în diferite situații STRATEGII DIDACTICE: METODE: brainstorming, comentarea unei
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
în adresarea inversă, și de indicare a locutorului, a condiției acestuia și a atitudinii față de interlocutor), funcția de marcă dialogală (funcția de inițiere a unui dialog, funcția fatică, funcția de încheiere a unui mesaj și de transferare a rolului de emițător interlocutorului), de instaurare a unui anumit tip de relație și a unui anumit registru comunicativ într-o anumită situație de comunicare (funcția socială) etc. V. act, analiza conversației, deictic, politețe. KERBRAT-ORECCHIONI 1979; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005. AH AGRAMATICALITATE. Conceptul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dialog, interacțiune, rol. COȘERIU 1967; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN CANAL. În teoria comunicării, termenul canal (de transmisie) este folosit pentru a desemna suportul material sau senzorial prin intermediul căruia sînt transmise semnalele unui anumit cod între emițător și receptor. Canalul permite stabilirea și menținerea schimbului de mesaje dintre locutori, fiind considerat drept unul dintre factorii indispensabili din cadrul procesului de comunicare. Potrivit solicitării receptorului, se pot distinge diverse tipuri de canale de transmisie: auditiv, vizual, tactil, olfactiv, gustativ
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau mai mulți participanți; în sfera analizei discursului, conversația este definită ca un tip particular de interacțiune verbală. Conversația se definește de obicei în opoziție cu discuția, care se caracterizează prin restricții precise privind cadrul, tematica și alocarea rolului de emițător, participanții manifestîndu-se prin prisma rolului lor social. În ce privește conversația, aceasta nu implică limitări în privința temelor abordate și nu necesită un cadru instituțional de defășurare. Conversația a dobîndit statutul de obiect al științei limbii o dată cu dezvoltarea lingvisticii enunțării și a pragmaticii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
teoria comunicării pentru a desemna subiectul căruia îi este adresat un mesaj de către subiectul vorbitor. Această manieră de definire este însă ambiguă, deoarece ea nu specifică dacă destinatarul desemnează receptorul exterior, care se află într-o poziție simetrică celei de emițător, ca partener al actului de schimb verbal, sau, dimpotrivă, cel care se găsește în interiorul procesului de enunțare, într-o poziție simetrică celei de enunțiator. Desigur, individul care primește efectiv mesajul și-l interpretează reprezintă subiectul ideal inclus în actul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Bahtin considerînd că, îndeosebi textul literar al romanelor, este construit astfel încît relevă în a n a l i z a d i s c u r s i v ă dialogismul. Din acest motiv, șirul de enunțuri ale unui emițător unic, care alcătuiesc discursul unui orator, monologul unui actor, cursul unui profesor, reflecțiile cu voce tare ale unui individ etc., este monologic numai prin forma lui exterioară, căci, prin structura lui semantică și stilistică, el este dialogic. Orientarea dialogică este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
procedee: suspensia, perifraza, hiperbola, enumerarea, corecția. Caracterul comun al acestor procedee este emfaza, care implică în mod inevitabil o teatralizare a actului discursiv. Astăzi, emfaza este folosită adesea cu sens peiorativ. În sintaxă, emfaza desemnează tipuri de construcție prin care emițătorul selectează un termen pentru a-l evidenția. Figură de insistență, emfaza este întotdeauna însoțită de intensificarea fonetică a expresiei, de prezența unei intonații și, eventual, de schimbarea ordinii sintactice în propoziție prin dislocare sau hiperbat. Emfaza poate constitui și o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
etc.). Exceptînd situația monologului, termenul emițător presupune întotdeauna existența a cel puțin două instanțe de comunicare. Unele modele ale comunicării consideră că termenul este precedat de sursă, întrucît nu întotdeauna cei doi termeni se suprapun. În vorbirea indirectă, de exemplu, emițătorul nu reprezintă și sursa. Dacă în analiza conversației se constată alternanța rolurilor, cei doi parteneri ai comunicării îndeplinind pe rînd rolurile de emițător și de receptor, discursul scris nu beneficiază de această reversibilitate. În comunicarea orală, termenul este sinonim cu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este precedat de sursă, întrucît nu întotdeauna cei doi termeni se suprapun. În vorbirea indirectă, de exemplu, emițătorul nu reprezintă și sursa. Dacă în analiza conversației se constată alternanța rolurilor, cei doi parteneri ai comunicării îndeplinind pe rînd rolurile de emițător și de receptor, discursul scris nu beneficiază de această reversibilitate. În comunicarea orală, termenul este sinonim cu locutor, care desemnează subiectul vorbitor. Condiția esențială pentru reușita procesului comunicării este ca după decodificare mesajul să aibă o formă cît mai apropiată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de această reversibilitate. În comunicarea orală, termenul este sinonim cu locutor, care desemnează subiectul vorbitor. Condiția esențială pentru reușita procesului comunicării este ca după decodificare mesajul să aibă o formă cît mai apropiată de cea dinaintea codificării, ceea ce presupune că emițătorul și receptorul cunosc și folosesc același sistem de coduri sau cel puțin unul asemănător, că împărtășesc o experiență culturală și socială comună. Din perspectiva comunicării de masă, emițătorul este reprezentat de un colectiv de profesioniști, bine organizat, care își cunoaște
