927 matches
-
răspîndite mai ales în sudul Africii. P. zonale (L.) Ait, P. peltatum (L.) Ait. ș. a. sunt cultivate și la noi, în sere, ca plante ornamentale. în medicina populară, frunzele se aplică pe răni și pe tăieturi. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu flori bisexuate, mici, tetramere sau pentamere, actinomorfe, cu disc nectarifer intrastaminal (la baza ovarului). Fructele sunt capsule, drupe sau bace. Arbori, arbuști spinoși, liane sau plante erbacee, avînd flori cu gineceu inferior, iar fructul o achenă sau drupă. Rhamnus
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
frunzele se aplică pe răni și pe tăieturi. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu flori bisexuate, mici, tetramere sau pentamere, actinomorfe, cu disc nectarifer intrastaminal (la baza ovarului). Fructele sunt capsule, drupe sau bace. Arbori, arbuști spinoși, liane sau plante erbacee, avînd flori cu gineceu inferior, iar fructul o achenă sau drupă. Rhamnus catharcticus (verigariu) este un arbust spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Ziziphus jujuba Mill. este un arbust spinos, cu fruct o drupă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
spinos, cu fruct o drupă roșie, comestibilă (utilizat ca expectorant și antiseptic). Frunzele sunt bogate оn vitamina C și оn taninuri. Este introdus în zona de centru și sud a RM. Cuprinde plante lemnoase agățătoare (liane), rar arbuști sau specii erbacee. Uneori ramurile se metamorfizează în cîrcei. Frunzele, dispuse altern, sunt întregi sau palmat sectate. Florile mici, numeroase, grupate în inflorescențe cimoase, sunt actinomorfe, bisexuate sau unisexuate, de tipul 5 sau 4. Sepale mici, unite prin baza lor, petalele libere sau
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
în dermatite și conjunctivite. V. sylvestris Gmel. (vița sălbatică) este răspîndită în România în păduri umede dinvalea rîurilor Nistru și Prut și are flori unisexuate, dispuse dioic, iar bacele sunt mici, de culoare albastru-violacee. Cuprinde specii lemnoase (arbori sau arbuști), erbacee sau suculente, adeseori cu latex. Florile lor au gineceu tricarpelar, trilocular și sincarp. Se remarcă prin hetemorfismul aparatului vegetativ și prin flori unisexuate, cu înveliș floral simplu (sau lipsește). Cuprinde plante lemnoase sau erbacee, cu latex. Unele specii au aspect
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Cuprinde specii lemnoase (arbori sau arbuști), erbacee sau suculente, adeseori cu latex. Florile lor au gineceu tricarpelar, trilocular și sincarp. Se remarcă prin hetemorfismul aparatului vegetativ și prin flori unisexuate, cu înveliș floral simplu (sau lipsește). Cuprinde plante lemnoase sau erbacee, cu latex. Unele specii au aspect cactaceu, ca urmare a adaptării la secetele prelungite. Frunzele lor sunt alterne (sau opuse), stipelate. Flori mici, unisexuate, nude (sau cu înveliș floral simplu), grupate în inflorescențe diverse. Floarea masculă are numeroase stamine libere
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
o capsulă ghimpoasă, dehiscentă prin 3 valve și conține 3 semințe oleaginoase. Uleiul de ricin este un purgativ puternic, dar se uitlizează și în cosmetică. Datorită acidului ricinoleic, are o acțiune de stimulare a peristaltismului intestinal. Sunt plante lemnoase sau erbacee, uneori semiparazite. Arbuști mici, semiparaziți pe arbori rășinoși sau foioși. Se hrănesc cu ajutorul unor haustori, care extrag seva brută din vasele lemnoase ale plantei gazdă. Are frunze verzi simple, nestipelate (uneori reduse la scvame). Florile sunt unisexuate, actinomorfe, dispuse axilar
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
