1,078 matches
-
specială de trăsături morfologice și sintactice. Două tipuri de acord nominal: acuzativ, în cazul cliticelor pronominale atașate la sfârșitul propoziției, și o combinație de acuzativ și de ergativ, în cazul prefixelor pronominale atașate verbului. Există o combinație unică de partiții ergative, determinate de mai mulți factori: (in)dependența față de verb, entitatea-subiect dotată sau nu cu voință, subiectul verbului intranzitiv independent (nu) este același cu cel al verbului subordonat, verbul (nu) este precedat de un nominal în caz oblic sau de un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Sa (tipul 'a pleca', 'a continua'); (c) verbele "calității" ('a-și aminti', 'a uita', 'a minți'), care cuprind prefixe pentru So. Numai primele două clase pot apărea în structuri imperative. GUGU-YALANJI Limbă australiană vorbită în nordul ținutului Queensland. Partiție acuzativ/ergativ determinată de semantica nominalelor. Limbă fără pivot sintactic, dar care are atât structuri pasive, cât și structuri antipasive. GUIPUZCOANO Dialect al BASCEI. GUMBAYNGGIR Limbă australiană, vorbită în sudul New South Wales. Pentru pronumele de persoana 1 dual și persoana 2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
singular și plural și cele de persoana 2 dual și plural au forme diferite pentru S, A și O. GUNYA Limbă australiană aproape stinsă. Reflexivul este un sufix de detranzitivizare și o sursă pentru marca antipasivă. GURINDJI Limbă australiană. Partiție ergativ/acuzativ determinată de semantica grupurilor nominale. HALKOMELEM Limbă din familia salish, vorbită în Canada (Columbia Britanică) și în SUA (nordul Washingtonului). Circa 200 de vorbitori, dintre care, în 2000, numai 12 nativi. Limbă cu ergativitate derivată, nu primitivă. Proprietățile ergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ/acuzativ determinată de semantica grupurilor nominale. HALKOMELEM Limbă din familia salish, vorbită în Canada (Columbia Britanică) și în SUA (nordul Washingtonului). Circa 200 de vorbitori, dintre care, în 2000, numai 12 nativi. Limbă cu ergativitate derivată, nu primitivă. Proprietățile ergative derivă din sintaxa tranzitivității și din distribuția morfemelor de acord. Verbul se acordă numai cu subiectul tranzitiv, nu și cu cel intranzitiv. Partiție determinată de persoană: pronumele de persoanele 1 și 2 urmează tiparul nominativ−acuzativ, adică verbul se acordă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 790 de milioane de vorbitori, dintre care 490 de milioane sunt nativi. Considerată a cincea limbă din lume ca număr de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu urme de flexiune, componentă polisintetică. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. La prezent, ambii participanți sunt nemarcați, funcția lor fiind indicată prin topică. Există mecanismul pasivizării, care permite verbului cu doi participanți să nu ia decât unul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
790 de milioane de vorbitori, dintre care 490 de milioane sunt nativi. Considerată a cincea limbă din lume ca număr de vorbitori. Limbă aglutinantă, cu urme de flexiune, componentă polisintetică. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. La prezent, ambii participanți sunt nemarcați, funcția lor fiind indicată prin topică. Există mecanismul pasivizării, care permite verbului cu doi participanți să nu ia decât unul, întotdeauna pe cel nonagentiv. La aspectul perfectiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pacientul (aflat în caz direct). La imperfectiv, verbul tranzitiv se acordă cu subiectul, ca și verbul intranzitiv. Un pacient marcat, obiect specific sau uman, cere postpoziția ko, marcă sincretică de dativ și acuzativ. Există două tipuri de participii: un participiu ergativ, static și rezultativ, care are afinitate cu clasa nominală, și un participiu pasiv, care nu acceptă introducerea unui adverb temporal printr-un relator nominal, nu acceptă marca agentivă (posesivă) și conservă marca agentului din structura pasivă. În enunțurile finite, argumentul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și limbile dravidiene: toate cazurile sunt realizate prin postpoziții, cu excepția nominativului. Topică SOV. HITITĂ Limbă indo-europeană moartă, din ramura anatoliană. Vorbită în nordul și centrul Anatoliei, în mileniul II î. Cr. S-a formulat ipoteza că ar fi avut anumite caracteristici ergative. HOKAN Familie de limbi din America de Nord (California, Mexic). S variabil: pentru anumite verbe intranzitive (tipul 'a cădea', 'a strănuta'), dacă acțiunea nu poate fi controlată, S are aceeași marcare ca O; pentru altă clasă de verbe intranzitive (tipul 'a sta
