2,866 matches
-
toată viața culturală a comunității române se organiza de Centrul Cultural Român și se desfășura pe lângă Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire”. La acea dată nu exista nici o publicație în limba română. Lipsa presei în perioada 1900-1950 este explicabilă, pentru că primii emigranți, veniți în perioada anilor 1900-1914, erau țărani cu câteva clase primare. Unii erau chiar neștiutori de carte. Este însă de neînțeles faptul că nici între 1950-1990 nu a existat în Québec o presă scrisă în limba română, deși în această
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
Ortodoxă Română „Buna Vestire” din Montreal. Însăși numele revistei, „CANDELA”, divulgă rolul de ghid spiritual pe care și l-a asumat. Victor ROȘCA: Inițial, în 1997, revista „Candela de Montreal” a fost concepută ca un buletin de informații pentru noii emigranți și ca un mijloc de popularizare a evenimentelor culturale comunitare, mai ales cele prilejuite de zilele naționale, istorice. După doi ani de tergiversare a înregistrării, din cauza numelui „Candela”, utilizat de mai multe societăți, în 1999, revista a putut să apară
INGINER, SCRIITOR ŞI PUBLICIST de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381280_a_382609]
-
permite oricărui chinez să se declare rom în România. Nicolae Gheorghe, absovent de filoZoofie, știa că o națiune se definește pe temeiul culturii comune. În cazul romilor, etnia are ca semn cultural definitoriu limba romani. Judecați și voi, un român emigrant în Japonia, oare nu-și păstrează identitatea pe baza limbii? Similar și instinctiv, romii își afirmă originea pe baza limbii romani. Dar neromii au inventat o NEO-CUTUMĂ, aceea că EȘTI ROM DACĂ SIMȚI CĂ EȘTI ROM. Când un rom le
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
vânătorii „dianice“ de prinți; însă- după cum ne încredințează vocea auctorială dinspre un personaj aproape „reflector“ / „catadioptru“, Elena Rosetti / Cuza, cunoscătoare de seamă a lumii din palatele de pe lângă vestita catedrală Notre Dame - doamna Leroi «avea renumele de mahalagioaică sadea» (ibid.). Tipologic, emigrantul împământenit / căpătuit în Valahime este cel ce ajnge strălucitul medic-șef al „armatei lui Cuza“, Carol Davilla, bine individualizat, chiar de la intrarea-i în „vizorul romanesc vasilemoldovanian“, dinspre personajul catadiopru, Elena Cuza, încă din capitolul al III-lea, În audiență
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (PARODIE) Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2002 din 24 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Eu gata șanț de plecare Mi-am scos pașaportul și viza Dar nu știu tặrâmul spre care Mi-oi duce de-acuma valiză
BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (PARODIE) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373636_a_374965]
-
n-am frate, Șanț mielul cel slab dupặ turmặ Și dorul de țarặ mặ roade. Mặ-ntorc deci la vatrặ, acasặ Adesea ĵn tainặ mi-am zis Durerea de aripi m-apasặ Nu știu de-i aevea, sau vis? Referință Bibliografica: BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (Parodie) / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2002, Anul VI, 24 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BALADA EMIGRANTULUI GRẰBIT (PARODIE) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373636_a_374965]
-
mai am pe masă... un gând firav ce vrea ca să renască un vulcan ce vrea să reînvie vreau să mă întorc, acasă!... Vreau să mă întorc în poezie... plecat demult să-mi caut rost în traiul zilnic sau sclavie un emigrant că orișicare vreau să mă întorc ,acasă!... Am doi copii sub adăpost muncesc a altora hotare ca să le caut lor un rost povestea noastră este vie... vreau să mă întorc ,acasă!... Câți mai găsești Doamne ca mine pe câte câmpuri
VREAU SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371369_a_372698]
-
S-a și inventat și o legendă, aceea izvodintă de Ali Ceaușev. Romii învață despre această eroare la secția de limba romani din cadrul Universității București. Ceea ce lingviștii romilor au evitat să clasifice este că în lume sunt multe neamuri de emigranți indieni care vorbesc limbi Indo-Ariene. Limbile acestor neamuri de gypsies sunt diferite de limba romani, cea vorbită de romi. Deși sunt de origine indiană, romii nu-i pot înțelege pe domi sau lomi. Eu, în calitate de rom autentic (vorbitor nativ) și
ISTORIA KASHTALEILOR NE(O)- RRROMI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371402_a_372731]
-
