1,077 matches
-
însă, în însemnările lui berlineze, un om cultivat, Dumitru Cristian Amzăr, în mai 1941 atașat de presă: „Am ascultat sâmbătă seara, la Filarmonie, Simfonia a opta, de Bruckner, dirijată de Karajan... Spre deosebire de Furtwängler, dirijorul obiectiv, științific, aș spune, Karajan conduce emotiv și subiectiv, devenind el eroul propriu-zis și centrul întregului spectacol. Furtwängler este interpretul care nu vrea să scoată dintr-un text filosofic mai mult decât a dorit autorul să spună, relevând, firește, toată profunzimea gândirii. Karajan, dimpotrivă, pune foarte mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
spirituale, fie sub forma idealurilor și normelor ce constituie etaloane ale activității sociale a oamenilor, ale conținutului și sensului vieții lor. Valorile funcționează ca standarde și criterii funcție de care sunt apreciate acțiunile, comportamentul și gândirea umană. Ele stârnesc puternice stări emotive, afective - chiar în condițiile care servesc ca standarde pentru aprecierea acțiunilor și faptelor celor din jur. Valorile se constituie la nivelul conștiinței individuale, a vieții psihice, în procesul interacțiunii individ - grup - societate și ajută la integrarea indivizilor în grupuri și
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
o temă de discuție...); a intensifica o anumită relație/legătură de ordin interpersonal; a reduce rezistența, revolta, opoziția; a preveni/ elimina indiferența (Ezechil, 2002, p. 64). 11 O perspectivă interesantă este oferită și asupra funcțiilor tăcerii, diferențiindu-se, astfel: "tăcerea emotivă; tăcerea conotativă; tăcerea referențială; tăcerea poetică sau autoreflexivă; tăcerea expresivă" (Grigore, 2008, p. 9). 12 Vezi, în acest sens, ideea de "automonitorizare", prezentată în literatura de specialitate drept "capacitatea vorbitorului de a-și ține sub control propriul comportament verbal și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în modul următor: „O stare de depresiune, a tuturor funcțiilor vitale, un sindrom caracterizat prin următoarea triadă simptomatică: hipotensiune arterială atrăgând după sine accelerarea și slăbirea pulsului, hipotensiune, polipnee; în fine hipoestezia variabilă ca intensitate”. El deosebește șocul anafilactic, șocul emotiv sau psihic, șocul operator și șocul traumatic. Șocul traumatic a fost mai bine observat cu ocazia Primului Război Mondial, desprinzându-se concluzii practice de ordin chirurgical. Se fac constatări clinice, spre deosebire de până atunci când concluziile se sprijineau pe simple ipoteze și nu pe
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
lui Dolfi, pentru că ne-a recuperat și redat cariera Vioricăi așa cum puțini artiști de calibrul ei s-au bucurat. Fără Enciclope dia unei cariere, azi ar fi mai greu să întrebăm " Cum a fost primul Samson la Scala? Cât de emotiv era Giacomo Aragall? De ce nu ați cântat niciodată sub bagheta lui Karajan? Cum se lucra cu Raf Vallone?". În cartea lui Dolfi e totul despre Viorica Cortez, cea pe care au văzut-o zeci de mii de oameni în concerte
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
este, pentru spectator, în același timp, sursa plăcerii sale estetice și a posibilităților de aprofundare mentală. Cele șase funcții ale limbajului stabilite de Jakobson pot fi ușor decelate și în discursul teatral, adaptate fiind și nuanțate în funcție de specificul acestuia. Funcția emotivă trimite la emițător, fiind gestionată pe de o parte de scriptor (autor), care imaginează textul în toate articulațiile sale, iar pe de altă parte de actor, care o impune prin toate mijloacele fizice și vocalice. Funcția conativă (persuasivă) trimite la
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
străin propriilor mele înclinații literare: mi se părea însă și mai modernă decât a mea, aparținând unui mai sigur viitor, care avea să transfigureze modernismul, subsumând locurile comune sentimentale (pe Aragon îl ignoram), formulă cu adevărat înnoitoare, bogată în resurse emotive. Începeam astfel să gândesc asupra poeziei, nu doar să mă las târât de „vocație“ și abia așteptam să-l întâlnesc pe Beniuc, să apară în casa Popa - măcar într-o permisie (îi rugasem să mă anunțe, de apare). Dar atmosfera
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aceleași ca în științele naturii. Darwin s-a distins prin exigența dovedită față de studierea cu obiectivitate a reacțiilor de afectivitate, care deschideau o perspectivă mai largă și mai obiectivă decât cea moștenită de secole, de la Spinoza sau Descartes, unde stările emotive erau descrise cu ajutorul ochiului de geometru sau de fizician. Emoțiile descrise de Darwin erau privite din perspectivă evoluționistă, ca asemănătoare la om și animale, iar mecanismele ce stau la baza respectivelor stări le-a considerat a fi abordabile pe cale experimentală
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
