9,846 matches
-
de acceptare din jurul atitudinii receptorului față de problema pusă în discuție; - zona de neangajare, o categorie destul de reziduală în care intră enunțurile destul de îndepărtate de atitudinea receptorului, dar care nu sunt automat respinse; - zona de respingere în care se plasează enunțurile ce exprimă o atitudine de neacceptat pentru persoană-țintă. Teoria judecații sociale, în special abordarea, asimilarea-contrast se înscrie în orientarea psihologiei cognitiviste, acceptul fiind pus pe judecata individuală a mesajului persuasiv- judecată care are rol de mediator în schimbarea atitudinilor (apud
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Hotărârea domnitorului; 2.Plecarea pâlcului de oșteni; 3.Stabilirea locului mănăstirii; 4.Mănăstirea Putna - străvechi monument. Am cerut elevilor să identifice cuvinte, din legendă, care să arate însușiri fizice și morale ale marelui voievod Ștefan. Cu însușirile găsite, elevii alcătuiesc enunțuri; acestea, legate prin înțeles, duc la obținerea unei scurte caracterizări a domnitorului moldovean. 3. Schița este specie a genului epic, de mică întindere; poate fi caracterizată printr-un număr redus de personaje, prin limitarea acțiunii la un episod din viața
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Cubul pentru grupa a III-a școală: 3.Cuvinte care arată ființe: 3.Cuvinte care arată starea: 3.Definiți adjectivul: 4.Denumește substantivul: 4.Cuvinte care arată existența: 4.Denumește pronumele: 5.Exemple de substantive comune: 5.Denumește verbul: 5.Enunț cu pronumele personal ei 6.Exemple de substantive proprii 6. Enunțuri cu verbele trece și aud. 6.Denumește numeralul: 1 3 4 5 6 2 După rezolvarea itemilor, se va face prezentarea în fața colegilor, apoi vor urma aprecierile și completările
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ființe: 3.Cuvinte care arată starea: 3.Definiți adjectivul: 4.Denumește substantivul: 4.Cuvinte care arată existența: 4.Denumește pronumele: 5.Exemple de substantive comune: 5.Denumește verbul: 5.Enunț cu pronumele personal ei 6.Exemple de substantive proprii 6. Enunțuri cu verbele trece și aud. 6.Denumește numeralul: 1 3 4 5 6 2 După rezolvarea itemilor, se va face prezentarea în fața colegilor, apoi vor urma aprecierile și completările învățătorului. Speciile genului liric în manualele alternative În clasa a III
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
se face de către învățător sau prin ascultarea unei înregistrări, dând elevilor posibilitatea să vizualizeze și să transforme în imagini mentale ceea ce ascultă. c. Momentul analizei și interpretării se realizează prin explicarea titlului, a cuvintelor și expresiilor noi, introducerea acestora în enunțuri, descoperirea ideilor ce duc spre încărcătura maximă a mesajului și prin explicarea modalităților artistice folosite de poet. d. Momentul evaluării gradului de înțelegere a textului liric poate fi apreciat prin lectura integrală a acestuia, discuții despre poezie, poet, versuri și
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Tudor Arghezi. Un rând din poezie se numește . Două sau mai multe versuri alcătuiesc o . (poezie, poetul, vers, strofă) Pentru asigurarea retenției și transferului cunoștințelor receptării textelor lirice folosesc pentru rezolvare sarcini de lucru de tipul: introducerea cuvintelor noi în enunțuri; memorarea unei strofe sau a întregii poezii; recitarea corectă a versurilor memorate; scrierea după dictare și autodictare a unor versuri memorate; cuvinte cu același înțeles, cuvinte cu sens opus și cuvinte cu mai multe înțelesuri 5. În textul liric poetul
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
văgăună căzuse o stâncă. Cuvintele „văgăună” și „stâncă” denumesc lucruri. Ploaia și tunetul au încetat. Cuvintele „ploaia” și „tunetul” denumesc fenomene ale naturii. Elevii descoperă că substantivul este partea de vorbire care definește ființe, lucruri, fenomene ale naturii. Elevii alcătuiesc enunțuri cu substantive date și recunosc substantive din texte date. a. Felul substantivelor Cer elevilor să grupeze, în tabel, substantivele din enunțurile: Oamenii culegeau strugurii. Copiii cărau coșurile. Bruma argintie strălucea. Vântul adia. Camioanele cărau lăzile pline. Ființe Lucruri Fenomene ale
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ale naturii. Elevii descoperă că substantivul este partea de vorbire care definește ființe, lucruri, fenomene ale naturii. Elevii alcătuiesc enunțuri cu substantive date și recunosc substantive din texte date. a. Felul substantivelor Cer elevilor să grupeze, în tabel, substantivele din enunțurile: Oamenii culegeau strugurii. Copiii cărau coșurile. Bruma argintie strălucea. Vântul adia. Camioanele cărau lăzile pline. Ființe Lucruri Fenomene ale naturii oameni, copiii strugurii, coșurile, camioanele, lăzile bruma, vântul Discut cu elevii scrierea substantivelor din enunțuri, toate sunt substantive comune deoarece
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
