902 matches
-
experiență (reală și simulată)" O parte dintre aceste metode ar fi putut foarte bine să se regăsească în alte categorii analizate până acum. Ceea ce am vrut să reliefăm este orientarea pe care mulți cercetători din aria învățării (dintr-o apartenență epistemică foarte variată, de altfel) o dau în direcția acumulării în urma unui contact direct cu realitatea (Guthrie, Maslow, Rogers, Thorndike etc.). Desigur că acest element nu este nici primul, nici ultimul în aria celor justificate de teoria și practica învățării, însă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o metodă instrucțională care oferă cursantului posibilitatea obținerii unui bagaj informațional important asupra propriilor interese de învățare. Așa cum se observă în literatura de specialitate, ingredientele unei anchete de succes sunt: activitatea cursantului se desfășoară în baza propriilor motivații și curiozității epistemice; sunt dezvoltate întrebări/itemi care să le lămurească pe acestea din urmă, întrebări de structură problematizată (derivate de la o controversă ori de la o dilemă în fața căreia se află cursantul); cursantul își va analiza propriile judecăți și ceea ce deja cunoaște despre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Norcross și Goldfried, 1998). Referitor la integrativitatea teoretică, ea se referă la abandonarea unei tendințe autosuficiente, de esență parcelară, pentru a încerca o sinteză conceptuală între cel puțin două curente distincte, cu renovările conceptuale inerente, rod al unei abile distilări epistemice. De exemplu, joncțiunea dintre abordarea psihanalitică și cea comportamentală etc. Această lăudabilă tentativă de a depăși „gardul propriei școli”(cum se exprimă S. Gauggell, în prefața cărții Psihoterapia cognitiv comportamentală și psihanaliza, semnată de Vogel, 2008, p. 9), este obstrucționată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la naștere să vină pe lume cu o biografie curată. 2.3.4. Valențele traumatice ale nașterii „A schimba lumea înseamnă a schimba modul de a naște.” Noua paradigmă care se profilează, din ce în ce mai energic, la orizontul cunoașterii, a generat mutații epistemice majore, care propun o nouă viziune și atitudine față de naștere, în general, și implicit, despre potențialul său traumatic. Concură în acest sens cercetările de vârf realizate deopotrivă sub pavilionul psihologiei prenatale, a psihologiei transpersonale, dar și al unor oameni de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se închide niciodată, ingredientul universal care trebuie să fie prezent în orice demers parental care vizează copilul este iubirea. Menționăm de asemenea că excursul pe care îl vom realiza cu această ocazie va uzita preponderent (nu și exclusiv) de vizorul epistemic al psihanalizei. Din multitudinea problemelor spinoase ale vârstei infantile, am selectat câteva care, din punctul nostru de vedere impregnat de inerentul subiectivism, nu pot fi neglijate fără a amprenta negativ copilul. Este vorba de înțărcare, deprinderea controlului sfincterian, masturbația infantilă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu rezistă nici el, căci așa cum remarca distinsul neuropsihiatru D. Constantin-Dulcan (2008), din moment ce electroencefalograma prezintă un traseu plat (deci atestă încetarea activității cerebrale), care este sursa de endorfine? Iar șiragul de interogații continuă, așa încât renumitul specialist român formulează următoarea nedumerire epistemică: „de când aceste substanțe morfinice, produse de organism pentru a se apăra de durere, au ca efect și vederea luminii «vorbitoare», de tunele, de rememorare a vieții trecute?”(Constantin -Dulcan, 2008, p. 159). Faptul că experiențele din proximitatea morții apar și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
când deși își abandonează trupul deteriorat și/sau ponosit, supraviețuiește totuși în plenitudinea realității sale subtile. Mai apoi, orice persoană care a avut șansa unui NDE înțelege că singurele solemnități perene ale vieții sunt iubirea și cunoașterea. Cât privește perspectiva epistemică, putem rezuma că NDE-ul constituie dovada cea mai fezabilă cu privire la ideea supraviețuirii conștiinței după moartea creierului și implicit a trupului. Iar ca un pandant de final pentru această problemă, să apelăm la gândurile unui specialist de marcă, precum C.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vorba de Alexandru Odobescu, cel care pe la 1860 se preocupa de problemele folclorului comparat și care la începutul anilor '70 a încercat să propună un concept al frumosului sub umbrela arheologiei. Cursul de Istoria arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe fapte de viață cotidiană 62. Înainte însă de a plonja în amănuntele acestei reflecții estetice trebuie să punem întrebarea: de ce tocmai arheologia? Adică de ce a fost nevoie de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
doctrine filosofice; căci una din ele prezentă material și fapte pentru morala socială sau Etica; iar cealaltă, tractând despre arte este chiar baza Esteticei"72. În această dublă articulare a domeniului arheologiei a intervenit ceea ce astăzi am numi un derapaj epistemic: o disciplină științifică a fost transformată într-un cadru normativ. Odobescu urmărește în același timp o reconstituire a valorilor și o promovare a lor; arheologia nu vizează numai restituirea unei etici și a unei estetici care țin de domeniul trecutului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