descrise de Darwin erau privite din perspectivă evoluționistă, ca asemănătoare la om și animale, iar mecanismele ce stau la baza respectivelor stări le-a considerat a fi abordabile pe cale experimentală. În centrul atenției studiilor lui Darwin s-a aflat trăirea emotivă, dar nu ca o stare subiectivă în sine, ci ca o reactivitate cuantificabilă, ca o reacție de mișcare, ca o modificare viscerală precisă, prin care expresia emoțională se manifestă. Actul sau reacția emoțională era pusă în legătură cauzală cu condițiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în vânt, Din ce mi-ai dat, fuioare de lumină” Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv „privind în amintire” spre „Carpații veșnici”, ascultând depărtări unde „buciumă vise” își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a satului arhetipal. Nostalgia
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
de inspirație seacă, să trecem la George-Ștefan COMAN 25 examenul analitic al fiecăreia. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming. Brainstormingul poate fi utilizat și În munca individuală, dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. c. Blocaje emotive. Așa cum se știe, factorii afectivi au o influență importantă: teama de a nu greși, de a nu se face de râs, poate Împiedica pe cineva sa exprime și să dezvolte un punct de vedere neobișnuit. De asemenea, graba de a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
a fost elaborat modelul cosmic al George-Ștefan COMAN 25 examenul analitic al fiecăreia. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming. Brainstormingul poate fi utilizat și În munca individuală, dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. c. Blocaje emotive. Așa cum se știe, factorii afectivi au o influență importantă: teama de a nu greși, de a nu se face de râs, poate Împiedica pe cineva sa exprime și să dezvolte un punct de vedere neobișnuit. De asemenea, graba de a
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
mesajul, un cod comun și un contact, o conductă materială sau o legătură psihologică între cei doi. Fiecare din acești factori generează o altă funcție a limbajului. Conform teoriei lui Roman Jakobson, limbajul are șase funcții, ierarhizate în funcție de situație: - funcția emotivă - centrată pe persoana care se adresează (E); - funcția referențială - centrată pe context; - funcția poetică (centrarea în mesaj). - funcția fatică (mesajul este centrat asupra canalului); - funcția conativă - care vizează adresantul (R); - funcția metalingvistică (mesajul este centrat asupra codului); Funcția emotivă (numită
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
funcția emotivă - centrată pe persoana care se adresează (E); - funcția referențială - centrată pe context; - funcția poetică (centrarea în mesaj). - funcția fatică (mesajul este centrat asupra canalului); - funcția conativă - care vizează adresantul (R); - funcția metalingvistică (mesajul este centrat asupra codului); Funcția emotivă (numită limbaj afectiv de Vendryes sau funcție expresivă, la Bühler) este orientată spre emițător și are ca scop exprimarea directă a atitudinii vorbitorului față de cele spuse de el, iar tendința ei este să producă impresia unei anumite emoții fie adevărate
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
Vendryes sau funcție expresivă, la Bühler) este orientată spre emițător și are ca scop exprimarea directă a atitudinii vorbitorului față de cele spuse de el, iar tendința ei este să producă impresia unei anumite emoții fie adevărate, fie simulate. Stratul pur emotiv al limbajului este reprezentat prin interjecții. Ele se deosebesc de vorbirea referențială atât prin caracteristica sunetelor (secvențe speciale și chiar sunete neobișnuite în alte cuvinte), cât și prin rolul lor sintactic (nu sunt componentele frazelor, ci echivalează cu ele). Alte
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și categoriile gramaticale sunt exprimate uneori prin mijloacele limbajului afectiv. Preferința pentru un anume timp verbal se justifică prin atitudinea emițătorului față de cele relatate. Viitorul, de care se leagă realizarea gândurilor noastre este un timp subiectiv; trecutul este obiectiv. Funcția emotivă se realizează și prin utilizarea dativului etic, a superlativului absolut realizat prin mijloace expresive. Acestora li se alătură sufixele diminutivale sau augmentative. în comunicarea orală, aceste fenomene lingvistice sunt însoțite de gesturile, de mimica emițătorului care, voluntar sau involuntar, conștient
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
R. Titone) este de fapt funcția cognitivă, care ajută gândirea să se fixeze prin mijloace verbale, funcție de organizare a gândirii, de verbalizare interioară. Eugen Coșeriu, și el, reprezentant al structuralismului european, consideră că funcțiile limbajului sunt în număr de trei: emotivă, conativă, referentială. Referindu-se la funcția metalingvistică identificată de R. Jacobson, E. Coșeriu demonstrează că aceasta e de fapt funcția referențială sau de denotare, cum o numește lingvistul. Nici funcția fatică nu este acceptată; enunțurile considerate ilustrative pentru această funcție