„În perioada 1995-2000 lucrăm în Zaragoza și au început să vină din România bărbați și femei la muncă, o adevărată avalanșă de emigranți. În acel timp eu nu aveam o casă proprie, însă cei care veneau în doi, trei ani își cumpărau, bărbații muncind în construcții iar femeile în casa la curățenie își cumpărau de asemenea mașini scumpe cu ajutorul creditelor oferite de bănci
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
Spania știi cum se trăia aici, de fapt ai prins și tu acei ani buni de belșug, iar toată prosperitatea li s-a urcat la cap spaniolilor, văzând că vin din atâtea părți ale lumi la lucru la ei atâtea emigranți împinși de sărăcie au început să se creadă superiori uitând de faptul că au fost ajutați enorm de Uniunea Europeană au uitat și de generația părinților lor ce au emigrat prin alte țari prospere pentru a câștiga o bucată de pâine
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
faptul că au fost ajutați enorm de Uniunea Europeană au uitat și de generația părinților lor ce au emigrat prin alte țari prospere pentru a câștiga o bucată de pâine. Ei și-au zis noi suntem superiori tuturor acestor nenorociți de emigranți de aceea suntem așa de prosperi și atunci a venit criză peste ei și au început să se trezească la realitate dându-și seama că sunt oameni ca și noi, iar acum emigrează peste tot trăind și ei că și
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
Graiul este sunetul pulsațiilor inimii și ale cutelor creierului uman. Cu o vechime "în adâncuri înfundata", astăzi, cu satisfacție constatăm că limba noastră maternă, oficială, literară, vorbită și scrisă, este tot mai răspândită în lume și purtată cu dragoste de către emigranți, răspândită prin viu grâi, precum și printr-un mare număr de scrieri, la care și-a dat "osteneală" și internetul. Un merit deosebit îl au revistele pe suport de hârtie, dar și prin internet, așa cum este și revista "Obsevatorul" din Toronto
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
literară și culturală din toate cele patru spații europene: cel românesc din Voivodina, paralel cu cel sârbesc, croat, macedonean ș.a. din fosta Iugoslavie; cel al zbuciumatului exil românesc parizian, paralel cu cel francez; cel suedez și cel al românilor, sârbilor emigranți în Suedia; cel românesc - ca matrice în care s-a format - din România, ca și din R. Moldova, nordul Bucovinei, sau Banatul sârbesc. Aflăm astfel despre începuturile vieții culturale și literare a românilor minoritari din Voivodina, despre atmosfera literară a
CONSTANTIN DRAM . O MONOGRAFIE ION MILOŞ LA EDITURA ACADEMIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371997_a_373326]
-
slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat și el. Cum a ajuns președinte de ceape din argat de boieri numai el știe, noi așa l-am găsit când tata a fost obligat să “semneze” adeziunea. Atunci împreună cu tata, în primăvara următoare am plantat în
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
baza aspectului tematic, precum și pe baza orientării redactorului (maskil, religios, sionist, socialist). Ea se referă la longevitatea publicațiilor, introducând atât publicațiile efemere, apărute într-un singur număr, unele apărute ocazional, de exemplu cu ocazia sărbătorii de Purim, altele editate de emigranții pedeștri de la 1900, cât și cele apărute perioade scurte. Ea ajunge la periodicul cel mai longeviv, „Hajoetz le-bet Israel beRomania” apărut la București în perioada 1874-1895, în redacția lui Yechiel Michel Aziel. Acest ziar a fost continuat de „Der wahre
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
pește vară TVR 2 le-a reluat zilnic, iar din octombrie, duminică dimineața, TVR 1 redifuzează noile ediții. Cartea „Povești cu cântec din diaspora. 100 de români și aventurile lor muzicale” (editură ArtPrint) și CD-ul „Muzici din diaspora / Discul emigranților” (Soft Records) au fost lansate în 16 iulie 2014, la Casa de Cultură a Studenților din București zisă „G. Preoteasa”, în deschiderea concertului corului româno-canadian La Muse (unul dintre personajele cărții). Au fost distribuită fizic în rețelele Cărturești și Libris
LA MULŢI F-ANI ! de DORU IONESCU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372835_a_374164]
-
de mai bine de douăzeci în Occident, unde ați avut prilejul să observați cum evoluează diaspora românească. Dacă până în anul 1989 acestă diaspora era formată, cu precădere, din refugiați politici, deci o diaspora politică, după acest an marea masă a emigranților a fost formată din proletari și intelectuali care își căutau o viață materială mai bună. În cele ce urmează, aș dori să abordăm problema identității religioase, a culrurii românești și a înțelegerii ecumenismului, într-o diaspora radical schimbată după anul