4234 AUREL CODOBAN SEMN ȘI INTERPRETARE O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică EDITURA DACIA Cluj-Napoca, 2001 Introducere >3' 1. Noua epistemă: tematizarea comunicării Prezentarea marilor tematizări și soluții ale filosofiei occidentale nu este în această introducere atât istorică, cât epistemică. Ea nu are ca scop decât să ne aducă pe calea cea mai scurtă la starea de azi a filosofiei. De cel mai mare ajutor în schematizarea epistemică a istoriei filosofiei occidentale, în funcție de marile socluri tematice, marile probleme și marile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
soluții ale filosofiei occidentale nu este în această introducere atât istorică, cât epistemică. Ea nu are ca scop decât să ne aducă pe calea cea mai scurtă la starea de azi a filosofiei. De cel mai mare ajutor în schematizarea epistemică a istoriei filosofiei occidentale, în funcție de marile socluri tematice, marile probleme și marile soluții, este ceea ce s-a numit trilema lui Gorgias. Trilema, dilema cu trei alternative a celebrului sofist grec, poate fi formulată astfel: mai întîi, nu există nimic; apoi
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
principiul. Apoi filosofia modernă, care a tematizat cunoașterea, afirmă: ba putem cunoaște, și dă prioritatea cuvenită ideii. în fine, filosofia actuală care tematizează comunicarea pare să ne spună: ba putem comunica, dar singura realitate este semnul. Desigur, cele trei socluri epistemice nu se succed fără a afecta major problematica filosofiei. "Ceea ce este" din prima filosofie devine realul din cea de-a doua etapă a filosofiei, respectiv semnificabilul din cea de-a treia; ultimele două etape sunt critice, produc critici ale cunoașterii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
că lucrurile, forțele au numai o consistență de semne. Este adevărat că logos-ul care fixează norma inteligibilității lumii noastre s-a întors din nou la semne dar el se joacă acum cu semnificații dezamorsate. 16 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul) Chiar dacă o istorie mitologizantă a oricărei discipline teoretice tinde să îi găsească origini absolute, trebuie să spunem clar că o semiologie așa cum este ea înțeleasă astăzi își are originea în tematizarea contemporană cu
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
toate aceste poziții de gândire, aparent, creștinismul ar fi trebuit să ofere semnului un loc privilegiat. Există oare, ca posibilitate măcar, în filosofia creștină un alt loc al semnului? Tocmai calitatea de lucru a semnului împiedică constituirea lui ca obiect epistemic autonom. Ordinea existenței, a gândirii și a rostirii fac una, nu sunt despărțite. 17 O dată cu a doua tematizare, a cunoașterii, ceea ce este devine relativ la ceea ce cunoaștem. Adică ceea ce nu cunoaștem nu există în mod real pentru noi. Există aici deja
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
moda și literatura, pictura, mitul, tragedia etc. c) mai extins, dilatând granițele civilizației până la acelea ale societății și chiar dincolo, în plină extindere spre natură, în care regăsește cultura (ca în codul genetic, spre exemplu). în formularea conștiinței de sine epistemice, semiologia pare să ezite între a se defini ca: - disciplină printre altele sau hiperteorie; - teorie sau metodă; - teorie/metodă preluabilă în fiecare domeniu sau interdisciplinaritate; Puncte de plecare axiomatice și deschideri problematice pe care le oferă sunt multiple. Axioma filosofic
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
paradigma sa, teoria semnului specifică fiecărei epoci, fiecărei episteme. Această interpretare se susține prin cele vecine ale lui Levi-Strauss și Althusser. "Gîndirea sălbatică" despre care vorbește Levi-Strauss este de fapt Epistema Renașterii regăsită în sistemul cunoașterilor omului arhaic, iar "tăieturile epistemice" care marchează nașterea noilor științe în epistemologia lui Althusser, explicitează apariția formațiunilor discursive. Arheologia cunoașterii a lui Foucault este orientată semiologic pentru că avem aici de-a face cu o lectură care tratează discursul nu ca document, adică semn al altui
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
să dispară, împotriva interminabilelor discuții pe tema antiumanismului structuralist, este astăzi evident că Foucault a avut dreptate. Dizolvarea imaginii clasice a omului ca subiect conștient și autonom este fapt împlinit în filosofiile și teoriile modernității târzii. II. Hermeneutică 10. Situs-ul epistemic al hermeneuticii Cea de-a treia tematizare filosofică, cea a comunicării, este cea care schimbă locul hermeneuticii de la o disciplină filosofică auxiliară la una de prim plan, respectiv conferă interpretării un rang prim între procesele intelecției acestei lumi de semne
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
