1,135 matches
-
Jean, Sheila Udall - „Arta negocierii”, Editura Teora, București, 2004. 58. HOLDEVICI, IRINA "Autosugestia și relaxarea", Ed. Ceres, București, Caleidoscop, 1995. 59. Iluț Petru - „Valori, atitudini și comportamente sociale”, Editura Polirom, Iași 2004 60. IONESCU C. POPESCU - “Elemente de psihologie și epistemologie genetică”, Editura ștințiifică și enciclopedică, București 1981 61. IURGEN HABERMAS - „Sfera publică și transformarea ei structurală”, Ed. Univers, București, 1998. 62. JAVEAU, C. "L`enquete par questionaire", Bruxelles, Edition de l`Universite de Bruxelles, 1985. 63. LAZARUS, R.S.; FOLKMAN, S.
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
care este inerentă dominației ă ce se vrea absolută ă a tehnicii și transformării lumii Într-o imensă piață de desfacere. Aceste procese de reinserție, În sensul dat de Karl Polanyi cuvântului, nu pot fi abordate decât cu ajutorul unei noi epistemologii, flexibilă și deschisă Înspre relativitatea logicilor și a raționalităților(Zaoual, 2002a). Gândirea complexă (Morin, 1992) este direct interesată de această vastă mișcare de recompunere a cunoașterii fragmentate, provenită din cultura Luminilor, uzată astăzi de productivism și de concurența „din toate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de valorile lor (Hofstede, 1994; d’Iribarne, 1989; Porter, 1993). Concepții heterodoxe asupra actorului economic Paradigma neoclasică, bazată pe individualismul metodologic și pe principiul raționalității, consacră existența unui homo œconomicus universal, centru de decizie autonom, și se Înscrie Într-o epistemologie deductivo-nomologică a explicației științifice. Aceasta este paradigma dominantă, prin raportare la care se identifică școlile neortodoxe. Procedurile de decizie ale teoriei alegerii raționale implică o raționalitate instrumentală care postulează căutarea unei corespondențe Între mijloace și scopuri Într-un mediu dat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
considerăm un proces reciproc de deschidere Înspre cultura celuilalt, care mobilizează atitudini psihosocio-afective ale indivizilor ce intră În contact și care constituie o condiție esențială pentru Înțelegerea Între oameni provenind din spații foarte diferite. Descoperirea sensului pe care Îl atribuie epistemologia modernă conceptului de problemă l-a determinat, de altfel, să problematizeze acest tip de Întâlnire, să o analizeze În termeni de distanță Între referințe și norme diferite și de dificultăți generate de confruntarea dintre aceste diferențe. Rezolvarea oricărei probleme de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
după principii egalitare, ba chiar considerate echivalente, tind să devină obiectul unei atenții selective și să fie reținute cu prioritate” (Boudon, 1994, p. 36). Scepticismul radical este prin urmare puternic Încurajat: „Dacă există doar etno-adevăruri și etno-valori, etica, estetica și epistemologia pot fi tratate ca simple iluzii” (ibidem, p. 38). Putem, În plus, din această perspectivă, să ne Îndoim de necesitatea relațiilor interculturale, care pot să prejudicieze integritatea unei culturi, dreptul său de a fi diferită, chiar perpetuarea sa. Etnocentrismul oprimaților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conceptualizări adesea incompatibile. ν Pentru clarificarea problemei, trebuie făcut un ocol prin istorie și științele sociale, nu fără a problematiza modelele de inteligibilitate și datele pe care acestea le furnizează, prin raportare la o serie de exigențe ce țin de epistemologie, dar și de filosofia morală și de filosofia politică. Probleme de definire: tipuri de abordare și niveluri de analiză Ne mulțumim cel mai adesea, inclusiv În anumite lucrări academice, să definim rasismul prin cele două presupuse componente ale sale. În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