albă. În frunzele de vîsc există diverse substanțe, cu acțiune hipotensivă imediată și de durată și cu efect bradicardizant (datorită acțiunii directe asupra miocardului). în medicina populară se recomandă pentru tratamentul antitumoral. Încadrează un mare număr de specii lemnoase și erbacee, cu frunze întregi sau variat divizate, dispuse altern. Florile sunt mici, numeroase, grupate în inflorescențe de tipul umbelei simple sau umbelei compuse. Conțin uleiuri esențiale, oleo-rezine, glicozide, saponide și alcaloizi. Sunt în general plante erbacee (uneori cu tulpina lignificată la
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
număr de specii lemnoase și erbacee, cu frunze întregi sau variat divizate, dispuse altern. Florile sunt mici, numeroase, grupate în inflorescențe de tipul umbelei simple sau umbelei compuse. Conțin uleiuri esențiale, oleo-rezine, glicozide, saponide și alcaloizi. Sunt în general plante erbacee (uneori cu tulpina lignificată la bază), cu rădăcini pivotante. Tulpina este de obicei fistuloasă, iar frunzele, variat penat sau palmat-divizate, au teaca bine dezvoltată. Florile nu sunt niciodată solitare, ci sunt grupate оn umbele simple sau compuse, rareori în umbele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
condimentar, mai pot fi enumerate: Levisticum officinale (leuștean), Petroselinum crispum(pătrunjel), Apium graveolens (țelina), Pastinaca sativa (păstîrnac), Anethum graveolens (mărar) etc. Ca plante medicinale sunt cultivate: Coriandrum sativum (coriandru), Pimpinella anisum (anason), Foeniculum vulgare (fenicul) etc. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu frunze simple sau compuse, cu flori heterochlamidee, dialipetale sau gamopetale. Gineceul este sincarp, cu numeroase ovule dispuse parietal. Sunt răspîndite mai ales în regiunile tropicale și subtropicale, mai rar în zonele temperate. Cuprinde ordinele: Dilleniales, Theales, Violales, Capparales, Salicales
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
dialipetale sau gamopetale. Gineceul este sincarp, cu numeroase ovule dispuse parietal. Sunt răspîndite mai ales în regiunile tropicale și subtropicale, mai rar în zonele temperate. Cuprinde ordinele: Dilleniales, Theales, Violales, Capparales, Salicales, Begoniales, Cucurbitales, Malvales, Ericales, Ebenales, Primulales. Cuprinde plante erbacee sau subarbustive, cu caractere de primitivitate (au traheide scalariforme în xilem). Florile sunt mari, bisexuate și heterochlamidee, cu petale mari, care le dau valoare ornamentală. Androceul este format din stamine numeroase, cu disc nectarifer intrastaminal, iar carpelele sunt libere. Fructele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
sunt libere. Fructele sunt polifolicule semicărnoase, cu numeroase semințe prevăzute cu aril. În mod spontan, în Republica Moldova crește doar Paeonia peregrina (bujor străin) întîlnit prin tufișuri și luminișuri de păduri, în sudul Moldovei. Sunt arbori, arbuști sau liane sau plante erbacee, care în organele lor vegetative au glande și canale cu uleiuri eterice. Au frunze opuse și flori pentamere. Androceul polimer, adeseori poliadelf, iar gineceul este apocarp sau sincarp. Cuprinde specii tropicale și subtropicale sempervirescente, cu frunze simple, pieloase, iar florile
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
libere sau unite în mănunchiuri (o parte transformate în staminodii). Gineceul are 3-5 carpele unite, uni- sau multilocular. Fructul este o capsulă septicidă, uneori bacă sau drupă, iar semințele nu au endosperm. Hypericum perforatum L. (sunătoare, pojarniță, ) este o specie erbacee, cu rizom din care pornesc rădăcini adventive și tulpini (sclerificate la bază) muchiate și multiramificate. Frunzele au glande cu uleiuri eterice, care apar ca niște puncte (perforații). Florile sunt galbene- aurii, dispuse în vîrful tulpinii și ramurilor în cime corimbiforme
