875 matches
-
conducerea lui Pierre Marie și, îndeosebi, a lui Charles Foix, împreună cu care va desfășura o activitate științifică laborioasă, contribuind nu numai la descrierea nucleilor talamici, ci și la cunoașterea profundă a altor nuclei mezencefalo-diencefalici, precum și la studiul anatomo-patologic al encefalitei epidemice. Volumul "Les noyaux gris centraux et la région mésencéphalo-sousoptique" (1925) sintetizează rezultatele obținute prin colaborarea celor doi cercetători. Revenit în țară în 1924, Ion T. Niculescu devine asistent la catedra de histologie a facultății de medicină din București, în 1928
Ion T. Niculescu () [Corola-website/Science/297520_a_298849]
-
Carantina este o măsură profilactică care se utilizează în cazurile de izbucnire a unor boli contagioase cu caracter epidemic sau pandemic. Măsurile de carantină constau prin măsurile de prevenire de extinderea bolii, prin evitarea contactului persoanelor sănătoase cu izolarea bolnavilor, însoțite de măsuri de dezinfecție și eventual vaccinare. Durata de izolare a celor care au venit deja în contact
Carantină () [Corola-website/Science/317201_a_318530]
-
este definită ca un IMC mai mare decât al percentilei de 95. Datele de referință pe care se bazează aceste procente provin din anii 1963-1994, nefiind, prin urmare, afectate de recentele creșteri ale ratelor obezității. Obezitatea infantilă a atins proporții epidemice în secolul al XXI-lea, având rate crescute atât în țările dezvoltate, cât și în țările în curs de dezvoltare. Ratele obezității la băieții din Canada au crescut de la 11% în anii 1980 la peste 30% în anii 1990, în timp ce
Obezitate () [Corola-website/Science/315043_a_316372]
-
puteau să fi fost victime suplimentare, cu privire la Bali și Java de Est, din cauza foametei și a bolilor. Estimarea lor a fost de 11.000 de decese cauzate de efectele directe vulcanice și 49.000 din cauza foametei post-erupție și a bolilor epidemice. Oppenheimer (2003), a declarat un număr modificat de cel puțin 71.000 de decese în total, așa cum se vede în Tabelul I de mai jos. </div> Erupția din 1815 a eliberat sulf în stratosferă, cauzând o anomalie climatică globală. Masa
Muntele Tambora () [Corola-website/Science/321787_a_323116]
-
Oamenii vor adopta inovația dacă se vor convinge că aceasta își va dovedi utilitatea. Modelul de difuzare a unei inovații va depinde, în practică, de interacțiunea factorilor legați de cerere și ofertă. Modelele legate de cerere, îndeosebi statistice sunt: modelul "epidemic"; modelul Bass; modelul Probit ; modelul Bayesian. In categoria modelelor de difuzare legate de ofertă se includ îndeosebi modele sociologice cum sunt: modele de adecvanță, modele de diseminare, modele de utilizare, modele de comunicare. Modelul "epidemic" este cel mai timpuriu și
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
cerere, îndeosebi statistice sunt: modelul "epidemic"; modelul Bass; modelul Probit ; modelul Bayesian. In categoria modelelor de difuzare legate de ofertă se includ îndeosebi modele sociologice cum sunt: modele de adecvanță, modele de diseminare, modele de utilizare, modele de comunicare. Modelul "epidemic" este cel mai timpuriu și se bazează pe teoria că informația asupra unui nou produs este răspândită de la un consumator la altul prin contact personal cu adoptatori precedenți, într-un model care este matematic similar cu răspândirea unei boli (prin
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
cel mai timpuriu și se bazează pe teoria că informația asupra unui nou produs este răspândită de la un consumator la altul prin contact personal cu adoptatori precedenți, într-un model care este matematic similar cu răspândirea unei boli (prin contagiune epidemică). Fiecare consumator potențial află despre noul produs de la "vecinul" său, care este un utilizator curent, de aceea cu trecerea timpului tot mai mulți oameni adoptă produsul în timpul unei perioade, ceea ce duce la creșterea ratei de adoptare ("rata de infectare"). Apoi
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
ale noilor produse) în timp. Acest model sugerează că accentul trebuie să se pună pe comunicarea (dintr-o sursă centrală sau orală) între adoptatorii potențiali și cei existenți, pe asigurarea unor informații tehnice și economice clare asupra noilor produse. Modelul epidemic este construit pe premiza că ceea ce limitează viteza de utilizare a inovației este lipsa de informații disponibile asupra noii tehnologii, asupra modului de folosire și a modului cum funcționează aceasta. Ecuația funcției de difuzare, în ipoteza unui proces de difuzare
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
inovația. Deoarece aceste încercări sunt private, imitarea nu poate avea loc și alți adoptatori potențiali nu pot beneficia de o "învățare" din aceste încercări. Alegerea între cele patru modele va depinde de caracteristicile inovației și de natura adoptatorilor potențiali. Modelul "epidemic" simplu pare să ofere o bună concordanță cu noile procese, tehnici și proceduri, pe când modelul Bass pare să fie mai bine adaptat la difuzarea produselor de consum. Totuși, structura matematică a modelelor "epidemic" și Bass tinde să exagereze importanța diferențelor