i s c u r s u l u i, realizările axiomaticii sînt valorificabile în determinarea tipurilor și genurilor la care se pot repartiza ansamblurile de enunțuri, din perspectiva recurgerii la concepte sau la propoziții cu valoare axiomatică. V. demonstrație, epistemologie. D. FILOZ. 1978; GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. IO B BEHAVIORISM. Fiind o teorie psihologică (generată de opera freudiană și propusă de J. B. Watson, în 1913) orientată spre explicarea fenomenelor lingvistice, behaviorismul (numit și comportamentism
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mare întindere, stocate de obicei în format electronic, au la bază diverse metodologii, dintre care cele mai cunoscute sînt statistica lingvistică și lexicometria. Amploarea unor astfel de analize a generat apariția unor curente, cum ar fi lingvistica de corpus (cu epistemologie și metode specifice, bazată pe o perspectivă descriptivistă asupra limbii, aplicată pe corpusuri de texte reale, atestate) a cărei legitimitate însă nu a întîrziat să fie supusă controverselor. Științele limbii făcînd parte din disciplinele în care studiul pe corpus este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
organizare a acestuia și pentru conținutul cognitiv vehiculat. Numit și emițător, enunțătorul este protagonist al scenei de enunțare, V. locutor, discurs, enunț, enunțare. BALLY 1932; DUBOIS 1973; BENVENISTE 1974; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ABLALI - DUCARD 2009. RN EPISTEMOLOGIE. Prin epistemologie se înțelege o ramură a filozofiei care se ocupă cu teoria cunoașterii, adică natura și izvoarele cunoașterii, extensiunea și valabilitatea ei. În această perspectivă, epistemologia reprezintă analiza modurilor de cunoaștere și evaluarea cunoștințelor, pentru a se concentra supra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acestuia și pentru conținutul cognitiv vehiculat. Numit și emițător, enunțătorul este protagonist al scenei de enunțare, V. locutor, discurs, enunț, enunțare. BALLY 1932; DUBOIS 1973; BENVENISTE 1974; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ABLALI - DUCARD 2009. RN EPISTEMOLOGIE. Prin epistemologie se înțelege o ramură a filozofiei care se ocupă cu teoria cunoașterii, adică natura și izvoarele cunoașterii, extensiunea și valabilitatea ei. În această perspectivă, epistemologia reprezintă analiza modurilor de cunoaștere și evaluarea cunoștințelor, pentru a se concentra supra studiului metodelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
BENVENISTE 1974; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ABLALI - DUCARD 2009. RN EPISTEMOLOGIE. Prin epistemologie se înțelege o ramură a filozofiei care se ocupă cu teoria cunoașterii, adică natura și izvoarele cunoașterii, extensiunea și valabilitatea ei. În această perspectivă, epistemologia reprezintă analiza modurilor de cunoaștere și evaluarea cunoștințelor, pentru a se concentra supra studiului metodelor de cunoaștere practicate de științe. Mai mult decît alte științe, lingvistica este implicată în problemele epistemologiei, deoarece studiul limbilor naturale înseamnă traversarea limbilor și analiza
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
izvoarele cunoașterii, extensiunea și valabilitatea ei. În această perspectivă, epistemologia reprezintă analiza modurilor de cunoaștere și evaluarea cunoștințelor, pentru a se concentra supra studiului metodelor de cunoaștere practicate de științe. Mai mult decît alte științe, lingvistica este implicată în problemele epistemologiei, deoarece studiul limbilor naturale înseamnă traversarea limbilor și analiza instrumentelor de investigare a lor, iar această particularitate solicită o atenție sporită în construirea teoriei și în elaborarea metalimbii. Producerea sensului nu se poate analiza altfel decît pornind de la actualizările discursive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cauză, care are controlul asupra problematicii proprii. A n a l i z a d i s c u r s u l u i ajunge deseori la probleme de natură epistemologică, pe care însă nu le abordează cu mijloacele epistemologiei (sau ale filozofiei) și nici nu urmărește rezolvarea lor din perspectiva epistemologiei, avînd în vedere numai obiective ce țin de știința limbii. Cu toate acestea însă, rezultatele cercetării lingvistice au deseori ecouri valorificabile din punct de vedere epistemologic. V. axiomatică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
