1,134 matches
-
într-un fel de studenți și altfel de profesorii în cauză. Subiectivitatea nu este exclusă nici în cercetările sociologice sau din alte discipline. Acolo însă, ponderea ei este mai mică și există, în principiu, posibilități de a o circumscrie. În epistemologia socială figurează în prim-plan principiul neutralității axiologice a cercetătorului, adică străduința lui de a fi cât mai obiectiv, fără a angaja în discursul cognitiv valorile și interesele proprii. Saltul de la o cunoaștere socială comună la una științifică s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ocupă problema operaționalizării conceptelor, înțelegând prin aceasta ansamblul operațiilor prin care însușirile definitorii ale noțiunii pot fi identificate, evaluate sau chiar măsurate în universul empiric. O abordare de detaliu a acestei chestiuni, căreia i s-au dedicat numeroase studii de epistemologie și metodologie, nu este posibilă în contextul lucrării de față, în ciuda importanței sale decisive pentru succesul unei cercetări, în general, și a unei anchete, în special. În scopul evidențierii unor aspecte practice legate de operaționalizare, vom schița doar câteva repere
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Europei, Raoul Girardet (coord.) Argumentul nuclear în politica externă a statelor, Rodica Dinulescu Asigurarea securității informațiilor în organizații, Bogdan-Dumitru Tigănoaia Biserica și dimensiunea socială a securității, Constantin Tanu Constructivism și securitatea umană, Ioana Leucea Euroarmata și apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate și apărare comună a Uniunii Europene, Constantin Manolache Istoria NATO, Jiři Fidler și Petr Mareš Politica de securitate în mediul internațional contemporan. Domeniul energetic, Constantin Hlihor Soluționarea crizelor internaționale. Mijloace militare și nemilitare, Teodor Frunzeti
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
fim pregătiți!". Adică așa se discuta acolo. S. B.: Pentru preîntâmpinarea unor evenimente. Mai departe: Popovici Aurel. D. T.: Nu-mi aduc aminte. S. B.: Dar Ioan Petru? D. T.: L-am avut profesor, ca asistent, în anul III. Preda epistemologie și teoria sistemelor logice. Foarte riguros, sobru ca asistent și rigid. O amintire bună o am când el cu Mihai Dorin erau prin vârfurile ASC-ului la Universitate în '70 și ne-au dat o cameră la căsătoriți în T5
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
etică. 2. Cu pregătire filosofică, fără școală de partid: - prof. dr. doc. Petre Botezatu - preda logică; - conf. dr. Titus Raveica - preda istoria filosofiei; - lect. dr. Petre Dumitrescu - preda istoria filosofiei, istoria sociologiei, doctrine sociologice contemporane; - lect. drd. Tudorel Dima - preda logică, epistemologie, metodologia cunoașterii științifice; - lect. drd. Teodor Ghideanu - preda istoria filosofiei; - lect. drd. Costică Marin - preda istoria filosofiei; - asist. drd. Traian Știrbăț - logică generală, istoria logicii; - asist. drd. Mihai Nistor - istoria filosofiei; - Elioaie Constantin - istoria filosofiei, ateism; - asist. stagiar Petru Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ori și pe la mine. S.B.: Dar cum de a plecat din facultate? D.T.: Nu mai știu în ce condiții a plecat. S.B.: Revenim la Petru Ioan? D.T.: Petru Ioan a fost șef de promoție, am făcut cu el logică și epistemologie, a fost și șef al Comisiei de propagandă și ideologie de la Centrul Universitar. Am avut un seminar în ultimul an, la istoria sistemelor logice. Vom mai vorbi de el. S.B.: Mergem mai departe, la Catedra de socialism științific. Cum era
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
doctorat nu am putut da. În '89, când am deblocat iar un loc la doctorat am început să pregătesc o teză despre individ și istorie, în domeniul "materialism dialectic și istoric". A venit Revoluția și am realizat o teză în epistemologie. S. B.: Considerați că este ceva din comunism ce ar fi trebuit păstrat? D. T.: Asta e o discuție care poate duce spre mai multe dezbateri. S. B.: Într-o frază, pe scurt. D. T.: Poate că în zona socială
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Jean, Sheila Udall - „Arta negocierii”, Editura Teora, București, 2004. 58. HOLDEVICI, IRINA "Autosugestia și relaxarea", Ed. Ceres, București, Caleidoscop, 1995. 59. Iluț Petru - „Valori, atitudini și comportamente sociale”, Editura Polirom, Iași 2004 60. IONESCU C. POPESCU - “Elemente de psihologie și epistemologie genetică”, Editura ștințiifică și enciclopedică, București 1981 61. IURGEN HABERMAS - „Sfera publică și transformarea ei structurală”, Ed. Univers, București, 1998. 62. JAVEAU, C. "L`enquete par questionaire", Bruxelles, Edition de l`Universite de Bruxelles, 1985. 63. LAZARUS, R.S.; FOLKMAN, S.