un anumit moment istoric. în ordine cronologică, Schleiermacher și Dilthey sunt precedați de F. Ast și F. Schlegel, respectiv A. Boeckh și J. G. Droysen. Ast publică în 1808 cartea Liniile de bază ale gramaticii hermeneutice critice, în care situează epistemic, hermeneutica între gramatică și critica de text. El reia doctrina tradițională a scopus-ului - a intenției autorului -, dar o îmbogățește printr-o precizare nouă: orice idee trebuie înțeleasă în lumina totalității de spirit căreia îi aparține. Recursul la aceste "totalități de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pe calea hermeneuticii propria explicitare a propriei ființe. Dar totodată el se implică hermeneutic în mișcarea comprehensiunii. 121 Schimbarea pe care Heidegger o aduce în planul hermeneuticii, comparabilă cu arbitrarietatea semnului a lui Saussure în planul semiologiei, este refuzul concepției epistemice asupra înțelegerii. Heidegger răstoarnă situația considerând, invers, cunoașterea drept secundară și ea izvorând dintr-o comprehensiune mai elementară care este departe de a fi strict cognitivă. Este ceea ce se numește pre-înțelegere sau pre-comprehensiune (Vorverstăndnis), adică structura de anticipare a înțelegerii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu poate fi niciodată realizată. Soluția existențială rezidă în acceptarea senină a fmitudinii. Soluția hermeneutică este acceptarea prejudecății, a structurii de anticipare a judecăților noastre, ca aspect ontologic pozitiv al înțelegerii noastre. Consecința directă este refuzul istorismului construit pe modelul epistemic al științelor exacte. Consecința pozitivă mai generală este refuzul metodei pentru că nu pot exista propoziții enunțiative clare care să poată traduce suferința facticității și finitudinii noastre. A doua inversare se petrece în însăși structura demersului hermeneutic. Relația clasică dintre interpretare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
aceea de "rizom". Felul tradițional de a gândi identitatea 133 și diferența este cel al metaforei rădăcinii-arbore inversat, care desfășoară ierarhic-arborescent diferențele. (Să ne amintim aici de forma arborelui clasificărilor, al lui Porfir). "Rizomul" oferă o cu totul altă metaforă epistemică: cea a lipsei de diferență între rădăcină și mlădițe și a schimbului constant cu mediul său. Metafora epistemică a rizomului ne permite să gândim diferența împreună cu trecerile și legăturile pe care le implică. Diferența nu mai poate fi atât de
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care desfășoară ierarhic-arborescent diferențele. (Să ne amintim aici de forma arborelui clasificărilor, al lui Porfir). "Rizomul" oferă o cu totul altă metaforă epistemică: cea a lipsei de diferență între rădăcină și mlădițe și a schimbului constant cu mediul său. Metafora epistemică a rizomului ne permite să gândim diferența împreună cu trecerile și legăturile pe care le implică. Diferența nu mai poate fi atât de rigidă pe cât fusese în tradiția clasică, iar unitatea nu mai poate să o absorbă fără a o elibera
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
1980 5. Heinrich F. Plett, Știința textului și analiza de text, Editura Univers, București, 1983 6. ***, Postmodemismul. Deschideri filosofice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 Cuprins Introducere 1. Noua epistemă: tematizarea comunicării..............................................5 2. Raționalitate și semn.............................................................................8 I. Semiologie 3. Situs-ul epistemic al semiologiei (Delimitarea obiectului și problematicii; programul)..................................................................17 4. Principiul arbitrarietății semnului lingvistic......................................22 5. Consecințe filosofice ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic............................................................................................26 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste.............................30 7. Semnul și sistemele semnificante.......................................................35 8. Tehnici și procedee
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ale principiului arbitrarietății semnului lingvistic............................................................................................26 6. Sursele lingvistice ale semiologiilor structuraliste.............................30 7. Semnul și sistemele semnificante.......................................................35 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice.......................................53 9. Semn și epistemă: o semiologie a cunoașterii.....................................69 II. Hermeneutică 10. Situs-ul epistemic al hermeneuticii...................................................75 11. Principii, concepte și reguli ale hermeneuticii.................................80 12. Etapa filologico-retorică a hermeneuticii.........................................85 13. Variante ale hermeneuticii filologico-retorice și contrafigura ei, hermetismul......................................................................................90 14. Etapa psihologico-istorică a hermeneuticii (Schleiermacher, Dilthey).............................................................................................96 15. Contrafigura hermeneuticii psihologico-istorice: hermeneuticile
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
nu putem determina dacă există sau nu. În ceea ce privește afirmația că identitatea e un proiect individual, constructiviștii afirmă exact contrariul: că identitatea coerentă și interioritatea ne sunt impuse. De aceea, principala categorie cu care operează constructiviștii este "subiectul" (care poate fi epistemic sau subiect al unui regim), nu eul sau identitatea. Paradoxal, Andreea Deciu , deși desfide un constructivism simplificat până la caricatură, înțelege să se folosească de teoriile reprezentanților acestei paradigme (și tocmai de Judith Butler!) când demersul hermeneutic i-o cere. Mai
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]