1,461 matches
-
Manuilă, Sabin, „Les Problèmes démographiques en Transylvanie”, Revue de Transylvanie, vol. 1, nr. 1, mai 1934, pp. 45-60. Manuilă, Sabin, „Reglementarea avortului”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 33. Manuilă, Sabin, „Societatea Regală Română de Eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936, pp. 31-32. Manuilă, Sabin, Structure et évolution de la population rurale, Institut central de statistique, București, 1940; publicat inițial În La Vie rurale en Roumanie. Manuilă, Sabin, „Suprapopularea universităților și șomaj, intelectual?”, Sociologie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
1920. Petrini (de Galatz), Filosofia medicală. Despre ameliorarea rasei umane, Tipografia D.A. Laurian, București, 1876. Poenaru-Căplescu, C., „Medicii avortori și făcătoarele de Îngeri. Răspuns d’lui dr. Ygrec”, Adevărul, vol. 36, nr. 12144, 30 august 1923, pp. 1-2. Popazolu, C., Ereditatea, Tipografia ziarului Universul, București, 1915; publicat inițial În Ziarul Științelor Populare și al Călătoriilor, nr. 6 și 7, 10 februarie 1915. Popovici, Al., „Problema sănătății În statul legionar, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 71, 23 decembrie 1940, p. 11
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
1, nr. 1, 12 aprilie 1924, pp. 20-21. Preda, Gheorghe, Câteva date biologice și psihologice, necesare unei educațiuni moderne, Sibiu, 1926. Preda, Gheorghe, „E periclitată intelectualitatea?”, Societatea de Mâine, vol. 8, nr. 16-17, 1-15 septembrie 1931, p. 316. Preda, Gheorghe, „Ereditatea și educațiunea”, Buletin Eugenic și Biopolitic, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1929, pp. 316-320. Preda, Gheorghe, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu, 1925; publicat inițial În Transilvania, 11-12, 1925. Preda, Gheorghe, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. Preda, Victor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Eugenic și Biopolitic, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1929, pp. 316-320. Preda, Gheorghe, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu, 1925; publicat inițial În Transilvania, 11-12, 1925. Preda, Gheorghe, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. Preda, Victor, „Legătură dintre embriologie, ereditate și antropologie În cadrul problemei evoluției etnice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 9, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1938, pp. 52-56. Prodan, Leon, „Problema ocrotirei și asistenței”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 11, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1941, pp. 35-40. Pupeza, I., Leonte, Virgiliu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1941, pp. 35-40. Pupeza, I., Leonte, Virgiliu, Gheorghiu, C., și Mezincescu, D., „Sănătatea publică În România”, În Dimitrie Gusti et al. (eds.), Enciclopedia României, vol. 1, Imprimeria națională, București, 1938, pp. 490-518. Pușcariu, Valentin, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. Pușcariu, Valentin, „Problema eredității - Legile lui Mendel”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 31-34. Pușcariu, Valentin, „Selecția sexuală la om”, Buletin Eugenic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În România”, În Dimitrie Gusti et al. (eds.), Enciclopedia României, vol. 1, Imprimeria națională, București, 1938, pp. 490-518. Pușcariu, Valentin, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. Pușcariu, Valentin, „Problema eredității - Legile lui Mendel”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 31-34. Pușcariu, Valentin, „Selecția sexuală la om”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 11-12, noiembrie-decembrie 1928, pp. 320-324. Pușcariu, Valentin, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul; Geoffrey Saint-Hilaire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
XIX-lea, vedem cum burghezia și liberalii construiesc o nouă comunitate și anume națiunea. Și unii și alții contestau autoritatea regală, noile clase conducătoare evitând să conteste principiul ereditar, întrucât acesta le dădea dreptul de a-și transfera proprietatea copiilor. Ereditatea era admisă sau cel puțin nu era pusă în cauză. Conștiința națională era o condiție a slăbirii sau a suprimării relației feudale dintre rege și supușii săi. Pe scurt, poporul urma să se transforme, supușii devenind cetățeni. Naționaliștii nu erau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
nu mai există temei pentru un acord. Pot interveni anumite concesii, dar ele sunt considerate tactice, întrucât consolidează propria poziție și contestă legitmitatea adversarului"6. Doi factori au contribuit la procesul de desacralizare a legitimității monarhice. Este vorba despre hazardul eredității, care nu garanta cea mai bună selecție și, în al doilea rând, despre endogamia practicată de familiile regale, ceea ce favoriza transmiterea unor maladii ereditare. Pentru a înțelege delegitimarea puterii dinastice, se cuvine să examinăm trăsăturile psihologice ale celor care încarnau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
