2,239 matches
-
lor, dau o imagine falsă despre realitatea vieții noastre plină de dramatism și arată înclinarea poetului de a rezolva problemele pe linia minimei rezistențe, înlocuind viața adevărată printr-un șablon idilizant. N. Tăutu a izbutit să redea dramatismul vieții, înfățișând eroismul soldatului de tip nou din armata noastră populară (...). Totuși, unele poezii se aseamănă între ele, au aproape același punct de plecare, aceeași desfășurare și același final. Pentru a caracteriza situațiile și personajele, poetul recurge adesea la aceleași considerații, la aceleași
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
într-adevăr «personal» în creație dar ceea ce scrie nu suscită interesul cititorilor, îi lasă profund indiferenți. Noi milităm pentru acea personalitate a poetului care să izvorască din adeziunea sa la lupta poporului, din spiritul său de partid. Poetul să slăvească (...) eroismul constructorilor socialismului, să-și manifeste indignarea și ura în fața mârșăviei dușmanului, să scrie cu pasiune despre dragoste sau prietenie (...). Iată una din poeziile cele mai bune apărute la sfârșitul anului trecut: Cântarea din urmă de Mihai Beniuc (...). E atât de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vârstnic» și l-a cunoscut pe Roaită, iar Costea «e vesel și înflăcărat». (...) Asta e tot ce ne spune poetul despre eroi, și suntem obligați să-l credem pe cuvânt, deoarece aceste trăsături nu se reliefează în vreo acțiune (...). Momentul eroismului ar fi trebuit să marcheze o schimbare de atitudine, punctul calitativ al transformării. Dar elementele care să ateste transformarea, Iureș le-a redus la două strofe în care, cum am văzut, se arată că băieții s-au transformat nemaiertându-și unul
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
autorii lor au înțeles acest principiu de bază al literaturii realismului socialist și și-au concentrat eforturile pentru a prezenta omul nou care se dezvoltă în țara noastră, care construiește, «fără zgomot și zarvă» socialismul. Într-un frumos reportaj intitulat Eroism, (Scânteia, martie 1951) C. Mitea redă eroismul tăcut, anonim al unor muncitori care într-o noapte năprasnică au salvat uzina electrică din Dobrești. (...) O altă trăsătură a omului nou de la sate o subliniază Dan Deșliu în reportajul: Pe drumul belșugului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
bază al literaturii realismului socialist și și-au concentrat eforturile pentru a prezenta omul nou care se dezvoltă în țara noastră, care construiește, «fără zgomot și zarvă» socialismul. Într-un frumos reportaj intitulat Eroism, (Scânteia, martie 1951) C. Mitea redă eroismul tăcut, anonim al unor muncitori care într-o noapte năprasnică au salvat uzina electrică din Dobrești. (...) O altă trăsătură a omului nou de la sate o subliniază Dan Deșliu în reportajul: Pe drumul belșugului (Scânteia, 1950). Se întâmplă însă și în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aveți dreptate. Dar aici sunt toate foarte sportive. Și foarte sănătoase. Știți, de fapt, omul nou pe care ni-l tot făgăduia propaganda noastră, e pe cale să se nască aici. Stalin voia să-l făurească prin schizofrenia terorii și a eroismului, Hitler, prin mesianismul biologic. Iar aici, n-au nevoie de spălarea creierelor. Fiecare înțelege, după cum spune unul dintre prietenii mei, că e mai bine să fii sănătos, bronzat și bogat, decât cercetător rus la Moscova... Vorbind despre America, Vinner spunea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pe toată întinderea Europei, dezvăluindu-i ascensiunea economică, socială, momentele de mare tensiune, de regres, de închidere și supraviețuire prin propria-i credință. „Distinguo-ul talmudic” - spune istoricul - „i-a fost o adevărată armă, reprezentată prin curaj, încăpățânare, viclenie și chiar eroism”. Istoria Europei nu poate fi înțeleasă în complexitatea ei fără trecutul comunităților evreiești care au avut o importantă contribuție în marile rupturi, în marile discontinuități: exemplul pe care îl dă autorul este acela al saltului de la o formă de organizare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
candoarea. Aceste noțiuni sunt puse în valoare în imaginea Albei-ca-Zăpada, care în basm este personajul pozitiv, opus mamei vitrege, personajul negativ. Totuși, imediat ce devine murdară, zăpada își pierde calitatea și exprimă pierderea purității originare, ce poate merge până la coruperea sufletului. Eroismul Albei-ca-Zăpada este tocmai acela de a rămâne pură, în ciuda tuturor încercărilor ce îi ies în cale. Misiunea celui ce visează ar putea fi aceeași. Nor Mai ales dacă acoperă soarele, norul are un sens negativ, de întuneric și de pierdere
