5,930 matches
-
și de variate, comportă perspective de abordare diferite. R. Nisbet identifică 5 regimuri funcționale ale ideii de comunitate, sau cinci modalități de analiză și de utilizare a conceptului de comunitate (Nisbet, 1967: 47-106): 1. comunitatea morală (La Comte); 2. comunitatea empirică (Le Play); 3. comunitatea ca tipologie (Tönnies și Weber); 4. comunitatea ca metodologie (cadru de analiză, la Durkheim); 5. comunitatea moleculară (Simmel). Comunitatea nu poate fi cunoscută în absența acestor unghiuri de vedere, care surprind fiecare o fațetă a ei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe puterea puterea spirituală (inițial definită de Comte ca inteligență, apoi ca iubire), pe coeziune. Principiul pe care se bazează comunitatea în viziunea lui Comte este forța morală și afectul. La Le Play, comunitatea este întâi de toate un fenomen empiric, de la care trebuie să pornească studiul societății. Ceilalți teoreticieni clasici abordează problematica comunității mai ales în maniera opozițiilor polare: ceea ce realizează Tönnies este continuat apoi de Max Weber, Karl Marx, Emil Durkheim, și mai târziu Robert Redfield, care deși au
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din care fac parte în alt spațiu. Și în această privință, cele două Tabel 4.3 și 4.4. Rezultatele analizei factoriale pentru decelarea dimensiunilor comunității în Tălmăcel și Ludoș 4.3 Tălmăcel KMO = 0,734 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 39,3%, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 18% 12% 9% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Atașament (apropiere sufletească) față de comunitate (0,6) Dimensiunea relației
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din sat (0,5) Apropiere sufletească de oamenii din sat (0,4) Factorul 3 Sat diferit de alte sate (0,6) Dimensiunea caracterului special al satului Sat renumit (0,6) 4.4 Ludoș KMO = 0,822 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 55,4%, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 25% 7% 13% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Atașament (apropiere sufletească) față de comunitate (0,6) Dimensiunea relației
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analiza), îmi propun să fac același lucru, dar la nivelul întregului rural românesc, intervalul luat în analiză fiind 2002-2007. Întrebările relevante aici ar fi următoarele: în ce măsură există în barometrele rurale date relevante pentru comunitate; care sunt indicatorii, disponibili în cercetările empirice recente, care ilustrează percepția asupra comunității, forța și consistența comunității; și dacă se pot face comparații între regiunile și ariile culturale ale României legat de viața comunitară. Pentru a răspunde la aceste întrebări, am realizat o serie de analize secundare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Brașov-Sibiu și Bistrița-Năsăud-Sălaj resping puternic modalitățile indirecte, pasive de informare în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local. Tabel 4.8. Modelul factorial al tipurilor de informare în legătură cu activitatea Primăriei și Consiliului Local, în rural. KMO = 0,764 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 55,4%, din care Primul factor Al doilea factor 35,3% 23,5% Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului Factorul 1 Anunțurile verbale ale Primăriei, Consiliului Local (0,750) Informare directă, activă Panourile de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
parte dată a globului); economia-univers este o parte a planetei, economic autonomă, capabilă să se satisfacă pe sine însăși și căreia legăturile și schimburile interne îi conferă o anumită unitate organică (Braudel, 1989: 14-16) Atât definițiile teoretice, cât și studiile empirice asupra fenomenului semnalizează însă o golire de sens a termenului, concomitent cu o generalizare a lui, în sensul cuprinderii în sfera sa a unor arii tot mai largi ale realității și cunoașterii. Dificultățile definirii termenului derivă și din controversa legată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mărcile identitare culturale sunt în același timp și etnice: astfel limba, religia, portul cultural, modul de locuire, obiceiurile, ritualurile de trecere sunt semne distinctive la nivel cultural, dar ele deosebesc în același timp diferitele etnii din cadrul comunității. 