z a d i s c u r s u l u i ajunge deseori la probleme de natură epistemologică, pe care însă nu le abordează cu mijloacele epistemologiei (sau ale filozofiei) și nici nu urmărește rezolvarea lor din perspectiva epistemologiei, avînd în vedere numai obiective ce țin de știința limbii. Cu toate acestea însă, rezultatele cercetării lingvistice au deseori ecouri valorificabile din punct de vedere epistemologic. V. axiomatică, coerență, ideologie, problematică, teorie. D. FILOZ. 1984; FLEW 1984; DETRIE - SIBLOT - VERINE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
definește unitățile și produce diferențele dintre limbi în ceea ce privește raportarea la realitățile lumii. Avînd ca fundament acestă concepție imanentistă asupra sensului, glosematica se opune din punct de vedere epistemologic praxematicii, care recurge la întemeieri practice, iar nu sistematice sau relaționale. V. epistemologie, practică, praxematică. HJELMSLEV 1943; DUBOIS 1973; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; BUSSMANN 2008. RN GLOSOCOSMOS. În principiu, termenul glosocosmos (un compus realizat din cuvintele grecești glóssa "limbă" și kósmos "lume, univers"), datorită conținutului semantic, nu are relație directă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perspectiva aceasta este avută în vedere, încît termenul se întrebuințează deseori curent pentru orice grupare de probleme legate între ele, în mod real sau în mod aparent, ce se pot pune în legătură cu o situație sau cu un fapt. V. axiomatică, epistemologie, model, teorie. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2002. RN PROCES DISCURSIV. În anul 1969, M. Pêcheux a introdus expresia proces discursiv pentru a denumi ceea ce se dezvoltă și funcționează într-un text pe baza limbii și pornind de la limbă, aceasta în înțelesul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pe care o reprezintă simbolic în limbă. Realul nu se propune ca atare, el se constată prin observația continuă, prin percepția sensibilă și prin experiența practică, iar, pentru lingvist, și prin funcționarea limbii, care este în mod esențial realistă. V. epistemologie, idealitate, materialitate, realitate. D. FILOZ. 1978; JULIA 1991; BLACKBURN 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO REALISM. În perioada contemporană, prin realism se denumește o "concepție (filozofică) conform căreia lumea exterioară există independent de subiectul cunoscător". De fapt, realismul reprezintă o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
considerate teorii și, în aceeași măsură, construcțiile ipotetice realizate metodic de abordările științifice sînt la rîndul lor teorii, însă, de data aceasta, cu posibilitatea de a fi verificate, prin observarea realității sau pe cale experimentală. Teoriile științifice sînt de aceea obiectul epistemologiei și permit nu numai interpretări în legătură cu statutul și starea științei, ci și construcții de sisteme cognitive cu niveluri superioare de abstracție. Desigur, cuvîntul teorie are o largă întrebuințare în știința limbii, în diferite conpartimente ale ei, încît sînt teorii în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2005; Le Récit oral, suivi de Questions de narrativité, Université Paul-Valéry - Montpellier III, Montpelier, 1994. Jean-Paul BRONCKART (n. 1946), psiholingvist, colaborator al lui Jean Piaget la "Centre International d'Epistémologie Génétique" de la Geneva; se remarcă prin contribuțiile aduse în domeniile epistemologiei, științelor umane, analiza discursului și didactica limbilor. Titluri de referință: Genèse et organisation des formes verbales chez l'enfant, Mardaga, Bruxelles, 1976; Théories du langage, Mardaga, Bruxelles, 1977; (colab.) Psycholinguistique de l'enfant, Delachaux et Niestlé, Lausanne, 1983; (colab.) Le