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
tradiția clasică este cea a lui Jevons. Lucrarea sa principală este The Theory of Political Economy, apărută la Londra în 1871. Avîndu-i ca înaintemergători pe Richard Jennings, David Hartley și James Mill, potrivit cărora ideile decurg din senzații, și fidel epistemologiei utilitariste, Jevons subli niază relația dintre plăceri, evaluări și dorințe pe de o parte, și acțiunea sau schimbul pe de alta. Pentru el, influența muncii durează până cînd oboseala inerentă depășește satisfacția obținută prin remunerarea muncii. Maximizarea fericirii are loc
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
mînia și agresiunea și modestia cu o "lăcomie debordantă" (Greenspan). Scientismul și fundamentalismul se ciocnesc și am ajuns într-un impas grav, din care numai o reunire a științei cu spiritualitatea ne-ar putea salva. Mulți oameni de știință folosesc epistemologia lor într-un mod fundamentalist, ceea ce nu se mai cheamă știință ci scientism, în timp ce și în partea cealaltă, mulți nu fac distincția între religie, abordată de multe ori fundamentalist, și spiritualitate, aceasta din urmă avînd o respirație mai largă pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
nu se adresează doar intelectului, ci întregii naturi umane, care trebuie să se afle în armonie cu întregul. Adevărul e de natură etică, iar limbajul este instrumentalizat. Ideogramele lor sunt entități purtătoare de sens, sunt, cum s-ar spune, reale. Epistemologia sau logica le sunt total străine chinezilor. Gîndirea lor e foarte flexibilă, nu este un sistem închis. Chiar Partidul Comunist nu este un monolit, are două mari aripi interne, ce alternează la putere și e deschis la înnoire. Identitatea Chinei
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Ève future, care-și propune, după cum precizează, succint, Martin Willis, "să dezvăluie modul în care diversele căi ale investigației științifice [...] au în vedere aceleași scopuri intelectuale, ideologice și filosofice" (2006: 179), fiind vorba, prin urmare, despre o convergență optimistă a epistemologiilor. Volumul este remarcabil fie și pentru că este primul în care își fac apariția atât de popularii, astăzi, androizi. Teatrul său, încărcat de poezie simbolistă, cu pronunțate influențe romantice, rezistă prin piese precum postuma Axël. Cea mai stranie, mai erotică și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
atât a experimentatorului (clinicianulă cât și a subiectului (pacientulă. Cercetările cele mai tradiționale în psihoterapie implică prea puțină colaborare autentică și pacientul este pasiv și dependent, receptacul al programului terapeutic unilateral realizat și gestionat de terapeut. Metodologia cercetării cooperative trasează epistemologia extinsă în patru direcții (Heron, 1992, 1996Ă și anume: cunoașterea experiențialăprin empatie, compasiune și rezonanță; cunoașterea prezentaționalăexpresie prin narațiune, desen, mișcare și imagerie estetică; cunoașterea propozițională bazată pe concepte și idei teoretice; cunoașterea practicăo îmbinare a celorlalte forme de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
semnată B.C.). Versurile sale aparțin liricii meditative, simbolul fiind elementul lor convenabil. C. este cel dintâi gânditor român care încearcă să construiască un sistem filosofic propriu. Influențat de empirismul englez, pozitivismul francez și materialismul german, el atacă chestiunile fundamentale ale epistemologiei, punând la baza cunoașterii experiența. În concepția sa, materia se metamorfozează neîncetat, luând forme niciodată identice unele cu altele. Întreaga existență se supune „mișcării ondulatorii”, care apare astfel ca o lege „fatală”, adică necesară, a universului. În scrierile sale, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286390_a_287719]
-
este o gramatică scrisă cu alfabetul credinței. Ținând cont de toate acestea, se poate înțelege că filosofia sfântului Bonaventura și cea a sfântului Toma - cel puțin într-o anumită tradiție interpretativă - sunt, într-un fel, ca să folosim o expresie a epistemologiei contemporane, incomensurabile. Sigur, există puncte comune: sunt doi filosofi creștini și orice amenințare a credinței îi găsește uniți. «E vorba de panteism? Atât unul cât și celălalt susțin și învață creația ex nihilo și afirmă distanța infinită dintre ființa care
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
și din cauza subtilității teoretice. Dezbaterile majore purtate până în prezent au vizat, pe rând, raportul între natura umană prezumată și evoluția politicii internaționale, opțiunea între metoda calitativă și cea cantitativă, adevăratul rol al instituțiilor internaționale în politica mondială sau provocările la adresa epistemologiei pozitiviste. Liberalii și realiștii s-au confruntat asupra binomului putere - valori și relevanțele lor asupra politicii internaționale. Ce-a de-a doua dezbatere a fost declanșată de provocarea adresată de curentul behaviorist - ce insista asupra căutării maximei obiectivități în științele
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