4.3 Aspecte empirice ale identității culturale și etnice în cele două comunități Motivația acestui subcapitol este de a determina legătura între identitatea etnică și culturală și apartenența la cele două comunități culturale locale specifice. Altfel spus, care sunt implicațiile faptului de a fi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai puțin voluntare de atingere a anumitor scopuri, sau mai precis care sunt modurile de utilizare strategică a resurselor identității. Toate aceste întrebări au fost adresate din perspectiva celor două comunități studiate, utilizând datele cantitative și calitative disponibile. Pentru analiza empirică a identității etnice și culturale, datorită ariei comune de acoperire a celor două concepte, am optat pentru o abordare comună, care nu delimitează tranșant între cele două. Astfel, am identificat o serie de criterii obiective și subiective, care sunt necesare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relevante pentru ambele tipuri de identitate. Limba, de exemplu, este în același timp un fenomen etnic și unul cultural, la fel și tradițiile și obiceiurile specifice, miturile întemeietoare ale comunității, etc. Tabel 5.3: Criterii obiective și subiective pentru analiza empirică a identității etnice și culturale Criterii obiective Criterii subiective Identitate etnică și culturală * Limba * Religie * Norme comportamentale * Mod / stil de viață * Organizare politică, administrativă, instituțională * Tradiții, obiceiuri și simboluri culturale (port popular, obiecte, stil arhitectonic, muzică) * Mituri, legende locale * Credința
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
anumit teritoriu * Istorie locală * Mituri ale etnogenezei * Sentimentele față de comunitatea etnică, sat, regiune, națiune * Modalități de relaționare cu alteritatea etnică (percepția și comportamentul față de alte etnii din sat) Din acest motiv, după inventarierea acestor criterii, voi trece la o analiză empirică a lor pe baza studiului de caz în cele două comunități rurale analizate, Tălmăcel și Ludoș, și în măsura existenței unor date disponibile voi face și o analiză pe date de nivel național care va oferi informații în același timp
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nutrit pentru aceștia. În schimb există un consens puternic în respingerea de către rromi a propriei lor etnii. Tabel 5.11 Analiză factorială pentru determinarea dimensiunilor relevante pentru identitatea culturală în Tălmăcel și Ludoș KMO = 0,782 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 57,7 %, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 30 % 16 % 11 % Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Cunoaște cântece populare specifice satului (0,71) Dimensiunea tradițional-artistică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
30%) din variația totală explicată de model. Precizez că acest model al identității, așa cum rezultă el din analiza factorială, nu este generalizabil și la alte comunități rurale, ci își găsește funcționalitatea doar în cadrul celor două comunități studiate. 4.4. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice, la nivel național La nivel național, sunt extrem de puține date empirice actuale legate de identitate. În cercetările pe eșantioane reprezentative pe România, este de obicei surprinsă, într-o oarecare măsură, doar problematica identității etnice, prin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din analiza factorială, nu este generalizabil și la alte comunități rurale, ci își găsește funcționalitatea doar în cadrul celor două comunități studiate. 4.4. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice, la nivel național La nivel național, sunt extrem de puține date empirice actuale legate de identitate. În cercetările pe eșantioane reprezentative pe România, este de obicei surprinsă, într-o oarecare măsură, doar problematica identității etnice, prin prisma aspectelor legate de relaționarea etniilor între ele. Unul din puținele studii ce surprind problematica identității
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale românilor autoatribuite inteligență, hărnicie, ospitalitate, omenie, bunătate. Grafic 5.3 Trăsături de caracter ale românilor în funcție de etnie Sursa datelor: Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Alte cercetări empirice destinate surprinderii modului în care românii se reprezintă pe ei înșiși și a modului în care sunt văzuți de alții, arată că altruismul, elementul religios și inteligența sunt trăsăturile de caracter cele mai semnificative evocate de români despre ei înșiși
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Înțelegând faptul că fenomenul identitar trebuie înțeles și analizat în mod unitar, în sensul că nu se poate face o distincție între diferitele tipuri de identitate, acestea fiind îngemănate și bazate pe aceleași elemente -, capitolul realizează o analiză teoretică și empirică a identității colective, culturale și etnice. Am argumentat faptul că, din perspectiva studiului de față ce se focalizează pe comunitatea rurală, am fost interesată de conceptul de identitate colectivă, și mai puțin de cel de identitate socială. Ipoteza de lucru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
distinge 4 tipuri de gospodării agricole, pornind de la premisa că antreprenorul din agricultura românească de tranziție nu este o realitate, ci un tip ideal, el regăsindu-se în realitatea socială în configurații comportamentale și atitudinale diferite. Cele patru tipuri sunt empirice, adică rezultate din analiza unor date de sondaj (Sandu, 1999): * Gospodării agricole de subzistență integrală corespunde agriculturii tradiționale * Gospodării agricole de subzistență parțială corespunde agriculturii tradiționale Ambele tipuri apar în cadrul gospodăriilor cu suprafață redusă de teren agricol, număr mic de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