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fi confundat cu relatarea, câtă vreme pare transmis de la fața locului și se ocupă de dramatismul unei întâmplări: incendiu, accident aviatic, luare de ostatici etc. Diferența este dată de amploarea elementelor de decor, de prezența unei povești: un act de eroism sau de lașitate, drama unei familii etc. Prezența eului nu trebuie să fie ostentativă, ea doar punctând uimirea sau participarea emoțională a autorului. Excesul de comparații, elemente de portret etc. poate muta în mod nedorit atenția de la dimensiunea umană la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
omului și rătăcire dorită de zei. Aceștia din urmă sunt posedați de phthonos, „gelozie” față de muritori. Hybris este tentația permanentă a ființei umane de a transgresa limita impusă de Însăși natura sa muritoare, tinzând la statutul zeilor. Componenta pozitivă este eroismul. Spre deosebire de hamartia, greșeală Întrucâtva pasivă, iresponsabilă, așa cum am văzut, hybris-ul este transgresiunea activă, deliberată. Hybris-ul subîntinde o noțiune tragică și juridică apropiată de aceea a „păcatului iremisibil/de neiertat”. În Noul Testament Accepția creștină a verbului este aceea, juridică
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Traduceri: André Theuriet, Frida, București, 1910; A. S. Pușkin, Fata căpitanului, București, 1912; ed. cu ilustrații de I. Anestin, București, 1928; H. Ibsen, Rața sălbatică, București, 1913 (în colaborare cu Mihail G. Nicolau); I. S. Turgheniev, Părinți și copii, București, 1914, Eroismul dragostei, București, cu ilustrații de Ary Murnu, București, f.a. (în colaborare cu I. Hâncu); Fr. Nietzsche, Așa grăit-a Zarathustra, pref. Mihail Negru, București, 1916, Antichristul. Încercare de refacere a tuturor valorilor, București, 1920; ed. Cluj, 1991; Émile Zola, Prăbușirea
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
Întrunirile prilejuite de șezători, târguri, nunți, cumetrii sau hramuri sunt cele mai propice pentru expunerea, uneori în sute de versuri, a unor întâmplări mai vechi sau mai recente. Caracterul public înlesnește și implicarea unor tendințe moralizatoare sau de stimulare a eroismului, principala ei funcție fiind cea social-educativă. În folclorul românesc, b. cunoaște trei forme de existență distincte. Una, cu desfășurare amplă, este cea inspirată de fapte eroice din istorie, expuse într-un stil retoric, cu multe hiperbole și repetiții. Ea este
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
-o, dar nutrind totodată speranța mântuirii, ca perspectivă soteriologică. Suferința este considerată fie pedeapsă pentru păcate, fie mântuire. În orice situație, ea are semnificația unui act de trecere către mântuire, considerată drept catharsis. Suferința mai poate fi Învinsă și prin eroism. Eroismul are două modalități de a se manifesta: fie că avem de-a face cu un eroism interior, ca trăire și rezistență pur spirituală, caracteristic eroismului de factură orientală, fie că avem de-a face cu un eroism exterior, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dar nutrind totodată speranța mântuirii, ca perspectivă soteriologică. Suferința este considerată fie pedeapsă pentru păcate, fie mântuire. În orice situație, ea are semnificația unui act de trecere către mântuire, considerată drept catharsis. Suferința mai poate fi Învinsă și prin eroism. Eroismul are două modalități de a se manifesta: fie că avem de-a face cu un eroism interior, ca trăire și rezistență pur spirituală, caracteristic eroismului de factură orientală, fie că avem de-a face cu un eroism exterior, de factură
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mântuire. În orice situație, ea are semnificația unui act de trecere către mântuire, considerată drept catharsis. Suferința mai poate fi Învinsă și prin eroism. Eroismul are două modalități de a se manifesta: fie că avem de-a face cu un eroism interior, ca trăire și rezistență pur spirituală, caracteristic eroismului de factură orientală, fie că avem de-a face cu un eroism exterior, de factură combativă, caracteristic mentalității și culturii occidentale. În cazul acesta, se disting două atitudini psihologice și morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de trecere către mântuire, considerată drept catharsis. Suferința mai poate fi Învinsă și prin eroism. Eroismul are două modalități de a se manifesta: fie că avem de-a face cu un eroism interior, ca trăire și rezistență pur spirituală, caracteristic eroismului de factură orientală, fie că avem de-a face cu un eroism exterior, de factură combativă, caracteristic mentalității și culturii occidentale. În cazul acesta, se disting două atitudini psihologice și morale net individualizate: aă o atitudine de opoziție pasivă, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și prin eroism. Eroismul are două modalități de a se manifesta: fie că avem de-a face cu un eroism interior, ca trăire și rezistență pur spirituală, caracteristic eroismului de factură orientală, fie că avem de-a face cu un eroism exterior, de factură combativă, caracteristic mentalității și culturii occidentale. În cazul acesta, se disting două atitudini psihologice și morale net individualizate: aă o atitudine de opoziție pasivă, de Îndurare tăcută, percepută ca o experiență de trăire interioară a răului; bă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