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
aeriene ale plantei au miros balsamic și gust aromatic-amar și astringent, fiind utilizate în fitofarmacie pentru afecțiuni hepato-biliare, hiperaciditate și ulcer gastric. Uleiul eteric are acțiune antiseptică și cicatrizantă. Specia crește spontan de la cîmpie pînă оn regiunea montană. Sunt plante erbacee sau lemnoase, cu frunze alterne sau opuse. Florile sunt bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, de tipul 4-5. Placentația este parietală. Cuprinde 22 de genuri cu cea 1000 specii cosmopolite, mult răspîndite în diverse habitate. Au frunze alterne, de obicei întregi, stipelate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
locuri pietroase, de la deal la munte. Florile au acțiune emolientă, iar rizomii și rădăcinile au proprietăți expectorante. Florile și frunzele sunt utilizate în industria parfumurilor. V. arvensis Murr. este o buruiană segetală, mai ales în culturile de cereale păioase. Plante erbacee sau subarbuști, cu frunze alterne și flori bisexuate, actinomorfe sau zigomorfe, heterochlamidee, cu număr variabil de piese florale. Androceul este dialistemon, iar gineceul sincarp, superior, cu placentație parietală. Ordinul cuprinde trei familii: Capparaceae, Resedaceae, Brassicaceae. Sunt plante anuale, bienale sau
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Hepatică, de aceea unii botaniști le includ în genul Anemone. Denumirea anemone derivă din cuvântul grecesc anemos (Άνεμος), care înseamnă vânt. În mitologia greacă, anemonele roșii ("A. coronaria") simbolizează picăturile sângelui vărsat de Adonis la moartea sa. Anemonele sunt plante erbacee, perene cu frunze radicale și cu flori mari, asemănătoare macului, de diferite culori, care înfloresc de obicei primăvară. Crește în floră spontană sau cultivata că plantă decorativă. Din multiudinea speciilor de anemone, cea mai cunoscută este "A. coronaria". "A. coronaria
Anemone () [Corola-website/Science/303518_a_304847]
-
a este o suprafață mare de teren pe care cresc în stare sălbatică specii de arbori și arbuști, specii de plante erbacee, mușchi, dar trăiesc și diferite specii de animale. Pe glob, pădurea ocupă circa 30% din suprafața uscatului; în România, ele se întind pe circa 27% din suprafața totală a țarii. Mediul de viață se caracterizează prin diferiți "factori naturali". Cei
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
gorun (numite "gorunete") sau în amestec cu alte specii de foioase. -soluri: brune și brun-roșcate de pădure; -temperatura medie anuală în jur de 10 °C; -lumină care ajunge până la suprafața solului, filtrată printre coroanele arborilor; de aceea există numeroase plante erbacee și arbuști. -arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic; -arbuști: măceș, păducel, șoc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar; -plante erbacee: golomăț, păiuș etc. -animale nevertebrate: viermi, paianjeni, melci, insecte, etc. -animale vertebrate:brotăcel, șopârla, șarpe, cuc
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
C; -lumină care ajunge până la suprafața solului, filtrată printre coroanele arborilor; de aceea există numeroase plante erbacee și arbuști. -arbori : carpen, ulm, tei, frasin, paltin de câmpie, arțar, cireș sălbatic; -arbuști: măceș, păducel, șoc, lemn câinesc, corn, porumbar, gherghinar; -plante erbacee: golomăț, păiuș etc. -animale nevertebrate: viermi, paianjeni, melci, insecte, etc. -animale vertebrate:brotăcel, șopârla, șarpe, cuc, lup, vulpe, etc Pădurile de fag (numite și "făgete") sunt răspândite în zonele cu altitudini de 600-1300 m. Pădurile de fag se întâlnesc însă
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