grupeze, în tabel, substantivele din enunțurile: Oamenii culegeau strugurii. Copiii cărau coșurile. Bruma argintie strălucea. Vântul adia. Camioanele cărau lăzile pline. Ființe Lucruri Fenomene ale naturii oameni, copiii strugurii, coșurile, camioanele, lăzile bruma, vântul Discut cu elevii scrierea substantivelor din enunțuri, toate sunt substantive comune deoarece definesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii de același fel. Cer elevilor să observe scrierea cuvintelor subliniate din enunțurile: Țara noastră se numește România. Capitala țării este orașul București. Aceste substantive se scriu cu literă mare
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Fenomene ale naturii oameni, copiii strugurii, coșurile, camioanele, lăzile bruma, vântul Discut cu elevii scrierea substantivelor din enunțuri, toate sunt substantive comune deoarece definesc ființe, lucruri, fenomene ale naturii de același fel. Cer elevilor să observe scrierea cuvintelor subliniate din enunțurile: Țara noastră se numește România. Capitala țării este orașul București. Aceste substantive se scriu cu literă mare indiferent de poziția pe care o au în enunț, deoarece sunt substantive proprii și se deosebesc de alte lucruri sau ființe de același
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
fenomene ale naturii de același fel. Cer elevilor să observe scrierea cuvintelor subliniate din enunțurile: Țara noastră se numește România. Capitala țării este orașul București. Aceste substantive se scriu cu literă mare indiferent de poziția pe care o au în enunț, deoarece sunt substantive proprii și se deosebesc de alte lucruri sau ființe de același fel. Elevii recunosc substantive comune și proprii din enunțuri și texte date. b. Numărul substantivelor Substantivele se pot număra. Exemple: un om denumește o singură ființă
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
orașul București. Aceste substantive se scriu cu literă mare indiferent de poziția pe care o au în enunț, deoarece sunt substantive proprii și se deosebesc de alte lucruri sau ființe de același fel. Elevii recunosc substantive comune și proprii din enunțuri și texte date. b. Numărul substantivelor Substantivele se pot număra. Exemple: un om denumește o singură ființă; substantivul doi oameni denumește mai multe ființe; substantivul o stâncă denumește un lucru; 68 două stânci denumește mai multe lucruri; un tunet denumește
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
10. 8. Fenomene ale ............ 9. Părți de ............ 10. Propoziția este alcătuită din ............ A. ADJECTIVUL În clasa a III-a elevii descoperă elemente de morfologia și stilistica adjectivului, având la bază practica limbii române populare și literare. Ei întâlnesc, în alcătuirea enunțurilor despre plante, animale, anotimpuri, cuvinte care denumesc însușirea unor obiecte. Treptat învață că aceste cuvinte se numesc adjective și că acestea ajută la îmbogățirea vocabularului și la o comunicare mai frumoasă, mai clară, mai expresivă. Cer elevilor să recunoască cuvintele
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
mare bogat harnicdulce rece rău 2. Aplic tehnica ciorchinelui: Pe tablă scriu substantivul „copil”. Fiecare elev completează cu un adjectiv potrivit, pentru substantivul dat, obținând o configurație: 3. Căutați adjective potrivite pentru substantivele: elev; copac; apă; pasăre; floare. 4. Alcătuiți enunțuri cu substantivele de mai sus, însoțite de adjective potrivite. 5. Găsiți substantive pentru adjectivele: roșu; mic; curajos; harnic; verde. Adjectivele stau atât înaintea, cât și după substantivul pe care îl însoțesc: „văzduhul sur”, „covor alb”, „munți înalți”, „întinsa pădure”, „multicolore
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
mic bun isteț alintat vesel mare Adjectivul se potrivește în număr cu substantivul pe care îl însoțește. 6. Realizați acordul adjectivelor cu substantivele care le însoțesc: iarnă (grele); zăpezi (argintie); fulgi (ușor); pomi (înalt); albine (harnică); fetiță (harnice). 7. Completați enunțurile: Fluturăm stegulețe ......... Ningea cu fulgi ......... și ......... Pe câmpia ......... aleargă copii. 8. Rebus: Găsiți cuvinte cu sens opus pentru a găsi soluția de pe verticala A B (ADJECTIVE). A 1. Bun 1. 2. Copt 2. 3. Laș 3. 4. Strâmb 4. 5
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
numărul pronumelor: „Eu chemam pe lup încoace, El fugea-ncotro vedea... Și-a venit la noi la poartă Și-am ieșit eu și i-am spus: N-ai nici tu, nici împăratul Bani să-mi cumpere băiatul!” 3. Alcătuiți un enunț cu ajutorul pronumelui personal, persoana a II-a, numărul singular. 4. Alcătuiți un scurt text în care să cuprindeți pronumele personale, persoana a III a, numărul singular și plural. C. NUMERALUL Elevii întâlnesc în scrierea datelor și a exercițiilor matematice numere
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