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de verbe intranzitive (tipul a aluneca), în funcție de posibilitatea exercitării controlului, S poate fi marcat fie ca O, fie ca A. HUA Limbă papua, vorbită în estul Noii Guinee. 3 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. HUASTECĂ Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Mexic. 150 000 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt posibile variații. HURQILI Limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Particula care marchează cazul ergativ (al argumentului A) poate lipsi, atunci când A și O nu se pot confunda. HUASTECĂ Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Mexic. 150 000 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt posibile variații. HURQILI Limbă caucaziană ergativă. HURRIAN Limbă moartă, aglutinantă, ergativă, înrudită cu URARTIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în Mesopotamia între 2300−1000 î. Cr. Similitudini cu limbile dravidiene din sudul Indiei și cu limbile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
America Centrală. Scindarea subiectului intranzitiv. INGUȘĂ Limbă nord-est caucaziană, din familia NAKH, vorbită în Ingușeția (limbă oficială), în Cecenia, în Oseția de Nord, în Kazakhstan, în Uzbekistan și în Rusia. Peste 400 000 de vorbitori. Constituentul A este marcat prin cazul ergativ. Marcare cazuală foarte variată. INUIT (ESCHIMOSĂ) Limbă amerindiană polisintetică, din familia eschimo-aleută, vorbită pe o suprafață foarte întinsă, de 75 000 de vorbitori, inegal repartizați în patru arii dialectale: INUPIAQ, Alaska, 3 000 de vorbitori; INUKTUN, vestul Canadei, 4 000
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vorbitori, inegal repartizați în patru arii dialectale: INUPIAQ, Alaska, 3 000 de vorbitori; INUKTUN, vestul Canadei, 4 000 de vorbitori; INUKTITUT, estul Canadei, 21 000 de locuitori; KALAALLISUT, Groenlanda, 47 000 de vorbitori. Numele și pronumele au marcare de tip ergativ−absolutiv, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, plural și, acolo unde există, dual, au formă unică pentru S, A și O. La singular, ergativul și absolutivul diferă: primul este marcat cu sufix, al doilea este nemarcat. Absolutivul și ergativul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de locuitori; KALAALLISUT, Groenlanda, 47 000 de vorbitori. Numele și pronumele au marcare de tip ergativ−absolutiv, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, plural și, acolo unde există, dual, au formă unică pentru S, A și O. La singular, ergativul și absolutivul diferă: primul este marcat cu sufix, al doilea este nemarcat. Absolutivul și ergativul, argumentele principale, se acordă cu verbul, cu excepția infinitivului. Cazul genitiv este omonim cu ergativul. În propozițiile indicative, verbul marchează regulat tranzitivitatea. Există numeroase procese de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativ−absolutiv, cu excepția pronumelor de persoanele 1 și 2, plural și, acolo unde există, dual, au formă unică pentru S, A și O. La singular, ergativul și absolutivul diferă: primul este marcat cu sufix, al doilea este nemarcat. Absolutivul și ergativul, argumentele principale, se acordă cu verbul, cu excepția infinitivului. Cazul genitiv este omonim cu ergativul. În propozițiile indicative, verbul marchează regulat tranzitivitatea. Există numeroase procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Ergativitatea își are originea în construcția participială pasivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dual, au formă unică pentru S, A și O. La singular, ergativul și absolutivul diferă: primul este marcat cu sufix, al doilea este nemarcat. Absolutivul și ergativul, argumentele principale, se acordă cu verbul, cu excepția infinitivului. Cazul genitiv este omonim cu ergativul. În propozițiile indicative, verbul marchează regulat tranzitivitatea. Există numeroase procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Ergativitatea își are originea în construcția participială pasivă și posesivă. Ergativul este folosit și pentru exprimarea posesiei. Pivot sintactic S/A și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se acordă cu verbul, cu excepția infinitivului. Cazul genitiv este omonim cu ergativul. În propozițiile indicative, verbul marchează regulat tranzitivitatea. Există numeroase procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Ergativitatea își are originea în construcția participială pasivă și posesivă. Ergativul este folosit și pentru exprimarea posesiei. Pivot sintactic S/A și S/ O. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție (ca urmare, în această limbă nu există nicio propoziție fără un nominal în absolutiv), iar nominalul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
folosit și pentru exprimarea posesiei. Pivot sintactic S/A și S/ O. În cazul coordonării, nominalul în absolutiv trebuie repetat în fiecare propoziție (ca urmare, în această limbă nu există nicio propoziție fără un nominal în absolutiv), iar nominalul în ergativ poate fi omis. Argumentul în absolutiv al unui verb tranzitiv poate trece în cazul modalis (instrumental, comitativ, acuzativ, secundar) prin antipasivizare. Ergativul poate deveni ablativ prin pasivizare. Terminațiile de persoanele 3 și 4 disting tranzitivitatea verbului la infinitiv. Topică liberă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