unic scop Înlocuirea sa cu plăcerea. Hedonismul este scopul la care visează umanitatea. Toate remediile suferinței fizice, sufletești sau morale se caracterizează fie prin rezistența pasivă, care acceptă suferința ca o condiție a mântuirii viitoare, fie prin convertirea acesteia În eroism, acceptând suferința ca o formă de sacrificiu. Creștinismul asociază suferința cu mântuirea, veritabil catharsis moral și spiritual, de factură superioară, prin care omul nu numai că se purifică, ci se transformă complet. Prin mântuire, el redobândește starea de puritate originară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
formării tipurilor psihomorale: 1Ă tendința de superioritate În raport cu valorile supraeului moral, caracterizată prin dorința de putere, autoritate, dominanță, dorința de a se impune În fața celorlalți. În plan axiologic, acest tip ilustrează și Împlinește valorile ideale, sacrificiul de sine, expansivitatea și eroismul; Tendință de superioritate Zona tipurilor teoretice (pasiveă Tendință anxioasă EUL Tendință la inferioritate Tendință agresivă Zona tipurilor pragmatice (activeă 2. tendința de inferioritate se raportează la pulsiunile primare, fundamentale, ale inconștientului și se caracterizează prin nevoia de libertate, dorința de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
raportându-l fie la o „cauză declanșatoare”, fie În vederea realizării unui „scop (considerat de elă util”. Indiferent Însă de natura lor morală și de intenția care le determină (acte filantropice, acte de răzbunare, acte de suicid sau crimă, acte de eroism, de sacrificiu etc.Ă, toate „acțiunile psihologice” au În centrul lor o „justificare morală” care Încearcă să le dea o legitimitate și prin aceasta să obțină aprobarea și susținerea celorlalți, precum și În conformitate cu normele și legile Cetății. „Scenariul psihologic” presupune ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
oare evitate toate situațiile vieții? Pot eu oare evita toate persoanele cu care este posibil să intru În conflict? Incontestabil că nu. Sunt persoane și situații cu care nu pot evita să nu mă confrunt, așa cum vom arăta În continuare. Eroismul ca sublimare a confruntării Sunt și conflicte sau confruntări care nu pot fi evitate. Este cazul conflictelor care atentează la valorile morale individuale sau colective, la simbolurile care constituie reperele morale, spirituale, culturale, sufletești ale unei persoane, familii, națiuni etc.
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
desfășurată după anumite regului, devine instrument, nu scop În sine. Ea devine o datorie de onoare care urmărește, dincolo de aspectele formale ale confruntării, obținerea unei reparații morale a ofensei. Confruntarea transformă agresivitatea și violența, prin convertire sublimativă, În acte de eroism. Nu distrugerea adversarului, deși aceasta se va produce, ci eliminarea lui prin scoaterea din luptă, pentru a-l face să accepte, să recunoască faptul că a fost Învins. Eroismul este dăruire de sine și sacrificiu, un act moral prin care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Confruntarea transformă agresivitatea și violența, prin convertire sublimativă, În acte de eroism. Nu distrugerea adversarului, deși aceasta se va produce, ci eliminarea lui prin scoaterea din luptă, pentru a-l face să accepte, să recunoască faptul că a fost Învins. Eroismul este dăruire de sine și sacrificiu, un act moral prin care violența este sublimată În bravură. Eroul este simbolul viril, care se opune imaginii lașului. Care ar fi, În cazul acesta, diferența dintre evitare și eroism? Sunt antagonice? Nu. Ele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
că a fost Învins. Eroismul este dăruire de sine și sacrificiu, un act moral prin care violența este sublimată În bravură. Eroul este simbolul viril, care se opune imaginii lașului. Care ar fi, În cazul acesta, diferența dintre evitare și eroism? Sunt antagonice? Nu. Ele sunt complementare. Evitarea este atitudinea morală a Înțeleptului, pe când eroismul este atitudinea virilă a luptătorului pentru o cauză morală. Evitarea este interioară, pe când eroismul este exterior, demonstrativ până la histrionismul care impresionează. În concluzie, se poate spune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
prin care violența este sublimată În bravură. Eroul este simbolul viril, care se opune imaginii lașului. Care ar fi, În cazul acesta, diferența dintre evitare și eroism? Sunt antagonice? Nu. Ele sunt complementare. Evitarea este atitudinea morală a Înțeleptului, pe când eroismul este atitudinea virilă a luptătorului pentru o cauză morală. Evitarea este interioară, pe când eroismul este exterior, demonstrativ până la histrionismul care impresionează. În concluzie, se poate spune că În sfera Psihologiei Morale conflictul și confruntarea au dimensiuni și semnificații mult mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]