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
inovației și de natura adoptatorilor potențiali. Modelul "epidemic" simplu pare să ofere o bună concordanță cu noile procese, tehnici și proceduri, pe când modelul Bass pare să fie mai bine adaptat la difuzarea produselor de consum. Totuși, structura matematică a modelelor "epidemic" și Bass tinde să exagereze importanța diferențelor dintre caracteristicile adoptatorilor, însă tinde să subestimeze efectul factorilor ofertei. În general, aceste două modele de difuzare se confirmă cel mai bine acolo unde piața potențială totală este cunoscută, adică pentru derivate ale
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
Ivan Mazepa. Suedezii au continuat către zona din jurul Smarhonului și Minskului înainte ca armata să fie încartiruită pentru iarnă. În vestul Poloniei rămăseseră 8.000 de dragoni în frunte cu generalul von Krassow. Armata suedeză, care suferise de pe urma diferitelor boli epidemice în timpul iernii, a plecat la începutul lui iunie 1708 și s-a îndreptat spre Smolensk. Primăvara, generalul Lewenhaupt din Curlanda primise ordine să strângă provizii și să vină cu armata sa de circa 12.000 de oameni să se alăture
Bătălia de la Poltava () [Corola-website/Science/322725_a_324054]
-
principal copiii, persoanele instituționalizate, familiile numeroase unde parazitul este prezent. Prevalența la persoanele instituționalizate (în orfelinate, spitale de psihiatrie etc.) este de 50-100%. Procentul de purtători de ouă variază în funcție de țară, fiind 0,1-98,4%. Oxiuriaza se manifestă sub formă epidemică familială sau instituțională. De multe ori oxiurii se găsesc în familii cu niveluri socio-economice ridicate, unde după o infestare inițială a unui membru, oxiuriaza devine rapid o „afacere de familie”. Ambele sexe sunt egal afectate. Oxiuriaza este mai puțin frecventă
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
adenovirusului în această boală este necunoscută. Adenovirusurile pot provoca și apariția unor boli în afara tractului respirator, precum boala diareică acută la copilul mic, generată de adenovirusurile tip 40 și 41, și cistita hemoragică, cauzată de adenovirusurile 11 și 21. Keratoconjunctivita epidemică, determinată cel mai frecvent de adenovirusurile 8, 19 și 37, se consideră că are ca sursă de contaminare soluțiile oftalmologice și prosoapele. Adenovirusurile sunt responsabile de apariția pneumoniei la pacienții imunosupresați. Infecțiile adenovirale trebuie luate în considerare în zonele epidemiologice
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
contaminare soluțiile oftalmologice și prosoapele. Adenovirusurile sunt responsabile de apariția pneumoniei la pacienții imunosupresați. Infecțiile adenovirale trebuie luate în considerare în zonele epidemiologice specifice apariției detresei respiratorii acute, precum și în anumite sindroame clinice, cum ar fi febra faringoconjunctivală și keratoconjunctivita epidemică. Deseori, adenovirozele sunt dificil de diferențiat de alte infecții cauzate de diverși agenți virali sau de Mycoplasma pneumoniae. Diagnosticul infecției cu adenovirus se stabilește pe baza culturilor de laborator, sau prin identificarea virusului în conjunctivă, fie în orofaringe, fie în
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
sau febra hemoragică Ebola este o boală infecțioasă virală severă, adesea fatală, provocată de virusul Ebola (Ebolavirus), care se manifestă prin afecțiuni hemoragice severe la oameni, primate și antilopele duiker, survenind în focare epidemice în Africa Centrală și Africa de Vest. Are o rată de letalitate de până la 90% la om (cea mai mare mortalitate într-o boală infecțioasă, cu excepția rabiei). Se presupune că liliecii frugivori din familia Pteropodidae sunt gazdele naturale ale virusului Ebola. Virusul
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
Prima, responsabilă de 143 de cazuri de îmbolnăviri, din care 128 decese, s-a extins din Gabon la Republica Congo, de-a lungul drumului care leagă Mekambo și Mbomo. Această epidemie a fost de fapt subdivizată în mai multe lanțuri epidemice independente, fiecare având originea în surse de diferite animale, care erau cadavrele infectate de gorile, cimpanzei și antilope. Apoi, Republica Congo a fost atinsă de trei ori de epidemia cu specia Zair între 2003 și 2005: regiunea Mbomo și Kelle
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
Ebola și Marburg. Virusurile au fost cercetate inițial prin izolare, apoi prin tehnici de biologie moleculară. În total, printre aproape 7.000 de vertebrate (mamifere, mai ales rozătoare, păsări, reptile, amfibieni) și 30.000 de nevertebrate (artropode) analizate în regiunile epidemice pentru determinarea rezervorul natural al fiolovirusurilor, au fost detectate numai secvențe nucleotidice de ebolavirus Zair în organele a șase rozătoare ("Mus musculus" și "Praomys" sp.) și a unui chițcan de pădure ("Sylvisorex ollula") colectate în Republica Centrafricană în 1999. Din păcate