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Hermann PARRET (n. 1938), specialist belgian, profesor la Institut Supérieur de Philosophie à l'Université de Louvain (Leuven, Belgique), unde ține cursuri de filozofia limbajului și de estetică filozofică. Studiile sale vizează pragmatica lingvistică și filozofică, semiotica teoretică și vizuală, epistemologia lingvisticii și semioticii, estetica filozofică și teoria artei. Lucrări de referință: Language and Discourse, Mouton Publishers, col. "Janua Linguarum", Series Minor 119, The Hague, 1971; Het denken van de grens. Vier opstellen over Derrida's grammatologie, Acco, Leuven, 1975; Contexts
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
normativă și filozofică a discursului instituțional (discursul militar, discursul mediatic). Originale sînt ideile dezvoltate în analiza discursului numeric, unde identifică unități ale limbajului ca ansambluri de tehnici discursive (tehnolimbaj, tehnodiscurs, prediscurs). De asemenea, semnificative pentru analiza discursului sînt cercetările asupra epistemologiei teoriilor text-discursului, integrarea dimensiunii etice în teoria limbajului fiind considerată necesară. Lucrări de referință: Les prédiscours. Sens, mémoire, cognition, Presses Sorbonne nouvelle, Paris, 2006; (în colab. cu Rosier, Laurence) La langue française. Passions et polémiques, Vuibert, Paris, 2008; Langage et
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1968; Le Champ de l'argumentation, Éditions de l'Université de Bruxelles, Bruxelles, 1969; Logique juridique, Dalloz, Paris, 1976; L'Empire rhétorique, J. Vrin, Paris, 1977. Jean PIAGET (1896-1980), psiholog elvețian, fondatorul epistemologiei genetice. Principalele studii: Le Langage et la pensée chez l'enfant, Delachaux et Niestlé, Paris, 1923; La représentation du monde chez l'enfant, Quadrige, Presses Universitaires de France, Paris, 1926 (trad. rom, Reprezentarea lumii la copil, Editura Cartier, 2005); La
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pensée mathématique, PUF, Paris, 1950; Introduction à l'épistémologie génétique. Tome II: La pensée physique, PUF, Paris, 1950; Introduction à l'épistémologie génétique. Tome III: La pensée biologique, la pensée psychologique et la pensée sociale, PUF, Paris, 1950 (trad. rom. Epistemologia genetică, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1973); Essai sur les transformations des opérations logiques. Les 256 opérations ternaires de la logique bivalente des propositions, PUF, Paris, 1952; Logique et connaissance scientifique, Encyclopédie de la Pléiade, Paris, 1967; Psychologie et pédagogie, Gonthiers Denoël, col. "Médiations
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este văzut în contextul original" .84 Ideea, conceptul, faptul istoric există mai degrabă prin semnificația lor decât prin ele însele. Este victoria definitivă a nominalismului asupra realismului, universalia definindu-se acum strict ca nomina, sau, cum remarcă Laurence Wood, triumful epistemologiei în detrimentul ontologiei specifice preocupărilor medievale. Odată cu postmodernismul va veni rândul hermeneuticii să exprime spiritul timpului. Scrierea istoriei în viziunea antică și medievală era simplex narratio gestarum, simpla relatare a lucrurilor așa cum s-au întâmplat într-adevăr (ut gestae). Martorul ocular
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
istoric. Conținutul ei constă în revelația istorică a lui Dumnezeu în figura istorică a lui Iisus Hristos și în evaluarea precisă, prin interpretare istorică, a dovezilor pe care creștinismul primar le oferă despre acesta"44. Din dorința de a respecta epistemologia istorică enunțată de Troeltsch sau de a-l învinge pe istoricul neîncrezător chiar cu armele sale, Pannenberg devine victima pozitivismului atunci când contestă evangheliile sinoptice ca mărturii verosimile despre Iisus. Mai mult, el limitează credința, speranța în cele nevăzute, la simpla
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]