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
este, ea însăși, referent) într-un text științific ce ține de domeniul lingvisticii; într-un descântec funcția magică se îmbină cu funcția conativă, cărora li se adaugă, de multe ori, funcția poetică. în beletristică funcției poetice i se adaugă cea emotivă (în cazul speciilor lirice), conativă (întâlnită în ode, imnuri), funcția referențială (în genul epic). 4. Forme ale limbajului Limbajul pasiv are o sferă mult mai mare și rămâne întotdeauna bază a limbajului activ. Este implicat în învățarea limbilor străine, dar
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
oscila între categorii abstracte ("polemic", "prescriptiv", "informativ" etc.), care traversează totalitatea genurilor discursive, și categorii mult mai apropiate de împărțirea societății în sectoare de activitate ("politic", "estetic", "etic" etc.) Funcțiile limbajului Tipologia "funcțiilor limbajului" introdusă de R. Jakobson (funcțiile "referențială", "emotivă", "conativă", "fatică", "metalingvistică", "poetică") este cea mai cunoscută dintre clasificările de ordin comunicațional. În acest caz, discursurile sînt clasate pe baza unei funcții dominante. De exemplu, în textele unde predomină funcția "conativă" (foi publicitare, moduri de utilizare etc.), locutorul încearcă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
asociat cu furia și poate determina infracțiuni cu grad mărit de violență. Dorința de a fi remarcat (în special la adolescenți), de aserțiune de sine prin impunerea în fața altor persoane, de a conduce pe alții sunt dorințe asociate cu stări emotive specifice - invidie, vanitate, ambiție, furie, de la care se ajunge la conflicte, infracțiuni. Instinctul achizitiv constă în adunarea de bunuri, valori, bani. Până la un punct acestă tendință este pozitivă, dar poate lua o formă gravă, de avariție, lăcomie, chiar cu manifestări
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
prezența unei autorități, dependență Sursa: adaptare după Siegel, L.J. și Welsh, B.C. (2009, pp. 130-136) În opinia acelorași autori, periculozitatea deosebită a grupurilor stradale constă în aceea că sunt alcătuite, în cea mai mare parte din tineri ce prezintă deficite emotive socializante. Mulți abandonează școala, fug de acasă și au ca modele infractori celebri. Importanța legăturilor de prietenie cu tineri cu înclinații delicvente este semnalată și de datele statistice care stabilesc că: * în 21% din delicvenții minori de sex masculin și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mare măsură pe părinți, dar profesorul trebuie să știe că lipsa de dragoste a părinților pentru copiii ajunși adolescenți poate lua forma severității excesive sau a unui simulat exces de dragoste, ambele având efecte la fel de dăunătoare. Principalele cauze ale tulburărilor emotive la adolescenți „cu efecte negative asupra conduitei lor sunt: atitudinea rigidă a adulților(părinți, profesori), tratamentul dur și injust, apariția sentimentului de izolare, de neînțelegere, dar și de vanitate datorită unor erori pedagogice”(I. Dumitrescu, N. Andrei, 1975, p. 44
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
omului (în sensul etimologic al termenului) se observă la toți indivizii vorbitori (nu numai la "zei și eroi") și în orice act lingvistic, atât în limba literară, cât și în limbajul curent, atât în limbajul enunțiativ, cât și în limbajul emotiv"211. Or, prin această circumscriere a caracterului creator al limbajului "comun", integralismul devansează, sub raport cronologic, orientările generativiste și cognitiviste care s-au afirmat în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea și furnizează, în același timp
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
transmiți în direct sau să faci reportaje din zonele fierbinți? Carmen Avram: Să fac reportaje. Pentru că live-urile sunt foarte stresante și au devenit tot mai stresante pe măsură ce a trecut timpul. Pe de o parte, pentru că eu sunt o fire emotivă și e destul de... destul de dificil să stai așa și să te gândești că, uite, sunt niște oameni care se uită la tine, poate mulți, și că dacă greșești te faci de rușine, și că dacă spui o prostie, râd de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
sun în redacție să văd ce s-a întâmplat și mă cert cu cineva. A.N.: E bună sensibilitatea în live? C.Z.: Eu zic că puțină emoție trebuie să arăți, dar nu cred că meseria asta este pentru oameni emotivi. Nu cred că este o meserie pentru oameni fricoși și nu cred că îți permiți să te lași pradă sentimentelor. Dacă văd doi oameni morți, până să mă apuc să le plâng de milă, trebuie să mă apuc să transmit
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]