acțiuni: „În cele dintâi zile, băieții își băteau joc de el, fiindcă era cocoșat, îl necăjeau, îl băteau cu ghiozdanele pe spate și el, sărăcuțul, nu se supăra, nu spunea nimic mamei sale...”. (Edmondo de Amicis, Cuore) Apoi elevii alcătuiesc enunțuri folosind cuvintele selectate din textul dat: „băteau”, „necăjeau”, „(nu se) supăra”, „(nu) spunea”. Din textul următor elevii observă că sunt cuvinte care arată existența: „În brad este o veveriță! spune Ana. Ba sunt două! adaugă Nicu.” Cuvintele „este” și „sunt
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
nu se) supăra”, „(nu) spunea”. Din textul următor elevii observă că sunt cuvinte care arată existența: „În brad este o veveriță! spune Ana. Ba sunt două! adaugă Nicu.” Cuvintele „este” și „sunt” arată existența obiectelor (se găsește, se află). Din enunțul: „Un bătrân stă sprijinit de gard”, elevii observă că „stă” arată starea obiectelor. Prin exemplele discutate, elevii descoperă definiția verbului ca fiind partea de vorbire care arată acțiunea, existența sau starea obiectelor. Pentru a înțelege numărul și persoana verbului elevii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
elevii observă că „stă” arată starea obiectelor. Prin exemplele discutate, elevii descoperă definiția verbului ca fiind partea de vorbire care arată acțiunea, existența sau starea obiectelor. Pentru a înțelege numărul și persoana verbului elevii citesc și recunosc verbele din următoarele enunțuri și înlocuiesc substantivele cu o formă a pronumelui personal. Ana desenează un peisaj. Ea desenează un peisaj. Victor cântă la pian. El cântă la pian. Copiii merg în excursie la munte. Ei merg în excursie la munte. Din exemplele discutate
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Creangă, Fata babei și fata moșneagului) Exemplu: a plecat - verb, persoana a III-a, numărul singular. 2. Completați cu verbe potrivite și precizați persoana și numărul lor. Buturuga mică ............ carul mare. Cine ............ la tinerețe, ............ la bătrânețe. Apa ............, pietrele ............ 3. Alcătuiți enunțuri folosind: a. verbul „a merge” la persoana a II-a, numărul plural; b. verbul „a construi” la persoana a III-a, numărul plural; c. verbul „a zbura” la persoana I, numărul singular. 4. Alcătuiți un mic text folosind verbele: a
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
substantiv propriu, numărul singular. 2. Definește adjectivul și găsește adjective potrivite pentru substantivul „pădure”. 3. Definește pronumele personal și spune formele lui la numărul singular și la numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și alcătuiește două enunțuri unde să existe numerale. 5. Definește verbul și dă exemple de: verb la numărul plural, persoana a II-a; verb la numărul singular, persoana I (alcătuiește enunțuri). 6. Analizează părțile de vorbire din propoziția: „Noi plecăm în tabără la mare
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
numărul plural la toate cele trei persoane. 4. Definește numeralul și alcătuiește două enunțuri unde să existe numerale. 5. Definește verbul și dă exemple de: verb la numărul plural, persoana a II-a; verb la numărul singular, persoana I (alcătuiește enunțuri). 6. Analizează părțile de vorbire din propoziția: „Noi plecăm în tabără la mare”. După ce fiecare elev află cerința pe care o are de rezolvat, individual formulează răspunsul, apoi pentru verificare sunt prezentate colegilor. Se prezintă rezolvarea fiecărei cerințe în ordinea
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
un act, în timp ce "a plouat ieri" nu reprezintă un act. 2. Un constituent sintagmatic al unei acțiuni, o acțiune fiind formată din mai multe acte. ¶Chatman 1978; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. act de vorbire [speech act]. Un enunț considerat a fi un act direcționat spre un scop anume. Realizarea unui act de vorbire implică performarea unui ACT LOCUTORIU (actul de a spune, de a produce un enunț gramatical), a unui ACT ILOCUTORIU (îndeplinit în actul de a spune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1982. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. act de vorbire [speech act]. Un enunț considerat a fi un act direcționat spre un scop anume. Realizarea unui act de vorbire implică performarea unui ACT LOCUTORIU (actul de a spune, de a produce un enunț gramatical), a unui ACT ILOCUTORIU (îndeplinit în actul de a spune ceva pentru a atinge un scop oarecare: a face o promisiune, o aserțiune, o cerere, a da un avertisment, a emite un ordin etc.) și (ca om posibilitate) a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este o aserțiune despre sentimentele DESTINATORULUI; totuși, în contexte particulare, ea poate executa și într-adevăr ea execută actul ilocutoriu de a face o cerere. Teoria actelor de vorbire se dezvoltă din distincția operată de J. L. Austin între CONSTATATIVE (enunțuri ca "Napoleon a cîștigat bătălia de la Austerlitz", sau "Pămîntul este plat", care descriu evenimente sau stări de lucruri în anumite universuri și, în consecință, sînt fie adevărate, fie false în acele universuri) și PERFORMATIVE (enunțuri ca "Promit să vin" sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]