propoziție (ca urmare, în această limbă nu există nicio propoziție fără un nominal în absolutiv), iar nominalul în ergativ poate fi omis. Argumentul în absolutiv al unui verb tranzitiv poate trece în cazul modalis (instrumental, comitativ, acuzativ, secundar) prin antipasivizare. Ergativul poate deveni ablativ prin pasivizare. Terminațiile de persoanele 3 și 4 disting tranzitivitatea verbului la infinitiv. Topică liberă. Nu există conjuncții subordonatoare, pronume relative, nici fenomenul deplasării particulelor interogative. INUKTITUT Una dintre cele patru varietăți ale limbii INUIT, varietate vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
reprezintă alegeri marcate. IPATSE OTOMO − Vezi KUIKÚRO. IXREKO-MUXREK Dialect al limbii RUTUL. JABUTI Limbă indigenă vorbită în Brazilia. JAKALTEC (JACALTEC) Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este de tip absolutiv/ergativ. În subordonatele completive, marcare de tip nominativ/acuzativ. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică VSO. JAM Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. JARAWARA (JARUARA, JARUÁRA, YARAWARA) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
JABUTI Limbă indigenă vorbită în Brazilia. JAKALTEC (JACALTEC) Limbă amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este de tip absolutiv/ergativ. În subordonatele completive, marcare de tip nominativ/acuzativ. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică VSO. JAM Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. JARAWARA (JARUARA, JARUÁRA, YARAWARA) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în statul brazilian Amazonas, foarte aproape de GAVIĂO, dar fără legătură genetică. 150 de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cele considerate ca fiind animate în consmologia tribului: soare, lună, stele. Două sisteme de acord: sistem preverbal de afixe care marchează persoana și numărul și sistem postverbal, care marchează genul. Două mecanisme: unul de tip acuzativ, celălalt de tip (parțial) ergativ. Într-o altă interpretare, există două tipuri de construcții tranzitive, a căror folosire este condiționată discursiv: o construcție de tip A, în care pivotul (topic gramaticalizat) este argumentul A, și o construcție de tip O, în care pivotul este O.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
variație de tranzitivitate. Un nume principal (A, O, S) nu poate repeta informația de persoană, care este codată obligatoriu de predicat. JÊ (GE) Limbă (familie de limbi) indigenă din Brazilia. 20 000 de vorbitori. Partiție foarte complicată. Se pare că ergativul provine din nominalizare. KABORÍ − Vezi NADËB. KALAW LAGAW YA Limbă australiană din familia pama-nyungan vorbită în insulele Torres Straits, aflate între Papua Noua Guinee și țărmul Australiei. Limba australiană cu cel mai mare număr de vorbitori (3 000−4 000). Specificul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
număr de vorbitori (3 000−4 000). Specificul acestei limbi constă în tipul diferit de marcare a argumentelor verbale (partiție ergativă), în funcție de natura lor semantico-gramaticală: numele proprii au marcare de tip acuzativ, numele comune la singular au marcare de tip ergativ, numele comune și pronumele personale la plural sunt marcate neutru (au aceeași formă pentru A, S și O), iar pronumele personale la singular sunt marcate diferit pentru A, S și O. KALAALLISUT − Vezi TUNUMIISUT. KALKATUNGU Limbă australiană aborigenă, de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mici, în Azerbaidjan, Turcia și Iran. Cuprinde patru limbi: GEORGIANA, limbile ZAN (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) și SVAN. Georgiana și limbile zan diferă substanțial de svan. Dacă limbile nord-caucazinene sunt de tip SVO și se caracterizează prin marcare de tip ergativ−absolutiv, manifestată prin caz și prin acord, limbile kartvelian (sud-caucaziene) sunt greu de încadrat. În aceste limbi, relațiile gramaticale se realizează prin cazuri, postpoziții și acord. Subiectul primește cazul nominativ, obiectul direct, cazul ergativ/narativ, iar obiectul indirect, cazul dativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se caracterizează prin marcare de tip ergativ−absolutiv, manifestată prin caz și prin acord, limbile kartvelian (sud-caucaziene) sunt greu de încadrat. În aceste limbi, relațiile gramaticale se realizează prin cazuri, postpoziții și acord. Subiectul primește cazul nominativ, obiectul direct, cazul ergativ/narativ, iar obiectul indirect, cazul dativ. Pe lângă acestea, mai există următoarele cazuri: instrumental, adverbial, genitiv, vocativ. Pronumele personale nu variază după caz. Terminațiile cazuale marchează: proprietăți sintactice ale numelui, clase de tranzitivitate, apartenența la unul dintre cele trei subsisteme temporale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]