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o formă cît mai apropiată de cea dinaintea codificării, ceea ce presupune că emițătorul și receptorul cunosc și folosesc același sistem de coduri sau cel puțin unul asemănător, că împărtășesc o experiență culturală și socială comună. Din perspectiva comunicării de masă, emițătorul este reprezentat de un colectiv de profesioniști, bine organizat, care își cunoaște scopurile și audiența, ce transmite informația spre un public eterogen și slab organizat. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de un dezechilibru favorabil emițătorului. Printre termenii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ablali-Ducard 2009). Problematica dificilă și complexă a enunțării se bucură de interesul specialiștilor europeni și americani, care se preocupă printre altele de toate elementele care fac referire în discurs la propria funcționare a codului în context și prin raportare la emițător (deixis, modalități, argumentare, implicit etc). V. context, discurs, enunț. BALLY 1932; BENVENISTE 1974; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ABLALI - DUCARD 2009. RN ENUNȚĂTOR. Persoana care emite enunțul, responsabilă pentru maniera de organizare a acestuia și pentru conținutul cognitiv
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
întîi), interlocutorul (persoana a doua) și obiectul (persoana a treia). Mai tîrziu, în 1963 (cînd a fost publicat textul unei conferințe ținute în 1960), Roman Jakobson a adăugat încă trei funcții, pornind de la elementele necesare unei comunicări lingvistice: existența unui emițător, a unui receptor, a contactului dintre ei, a mesajului, a codului și a contextului. Există astfel o funcție emotivă (sau expresivă) care redă atitudinea vorbitorului față de ceea ce exprimă enunțul, fiind centrată asupra emițătorului mesajului (Mi-e teamă să nu se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
jocul propriului rol. Comunicarea interpersonală poate fi abordată din trei perspective diferite: 1) perspectiva acțională (teoria țintei - comunicarea este unidirecțională); 2) perspectiva interacțională (teoria ping-pong-ului - fiecare protagonist este, pe rînd, emițător și receptor; răspunsul oferit de receptor îl determină pe emițător să reconfigureze codul, cu scopul de a controla mai bine actul comunicațional); 3) perspectiva tranzacțională (teoria spiralei - comunicarea este un proces dinamic de tip cauză-efect). În studiile dedicate limbajului, interacțiunea este o realitate fundamentală potrivit lui M. Bahtin, circumscrisă naturii duale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
natura și funcția noțiunii "interlocutor", se manifestă o anumită ambiguitate: unii lingviști atribuie interlocutorilor un statut de actori externi actului enunțării (emițători și receptori), alții le atribuie un statut de protagoniști interni procesului de enunțare (enunțiatori și destinatari). V. destinatar, emițător, locutor, receptor. DUCROT - TODOROV 1972; GREIMAS - COURTÈS 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. LC INTERPRETARE. În tradiția lingvistică instituită de concepția lui Ferdinand de Saussure, interpretarea este parafraza prin care se redă un conținut echivalent unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semnificanții care alcătuiesc secvența analizată. Potrivit lui M. Bahtin și a altor cercetători, interpretarea este o activitate dialogică ce depășește cadrul competențelor aplicate în receptarea și decodarea semnificației unui mesaj, deoarece acesta este obiectul unei construcții la care iau parte atît emițătorul cît și receptorul. Aceasta se întîmplă fiindcă receptorul nu este o simplă țintă, exterioară discursului, ci, dimpotrivă, competența sa interpretativă este avută în vedere de emițător în momentul producerii discursului, iar răspunsul-replică este și el prevăzut ca un contra-discurs. Mesajul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semnificației unui mesaj, deoarece acesta este obiectul unei construcții la care iau parte atît emițătorul cît și receptorul. Aceasta se întîmplă fiindcă receptorul nu este o simplă țintă, exterioară discursului, ci, dimpotrivă, competența sa interpretativă este avută în vedere de emițător în momentul producerii discursului, iar răspunsul-replică este și el prevăzut ca un contra-discurs. Mesajul este construit, de aceea, în maniera unui dialog intern între discursul enunțătorului și cel al receptorului; acesta, dotat cu propriile referințe culturale, sociale și lingvistice, interpretează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ascendente, receptorul construiește, cu ajutorul datelor lexicale, sintactice și de altă natură, tema discursivă ca ipoteză interpretativă, prin care se urmărește, pe de o parte, impunerea unei reguli de coerență interpretativă și, pe de altă parte, integrarea a ceea ce a spus emițătorul la ceea ce cunoaște receptorul sau la ceea ce s-a spus anterior în discurs. A doua fază, cea descendentă, constă în crearea de expectative semantice în legătură cu semnificațiile care ar putea surveni în continuare. Cu această perspectivă, interpretarea discursivă se apropie destul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Herbert Paul Grice maxime conversaționale sînt norme ce trebuie respectate în cadrul interacțiunii verbale (conversație, dialog etc.). Normele pe care le respectă interlocutorii pentru reușita comunicării depind, după Grice, de principiul cooperării, conform căruia, cînd interpretăm discursul, pornim de la ipoteza că emițătorul intenționează să fie sincer (maxima calității), să fie concis (maxima cantității), să fie relevant (maxima relației) și să fie clar (maxima modalității). Pornind de la această ipoteză, combinată cu cunoștințele generale despre lume, receptorul poate aprecia atît sensul semantic a ceea ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]