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
un pacient greșit diagnosticat cu febră tifoidă. S-a produs transmiterea rapidă la personalul sanitar neprotejat și la alți pacienți, din care mulți au reintrodus boala în comunitate. Caracterizarea zonelor de circulație ale filovirusurilor se bazează în principal pe evenimentele epidemice. Aceste informații sunt în mod inevitabil incomplete, deoarece ele nu iau în considerație circulația naturală a virusului printre speciile animale asimptomatic infectate, nici circulația virusului la persoanele care au numai forme clinice ușoare care trec neobservate deoarece sunt puțin caracteristice
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
nici circulația virusului la persoanele care au numai forme clinice ușoare care trec neobservate deoarece sunt puțin caracteristice. În consecință, au fost folosite mai multe metode pentru a determina zonele de circulație a virusurilor Ebola și Marburg în afară de orice context epidemic. Metodele de teledetecție și calculele indicelui de vegetație ar putea sugera indirect că ariile de circulație sunt mult mai vaste decât cele delimitate de epidemii. În mod similar, cercetarea anticorpilor specifici (IgG) în mijlocul diferitelor populații umane a permis identificarea cu
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
precum și a factorilor de expunere la virusuri. Un studiu serologic efectuat pe 4300 de persoane din 220 de sate răspândite în tot Gabonul a arătat o prevalență totală de 15,3% a anticorpilor IgG anti-ZEBOV, fără nici o diferență între satele epidemice și satele neepidemice. Cu toate acestea, valorile prevalenței (morbidității totale) a fost semnificativ mai mari în zonele de pădure (19,4%) decât în zonele de câmpie (12,4%), de savane (10,5%) sau în zonele mlăștinoase (2,7%). Nici un alt
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
crescută sau normală, ca și γ-glutamiltransferaza. În paralel există o hiperproteinemie, proteinurie și o hematurie. Diagnosticul de infecție cu virus Ebola trebuie luat în considerare la pacienții care prezintă o afecțiune acută febrilă și care au călătorit în regiuni rurale epidemice cunoscute sau regiuni endemice suspectate din Africa subsahariană, mai ales dacă sunt prezente manifestări hemoragice. Confirmarea suspiciunii de febră hemoragică Ebola este posibilă prin identificarea rapidă a antigenelor virale sau prin izolarea virusului pe culturi de celule. Diagnosticul indirect, serologic
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
stadiul de studii clinice pe voluntari. Dificultatea majoră, în afară de crearea de noi tratamente și protecția lor care trebuie șă fie eficientă, fără efecte secundare inacceptabile, constă în necesitatea de a dezvolta molecule care pot fi transportate și stocate în zonele epidemice, mai ales în Africa ecuatorială; aceste dificultăți se referă în special la tratamentele elaborate pe bază de acizi nucleici, ca ARN interferenți mici, care sunt molecule instabile. Mai multe medicamente experimentale pot fi aprobate pentru tratarea febrei hemoragice Ebola la
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
care nu sunt în mare pericol din cauza bolii, sunt încurajați din ce in ce mai mult să se vaccineze, pentru a-și proteja contactii vulnerabili, în special sugarii mici (protecție indirectă sau “de turmă”). [7,8] Tușea convulsiva este o boală endemica, cu vârfuri epidemice care apar la interval de 2-5 ani. Vaccinarea copiilor la nivel global și reducerea consecutivă a incidenței bolii nu par să fi modificat aceste intervale, sugerând că circulația endemica a bacteriei în comunitate continuă. [7] În pofida disponibilității de peste 40 de
Tuse convulsivă () [Corola-website/Science/333908_a_335237]
-
W. Sauer a dezvoltat un vaccin la Evanston Hospital (Evanston, ÎL). În 1925, medicul danez Thorvald Madsen a fost primul care a testat un vaccin pertussis celular pe scara mai largă. [23]El a utilizat vaccinul pentru a controla izbucnirile epidemice din Insulele Faroe din Marea Nordului. În 1942, omul de stiință american Pearl Kendrick a combinat vaccinul pertussis celular cu toxoizii difteric și tetanic, pentru a genera primul vaccin combinat DTP. Pentru a minimiza frecvențele efecte secundare cauzate de componentă pertussis
Tuse convulsivă () [Corola-website/Science/333908_a_335237]
-
liberalism restrâns la minim, dar și relații bune cu Moscova. La care am mai adăuga și creșterea unei insistente propagande oficiale de nesocotire a Tratatului de la Trianon, cu eventuale urmări... Această politică maghiară s-a dovedit a avea un efect epidemic, fiind urmată într-o variantă locală și de Polonia. Deși deține o veche tradiție democratică, această țară a manifestat în ultima vreme atitudini care i-au încordat relațiile cu Uniunea Europeană, pe tema statului de drept, din pricina unor acțiuni cu care
La răscruce de drumuri? by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296414_a_297743]