între 0,1-1 ha luate în arendă *** Cifra reprezintă procentul subiecților care au între 2-3,5 ha luate în arendă (pentru 2004 și 2005 nu există date referitoare la arendă nici în Bop și nici în Eurobarometrul Rural) 5. ASPECTE EMPIRICE LEGATE DE PROPRIETATEA FUNCIARĂ ȘI TIPURILE DE ACTIVITATE ECONOMICĂ ÎN RURALUL ROMÂNESC Demersul de față este empiric, de analiză a datelor provenite din diverse surse și care ilustrează schimbările survenite în perioada 1990-2007 în situația proprietății funciare în rural. Ca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
efecte sociale, demografice sau chiar culturale ale modului în care s-a făcut restituirea proprietății în 1991. Agricultura de subzistență, fenomenul antreprenoriatului și al arendării, sunt discutate fiecare, și ilustrate cu date semnificative, într-un capitol separat. Subcapitolele dedicate analizelor empirice pe probleme de proprietate funciară în România după 1989, sunt extrem de bogate în date relevante. Sunt discutate aspecte ca: proporția subiecților din rural ce au pământ în proprietate, tipurile de proprietate funciară, mărimea terenului agricol aflat în proprietate și situația
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
anumit nivel de confort și bunăstare, similare oamenilor din spațiile sociale moderne. Consumul mediatic și mobilitatea socială le fac cunoscute oamenilor și dezirabile stiluri de viață și modele culturale diferite de ale lor. Analiza fenomenului identitar, atât teoretică, cât și empirică, din capitolul cinci al lucrării, a prilejuit dezvăluirea altor diferențe între cele două sate: locuitorii Tălmăcelului se identifică mai puternic cu comunitatea din care fac parte, cu statutul lor de membri ai acestei comunități, cu tradițiile și obiceiurile specifice, cu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tălmăcel nu), de localizarea lor (izolarea Ludoșului), de nivelul economic al fiecăreia și de procesele demografice diferite (depopulare și îmbătrânire în Ludoș). La nivel național, fenomenul identitar capătă noi valențe. Lăsând la o parte faptul că există extrem de puține date empirice, reprezentative la nivel național, legate de identitate, cele existente și disponibile permit totuși evidențierea unor concluzii. O precizare importantă: cele mai multe din cercetările realizate au vizat aspectul etnic și mai puțin identitatea socială, colectivă și culturală (aceasta din urmă nu este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
legate de identitate, cele existente și disponibile permit totuși evidențierea unor concluzii. O precizare importantă: cele mai multe din cercetările realizate au vizat aspectul etnic și mai puțin identitatea socială, colectivă și culturală (aceasta din urmă nu este surprinsă deloc în studiile empirice actuale). Astfel, la nivel național, identitatea prioritară este considerată a fi cea de român, în timp ce la nivelul Europei, oamenii se identifică în primul rând cu localitatea și apoi cu țara. Variabilele vârstă, etnie, gen, mediu de rezidență influențează sentimentul de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprie este superioară celei din țară. Sursele de venit principale sunt salariul de la stat sau particular, pensia de stat și pensia CAP. Ce se poate concluziona în urma acestei călătorii printre concepte și teorii sociologice și în urma acestei diversități de date empirice? Ca cele două sate trăiesc în două lumi diferite. Lumea Tălmăcelului este o lume în care oamenii, deși neferiți de dificultățile unui trai modest și ale unei agriculturi pe un teren dificil, sunt mai mulțumiți de condițiile de trai, mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
împletească noțiunile lui teoretice cu priceperea aplicării practice; în timp ce poetul și muzicianul răspund unui apel divin, se fac interpreții unei chemări și misiuni divine, vocația medicală evoluează în virtutea unor exigențe de cunoaștere mai pronunțate, pornind de la materialul adunat în constatări empirice și apoi, prelucrat rațional în sensul unor generalizări care să ducă la stabilirea și formularea de reguli universal valabile, aplicabile fiecărui caz concret. Prin definiție, chirurgia, mergând către perfecțiunea lucrului făcut cu mâna, este o artă. Fiind legată de ramuri
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
științele sociale Măsurarea reprezintă o etapa esențială în procesul cunoașterii, având ca finalitate descoperirea legităților caracteristice fenomenelor sociale și explicarea acestora. Ea este veriga cheie între teorie și realitatea sociala, permițând testarea teoriilor prin verificarea ipotezelor și găsirea unor regularități empirice. Măsurarea nu poate exista independent de teorie, deoarece presupune definirea corespunzătoare a domeniului cercetat în baza cunoștințelor teoretice acumulate. Ea este legată în mod crucial de faza de operaționalizare a conceptelor, prin care indicăm acele proprietăți ale conceptelor direct observabile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]