de 1500 m, pe versanții însoriți. -soluri: brun-acide, brune de pădure și soluri podzolice; -temperatura medie anuală de 6-8 °C; -lumină slabă -arbori: fag, mesteacăn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuști: alun, mur, corn; -plante erbacee: feriga, mușchi, licheni, mierea-ursului, păiuș; -animale nevertebrate: insecte (cărăbuș de pădure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocănitoare, gaița, huhurez, cerb, urs brun, jder, râs, veverița, mistreț, pisica sălbatică. Pădurile de molid, (numite și "molidișuri"), ocupă regiunile înalte ale Munților Carpați, de la
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
-temperatura medie anuală de 3-5 °C; -precipitații de 800-1300 mm anual; -lumină foarte slabă, pădurile sunt întunecoase; -vânturi, uneori, puternice. -arbori: molid, zada, zâmbr, pin, brad, fag, mesteacăn, paltin de pădure, etc. -arbuști: afin, merișor, zmeur, coacăz de munte; -plante erbacee: ciuperci, mușchi, licheni (mătreața bradului), feriga; -animale nevertebrate: insecte (omida, viespe ,etc); -animale vertebrate: șopârla de munte, năpârca, pițigoi de brădet, cocos de munte, ciocănitoare, veverița, jder, mierla, etc. Multimedia
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
Freesia (Ecklon ex Klatt) este un gen de plante erbacee, perene din familia Iridaceae. Speciile acestui gen sunt originare din sudul Africii și importate pentru prima dată în Europa la sfârșitul secolului 19. 12 specii provin din Capul Bunei Speranțe, Africa de Sud și alte două provin din Africa tropicală, una dintre
Frezie () [Corola-website/Science/303965_a_305294]
-
până în Sudan. Denumirea plantei datează din 1886 și a fost atribuită în onoarea medicului german, Heinrich Theodor Freese (1795-1876) de către botanistul Christian Friedrich Ecklon (1795-1868). Denumirea populară românească a plantelor din genul "Freesia" este sau uneori Fresie. Freziile sunt plante erbacee, perene, care cresc din tuberobulbi mici (1 - 2,5 cm diametru), piriformi, alungiți sau sferici, cu înveliș pergamentos. Au rădăcini subțiri care pătrund adânc în sol. Tulpina lungă de 10 - 40 cm poartă câteva frunze dispuse pe două rânduri, liniar-lanceolate
Frezie () [Corola-website/Science/303965_a_305294]
-
ul ("Spinacia oleracea") este o plantă perenă comestibilă (legumă), prezentă mai ales în grădini, uneori și pe terenuri necultivate. Erbacee legumicolă, spanacul provine din Orient și face parte din familia chenopodiaceelor. Este o plantă anuală, uneori și bianuală cu rădăcina fusiformă, tulpina dreaptă care nu trece de 30 cm înălțime, frunzele verzi lanceolate, largi la bază și mai înguste către
Spanac () [Corola-website/Science/312005_a_313334]
-
este o plantă anuală erbacee din familia Solanaceae, familie de care aparțin și tomatele, cartoful, și mătrăguna. Planta se cultivă, din ea făcându-se produse de tutungerie. Tutunul ajunge în Europa după descoperirea Americii (1492). Francezul Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului în Franța
Nicotiana tabacum () [Corola-website/Science/311085_a_312414]
-
medicinală de culoare albastră sau roșie. Popular se mai numește și țintaulă, fierea pământului, iarba frigurilor, potroacă, țintaură, cintoaie, frigor, frigurică, ghințură, ghințurea, potrocea, potrocuță, scăunel, scânteiuță, taulă, buruiană-de-friguri, cocoșei-de-grădină (pl.), crucea-pământului, floare-de-friguri, fumărică-bășicoasă, iarbă-de-curcă, iarbă-de-friguri, săfindei-de-câmp Este o plantă erbacee, perenă, crește înaltă de 10-40 cm cu o tulpină erectă, cilindrică sau cu coaste puțin proeminente, acoperită de peri abundenți, care se ramifică doar în zona florilor. Frunzele alterne, întrerupt imparipenate, sunt formate din 5-9 foliole dințate pe margini, între
Țintaură () [Corola-website/Science/312487_a_313816]