O altă teorie a Învățării se desprinde din teoria psihogenezei operațiilor intelectuale, datorată lui J. Piaget, care a demonstrat pe baza observațiilor făcute asupra intelectului copiilor de diferite vîrste, că acțiunile mintale, operațiile mentale se nasc prin interiorizarea acțiunilor reale. "Epistemologia genetică" fondată de Piaget a influențat În mod pozitiv psihologia contemporană și studiile asupra Învățării. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner a fost fondată pe baza operei lui Piaget. El prezintă posibilitatea cunoașterii lumii astfel: Modalitatea activă, realizată prin manipularea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
fi rezolvată Marea Depresiune, ceea ce la început a sunat ca un act de bravură, dar analiza din capitolele următoare, extrem de tehnică, oferă într-adevăr soluții care s-au dovedit viabile, coerente, bine gîndite. În primele capitole, Keynes își explică te-meinic epistemologia. Dedică două capitole definirii semnificației categoriilor economice de venit, economii și investiții. Apoi, lupta sa cu economia clasică se dovedește foarte dificilă, dar următoarele capitole ne oferă practic o nouă paradigmă. Legea lui Say este demolată, ca și teoria clasică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ca economiștii să nu uite că disciplina lor s-a desprins din filosofia socială și să continue să învețe filosofie, sociologie și antropologie, pentru a nu mai pro-duce astfel de barbarii reducționiste la adresa ființei umane. Există o metodologie și o epistemologie comună științelor sociale și nu e cazul să ne ascundem în spatele unor nume ca J. Mincer, Th. Schultz, G. Becker sau G. Stiegler, pentru a reinventa concepte și noțiuni fără nici o legătură cu amintita metodologie. Toți aceștia sunt autori de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Mircea Flonta (născut în anul 1932) este profesor consultant la Facultatea de Filozofie a Universității din București. Între domeniile sale de preocupări se numără epistemologia clasică și analitică, teoria cunoașterii științifice, precum și filozofia lui Immanuel Kant și a lui Ludwig Wittgenstein. A tradus, în colaborare, din operele filozofice ale lui David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper și Ludwig Wittgenstein. A publicat
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
termenului, cunoașterea este posibilă doar în limitele experienței, că nu pot fi avansate temeiuri obiective în favoarea reprezentărilor noastre cu privire la absolut și necondiționat. Această concluzie a analizei lui Kant, concluzie coroborată de evoluții notabile care au avut loc de atunci în epistemologie și împărtășită de toți oamenii care și-au însușit spiritul gândirii științifice moderne, a primit o formulare remarcabilă într-o carte a unui cunoscut matematician din secolul trecut: „Această polaritate subiectiv-absolut și obiectiv relativ mi se pare a fi unul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
and Their Aftermath (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu (2001), Religion, Fiction and History. Essays in Memory of Ioan Petru Culianu (I-II, 2001). A îngrijit (în colaborare cu Mona Antohi) antologia Ioan Petru Culianu, Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie (2002). SCRIERI: Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991; Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, București, 1994; Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997; Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le Stigmate el l’utopie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
and Future. The Revolutions of 1989 and Their Aftermath, Budapesta, 2000 (în colaborare cu Vladimir Tismăneanu); Religion, Fiction, and History. Essays in Memory of Ioan Petru Culianu, I-II, București, 2001; Ioan Petru Culianu, Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, introd. edit., Iași, 2002 (în colaborare cu Mona Antohi); Ioan Petru Culianu. Omul și opera, Iași, 2003. Traduceri: Pierre Manent, Istoria intelectuală a liberalismului, pref. trad., Bucureși, 1992 (în colaborare cu Mona Antohi); Alain Besançon, Anatomia unui spectru, București, 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
un asemenea tip de analiză ar putea duce la închiderea definitivă a altor dosare controversate: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sadoveanu, George Călinescu. Întîlnirea extremelor este o carte fundamentală. Ea combină poezia și matematica, fizica și romanul, spațiul și timpul, epistemologia și semiotica, calculatorul și literatura, filozofia și știința, identitatea și alteritatea. Întrebările pe care și le pune Solomon Marcus sînt întrebările vremii noastre și, de aceea, cartea sa se citește cu pasiune și entuziasm. Nu știu - și nici nu contează
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
căderi și pe care noi le-am trăit cu aceeași intensitate". Drepturile omului, susține mai departe Vintilă Horia, nu sînt aplicabile decît într-o optică religioasă, după cum un veritabil progres științific nu e de conceput decît într-o sferă științific-spirituală. Epistemologia actuală a avut un cuvînt decisiv în privința discreditării ideologiilor, destrămînd determinismul materialist, răul relelor, dovedindu-se mai eficace decît oamenii de litere sau politicienii. întrucît ,toate elucubrațiile psiho-sociale, socio-politice, politico-economice", propulsate de ideologii care au produs traumele morale fără precedent
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]