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
săraci și acum avea o familie greu de întreținut. Ars de soarele zilelor de lucru, cu ochi albaștri și păr cârlionțat, Nicu era un om căruia uneori îi plăcea să filosofeze în timp ce muncea; vorba îi era rară, urmaș fiind al emigranților transilvăneni veniți pe aceste meleaguri. Avea umor, sesiza rapid slăbiciunile oamenilor. Era puternic și isteț. Foarte curând ne-am împrietenit. Nicu ne ajuta la toate și punea mult suflet; suferea dacă aveam greutăți și ne scotea din orice impas. Ne
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
câteva ori. Nici despre căsnicie nu pot spune altceva, câtă vreme nu m-am căsătorit cu cea pe care am crezut-o iubirea vieții. Să fi fost țară și neamul în care m-am născut ? Nici macar, eu fiind acum un emigrant. Eventual aș fi putut fi chiar eu cu adevărat important pentru mine, dar văzând cele mai sus-zise încep să cred că nu asta-i răspunsul. E tristă concluzia la care aș putea ajunge și-mi dau seama că încă mai
CATEVA ZILE DIN VIATA MEA de TUDOR URLEA în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345023_a_346352]
-
conteze nimeni pe uitare. Și cine dorește sincer să construiască un pod solid de comunicare cu diapora să țină cont de sensibilitățile oamenilor și aibă un program bazat pe realitate, nu doar pe bune intenții. Cât privește noul val de emigranți, de după 1989, aceștia au părăsit țara din motive economice și constituie categoria cea mai bine pregătită profesional, cu un înalt nivel de educație, care și-a făcut repede loc, peste tot, în economia societăților care i-au primit. Desigur, mai
CONSUL LA AMBASADA ROMANIEI DIN CANBERRA de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344937_a_346266]
-
au fost influențați de problemele politice care afectau societatea din care făceau parte.»; Ioan Adrian Trifan, vede oameni cosând iubiri (Cât de dulce e aerul de țară! ...mai ales când pleci la coasă...), Madelaine Davidsohn, din Dorohoi, stomatolog în București, emigrant în Israel din 1973-Haifa, publică proză diversă, dar și poezie, primind în 1999 Premiul Fundației Ianculovici- Haifa pentru literatură, apoi și altele. Iată titlurile a patru romane- Femeile nopții, 2006, Paradisul rătăciților, 2008, Numărătoarea inversă, 2010, Învață-mă să trăiesc
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
simți chiar (mai) ca acasă. Dar noaptea... tot românește visezi! Parol! Veronica IVANOV: Migrația este apanajul celor care au un vis... acela de a vedea o lume nouă... Cum este să muncești și să trăiești în Australia? George ROCA: Mulți emigranții și-au părăsit țara natală pentru o viață mai bună. Mulți de frica unui sistem totalitar. Australia este o țară „eminamente” de emingranti. Majoritatea au venit aici cu o bocceluță de haine și cu un sac enorm de vise și
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
și-ți mai lași și urmașii în urmă... Căci nu le poți porunci să te urmeze. Au servicii, au și ei copii... case, împrumuturi la bancă, rudenii noi, prieteni... cunosc locul, și mai apoi, mulți sunt născuți aici, pe meleagul emigranților, aici unde „ei” o numesc țara „lor” natală! Așa că... țineți legătura cu țara strămoșilor pe toate căile posibile până sunteți în putere fizică și mentală, iar când obosiți de atâta viață bună și frumoasă... căutați-vă un loc de veci
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
să fie primiți la câte un azil. Stăteau la coadă la Mision Evanghelica Urbană și oameni care după fețele lor și după ceea ce vorbeau îți dădeai seama că erau dependenți de alcool sau droguri. În afară de câțiva spanioli mai toți erau emigranți ajunși la periferia societății ce încă mai luptau pentru o bucată de pâine și un loc unde să-și pună capul. Stând acolo între ei privirile mi-au fost atrase de unul ce stătea mai rezervat, era un tanar ce
LUMEA CELOR DE JOS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347837_a_349166]
-
intrebat din nou: - Nu mai ai rude prieteni la care mai poți apela, pentru a cere ajutor sau de ce nu încerci la azile? - Numai am pe nimeni, iar la azile că spaniol nu mă primesc îmi spun ca prioritate au emigranții fără adăpost, apoi sunt acele azile specifice pentru cei dependenți de droguri sau pentru unii bolnavi, de asemenea alcoolicii au întâietate pentru noi localnici este mai greu să fim primiți într-un azil. - Atunci șansă ta să ieși din situația
LUMEA CELOR DE JOS (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347837_a_349166]