plachetelor sangvine. Vitamina E ar fi capabilă să pună capăt acestui cerc vicios 13. În sfârșit, deși nu se pot stabili legături directe între îmbătrânire și ateroscleroză, s-a remarcat că îmbătrânind, corpul uman riscă din ce în ce mai mult să dezvolte ateroscleroza. Ereditatea și colesterolul Indivizii care prezintă un nivel ridicat de colesterol datorează uneori această situație eredității lor. Ei au atunci impresia că alimentația și modul lor de viață nu vor putea face nimic pentru a rezolva această problemă. Or, din ce în ce mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
sfârșit, deși nu se pot stabili legături directe între îmbătrânire și ateroscleroză, s-a remarcat că îmbătrânind, corpul uman riscă din ce în ce mai mult să dezvolte ateroscleroza. Ereditatea și colesterolul Indivizii care prezintă un nivel ridicat de colesterol datorează uneori această situație eredității lor. Ei au atunci impresia că alimentația și modul lor de viață nu vor putea face nimic pentru a rezolva această problemă. Or, din ce în ce mai multe studii demonstrează că, în asemenea cazuri, câteva măsuri simple i-ar putea ajuta în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
din Europa, chiar dacă anumite regiuni din Franța și din țările mediteraneene sunt ceva mai protejate datorită tipului de alimentație bogat în fructe și legume, precum și datorită consumului moderat de vin roșu2. Tabelul 5.1 Factorii care favorizează bolile cardiace Factori Incontrolabili ereditatea vârsta sexul masculin Controlabili hipertensiunea nivelul ridicat al colesterolului și repartizarea totală a colesterolului diabetul fumatul obezitatea lipsa de activitate fizică Prevenirea bolilor cardiace Dintre factorii de risc menționați mai sus, după cum v-ați dat probabil seama, majoritatea sunt controlabili
[Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
se întunecă și se opacizează cristalinul. Alte simptome sunt dublarea imaginii, halourile sau sensibilitatea la lumină și reducerea percepției culorilor. În cazurile grave, cristalinul poate arăta lăptos sau gălbui. Cauzele pot fi, pe lângă îmbătrânire, diabetul, supraexpunerea la ultraviolete, fumatul și ereditatea. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Pentru orice probleme de vedere adresați-vă unui oftamolog. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Dacă este nevoie, purtați ochelari cu filtru UV. Studiile arată că la persoanele care beau zilnic cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Rădulescu leagă dezvoltarea armonioasă de exercitarea unei îndeletniciri practice. Concomitent cu dezvoltarea armonioasă, educației îi revine sarcina de a-i înlesni copilului dezvăluirea vocației sale. Punînd problema educabilității, deși încearcă să adopte o cale de mijloc, înclină totuși balanța spre ereditate, considerînd că în om există ceva "preursit" (o vocație) la care omul ajunge, dar nu de la sine, ci prin "ducere de mînă", condus. Aceasta este, de fapt, educația. Această idee nu-i departe de concepția pedagogică a lui Rousseau. Dar
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Între lirismul de iatac al lui Alecsandri și nemișcarea lunatică a lui Eminescu, Sihleanu ar fi adus, de trăia mai mult, un temperament sangvin, furtunos, de fiu de boier cult trăind între salon și sălbăticia de la moșie, biciuit de turburea ereditate pe jumătate aristocratică, pe jumătate câmpenească. Complexitatea bărbatului rafinat și barbar totdeodată, pe care se va încerca s-o înfăptuiască Macedonski mai târziu, o găsim la Sihleanu nefabricată. Instinctul războinic, literar la romantici, la el născut în tradiția unui trecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
creativitate este insuficient definită. Aceasta se explică prin complexitatea procesului creator, ca și prin diversitatea domeniilor în care se realizează creația. Creativitatea se constituie ca o problematică de un interes maxim pentru psihologie în prezent, datorită modificării concepției despre rolul eredității în determinarea capacităților umane. Din enunțarea diferitelor teorii asupra creativității, se desprinde ca o notă definitorie a creativității, noutatea: "orice proces prin care se produce ceva nou poate fi considerat creator"Harmon. " capacitatea de a descoperi legături neașteptate între lucruri
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de sine stătătoare, care face și desface marile Înțelegeri politice. În legătură cu ziarul Adevărul, trebuie probabil să reamintim faptul că, oricum ar sta lucrurile, e greu de spus că este un ziar cu totul și cu totul nou. Adevărul Își găsește ereditatea În Scânteia. De altfel, imediat după revoluția din decembrie 1989, vreo două sau trei numere s-au numit Scânteia poporului, avându-l ca redactor-șef pe Anghel Paraschiv, fost redactor-șef adjunct al ziarului Scânteia. Dumitru Tinu a fost multă
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
arată că, În ultimii ani, a crescut frecvența cazurilor de cancer În Europa, inclusiv În România, cu preponderență În rândul bărbaților. Până În prezent, nimeni nu cunoaște, cu certitudine, mecanismul de acțiune a ansamblului de factori cu risc În declanșarea cancerului: *ereditatea, alimentația greșită, agenți poluanți ai mediului, stilul de viață, infecții grave, tutunul, etilismul etc. Acești factori pot acționa, lent sau rapid, În transformarea celulelor sănătoase În celule anormale, afectând profund funcțiile fiziologice ale unor organe vitale. La aceștia se adaugă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Stahanov își depășise norma de 14 ori în noaptea de 30-31 august 1935, scoțând 102 tone de cărbune din bazinul Donețului!), obsesie voluntaristă și transformistă care se răsfrânge și în științele "tari", precum în biologie prin Lîsenko (care nega însăși ereditatea, generând un soi de "eugenie socială", proiectele grandioase țintind până la anihilarea morții), și chiar în geografie, prin masivele corectări ale "erorilor naturii", cu fatidice devieri de fluvii, cu mări interioare, cu orașe și sate scufundate, cu schimbarea cursurilor etc.325
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mainstream, căci pe scena underground reprezentările penisului au eclipsat orice altă temă). 752 Richard Reynolds, op. cit., p. 15. 753 Ibid., p. 16. 754 Ibid., pp. 18-19. "Spiritul nu e liber ci condiționat", amintește Souchet. Spiritul nu e doar voință și ereditate, ci și rezultatul acțiunilor asupra lui și al propriilor acțiuni (și mai cu seamă reacțiuni), făcând parte din spiritul comunităților cărora le aparține, împărtășind normele comune ale contextului uman în care este inserat (mai ales tabu-ul și cenzura). Phillipe
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
H. Ibsen îndeosebi. Piesa Lizi poate fi raportată la Hedda Gabler. De asemenea, unele analogii se pot face între Pământ (1910) și Strigoii; conflictul, pe plan moral, angajează boierimea, care ar da semne de degenerescență, și țărănimea. Împovărat de o „ereditate păcătoasă”, tânărul Ștefan se zbuciumă, cu mințile tulburate. Intriga se complică prin introducerea unor revendicări ale țăranilor care, sătui de „strâmbătate”, vor pământ. În perorații moralizatoare, care îi sunt proprii, autorul stigmatizează și păgubitoarele, vinovatele convenții. Teatrul lui, vădind și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
aștepta la numeroase modificări, ca stilul geloziei la femei care ar trebui să devină mai puțin sentimental și mai sexual. Și alegerile bărbaților se vor modifica, dar firește, câte generații mai trebuie să așteptăm pentru ca acestea să se înscrie în ereditatea noastră? Pe scurt, cei care se tem de un statu quo pot fi liniștiți, încă nu este totul pierdut! Cât pentru cei care sunt împăcați cu prezentul, evoluția este lentă și ei nu vor mai apuca să vadă cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
neofit, ajunge să-și transforme paginile în simple pastișe după scrierile lui J.-K. Huysmans, Joséphin Péladan, Léon Bloy ș.a. Mai cu seamă romanul Suflete obosite este o astfel de mixtură. Eroul, Alexe Villara Comnean, un tânăr aristocrat apăsat de ereditate, trăindu-și cu orgoliu izolarea, cufundat în rafinament și sexualitate, apare în primul rând ca un epigon al lui Des Esseintes din À rebours de Huysmans. SCRIERI: De vânzare, București, 1897; Suflete obosite, Craiova, 1898; ed. București, 1911; ed. îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288476_a_289805]
-
unor forme de sociabilitate care sunt în mod necesar apanajul unei minorități. Cel mai înalt grad de exclusivism îl întâlnim la elitele ce prezintă anumite trăsături tipice castelor, așa cum au fost ele puse în evidență de Celestin Bouglé (1908): ierarhie, ereditate, repulsie. În această privință, Tocqueville, reflectând asupra factorilor care au dus la Revoluția Franceză, a semnalat un contrast net între aristocrațiile franceză și engleză de la sfârșitul Vechiului Regim. Prima avea tendința să adopte comportamente de castă, izolându-se de celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un model al personalității exprimat spațial, piramidal; personalitatea „se înalță” pe terenul comportamentelor și al actelor variabile, definite la nivelurile succesive prin diferite gradiente de integrare, generalitate, stabilitate constantă. Astfel, personalitatea apare ca „sumă de modeluri de comportare”, determinate de ereditate și mediu. G. Allport explică personalitatea printr-un model ierarhic, în care identifică două-trei trăsături cardinale dominante pentru subiect, urmând un număr restrâns de zece-cincisprezece trăsături principiale, caracteristice care se exprimă pregnant în conduită și mii de trăsături secundare, la
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
determină reușita în activitate. Aptitudinile speciale sunt acele categorii de aptitudini care mijlocesc performanțele supramedii în activitatea dintr-un anumit domeniu, cum ar fi: muzica, pictura, sportul de performanță, activitatea tehnică, de cercetare. (P. Popescu - Neveanu, 1995) Aptitudinile depind de ereditate dar nu sunt oferite nemijlocit de ea, ci se făuresc în condiții prilejuite de activitate. Ceea ce trebuie să stea în atenția celor antrenați în actul creator este și trebuie să fie activitatea, învățarea, antrenamentul, perfecționarea în direcția înclinațiilor personale. Există
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]