1,916 matches
-
încartiruirilor forțate, conștienți însă de imperativul național al reîntregirii. O radiografie a opiniilor, de la neutralitate la filogermanism și la pactizarea servilă cu propaganda ocupantului, se realizează prin incursiunea în varii medii sociale. Scriitor cultivat, pe alocuri livresc, cu propensiuni pentru erudiția istorică (heraldica și genealogia, exploatate într-o etalare cvasiștiințifică, dar dezlânată în plan epic), G. resuscită în Vest, un roman al Timișoarei, o legendă tenebroasă despre contesa Elisabetha Báthory, presupusă favorită a lui Mihai Viteazul. Romanul se desfășoară pe mai
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
pe care le percepem Încă tradițional. O prejudecată periculoasă, sistemică, ne spune că orice discuție teoretică sau o viziune filosofică trebuie să fie, În mod obligatoriu, tehnicizată, structurată Într-un joc de concepte serioase și grave și, firește, sufocate de erudiție. Aceeași prejudecată, pe de altă parte, ne permite să introducem viața, să ne referim la ea doar prin acele aspecte narative sau metaforice pe care avem impresia că le Înțelegem. În cazul acestui text al lui Cornel eu cred că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
personalității sale, boemul, intrat în legendele urbei, și profesionistul de incoruptibile rigori coexistă sub semnul unei cuceritoare libertăți de spirit. Dramaturgia lui F., multă vreme rămasă necunoscută, a surprins întrucâtva la apariția volumului de Teatru (1994). Între îngândurare și surâs, erudiția, trecută prin filtrul gândirii proprii, și o fantezie ce refuză ifosele și crisparea dau consistență unui text lucrat cu un remarcabil simț al limbii, într-o versificație ireproșabilă. Drama istorică Alexandru Lăpușneanu propune o reabilitare a domnitorului pe care alte
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
origini până la 1900 (1979; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), din al cărui colectiv de coordonare și revizie a făcut parte. Cartea l-a impus ca istoric literar format, cu o personalitate distinctă. Cele 111 studii micromonografice scrise de F. denotă erudiție, acribie documentară și echilibru al judecăților, dar și speciale însușiri de stilist: fin dozaj de participare comprehensivă și distanțare benign-ironică, limbaj îmbinând sobrietatea academică și oralitatea, neologismele cu arhaismele și regionalismele, vocație portretistică. Articolele din dicționar indicau și opțiunea pentru
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
tainică a patriarhului Gherman al Constantinopolului (în 1690), Împotriva ereziilor de Simion, arhiepiscopul Tesalonicului (în 1691) sau Epistolele lui Ignatie Teoforul, arhiepiscopul Antiohiei, pe care le trimite mitropolitului kievean Varlaam Iasinski și patriarhului Ioachim, dovadă că el intervine, cu prestigiul erudiției, în polemica dogmatică ce împărțea la acea dată cercurile ortodoxe de la Kiev și Moscova în reprezentanți ai curentului latin și ai celui grec, tradiționalist. În 1693 oferea, de asemenea, țarilor ruși Ioan și Petru Alekseevici, într-o antologie intitulată Despre
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
mai ales acelor domenii de activitate la care cercetătorii americani din cadrul Departamentului de Cercetare și Analiză se pricepeau cel mai bine, respectiv «acea sferă a științei cunoscută, în general, ca sociologie». În toate aceste discipline, antinomiile dintre fapt și valoare, erudiție și spiritul partizan cu care Max Weber s-a luptat cu atâta eroism au fost în mare parte estompate... a venit vremea sociologilor, a economiștilor și informaticienilor... Așa cum credibilitatea politică a Departamentului depindea de imaginea profesionalismului dezinteresat, credibilitatea epistemologică a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
atenție speciile „predilecte” (imnul, cronica, predica), mărci ale unor opțiuni din starea de sensibilitate, sunt înregistrate nuanțat „supraviețuirile” și noutățile, „momentele” de atașament la valorile tradiționale și „ferestrele” deschise către alte orizonturi literare. Chiar dacă este prezentat și interpretat - cu o erudiție impresionantă, extrem de eficientă - pe „felii”, procesul literar din medievalitatea românească, de la Pripealele monahului Filotei și însemnările analitice până la literatura subiectivă și textele dramatice, are fluența pe care o poate da numai o viziune coerentă asupra obiectului de studiu, are un
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
și pătrunderea în „misterul” actului de creație sunt constante ale meditațiilor. Interesante sunt ideile despre importanța elementului convențional și a inefabilului în creație, despre metaforă și simbol, despre rolul fanteziei și al inspirației. Forța de atracție a eseurilor rezidă în erudiție și în intuiția artistică, în amănuntul biografic conjugat cu impresiile personale, în însemnările de lectură dublate de reflecții asupra esenței actului de creație. Chiar și atunci când a încetat să mai scrie eseuri propriu-zise M. și-a trecut reflecțiile în poezie
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
există nici o contradicție între faptele referitoare la creația lumii și a omului, chiar dacă sunt înțelese în litera lor, și știința umană, reprezentată în special de doctrinele filosofice. De aceea, în acest comentariu, care se dovedește profund și impunător, bogat în ce privește erudiția și expunerile specifice, Augustin se folosește pe larg de ceea ce scriseseră mai înainte Origen și Basilius (citiți în traducere), apoi de cunoștințe de fizică, astronomie, medicină sau aritmologie: într-un cuvânt, de toată știința profană, astfel încât opera pare lipsită de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
arăta ce le-a lipsit ca să ajungă să înțeleagă noua religie. Urmează, începând cu cartea a unsprezecea, expunerea privind cetatea din ceruri, creată de Dumnezeu: este interpretată istoria Facerii, a primelor vârste ale omenirii, a ebraismului, fiind folosite lucrări de erudiție creștină, sau cronici scrise de Eusebiu și de predecesorii săi. Din acestea sunt extrase teoriile referitoare la diversele epoci ale umanității, ultima dintre ele fiind cea contemporană. După acest examen al istoriei lumii, al celor două cetăți, pământească și cerească
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
vrea să folosească toată știința vremii pentru a rezolva toate chestiunile cu care cultura păgână îl face să se confrunte; este o atitudine comună pentru literații din Antichitatea târzie, în cazul cărora, totuși, intenția este complet diferită, pentru că enciclopedismul și erudiția corespund dorinței lor de a păstra ceea ce a fost transmis de înaintași. În această operă, Augustin își folosește capacitățile sale exegetice, reluând probabil doctrinele donatistului Tyconius, cum este cea referitoare la milenarism; propune o proprie teologie a istoriei; folosește mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
văzut ca un exercițiu retoric plicticos și inconsistent, a fost considerat în ultima vreme ca o formă de prețiozitate extremă, asemănătoare cu aceea întâlnită la atâția alți literați din epocă (și e adevărat). Nu se poate tăgădui că însăși densitatea erudiției mitologice, în care se amestecă elemente când prețioase și rare, când obișnuite, atinge un ridicat grad de bizarerie. Realitatea nu este niciodată văzută în sine, în mod obiectiv, ci întotdeauna prin filtrul literaturii pe care Sidonius o stăpânește cu o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
spre speculație, el se mulțumește să accepte simplu și fără complicații Revelația și învățătura Bisericii; în mod logic, e adept al Crezului de la Niceea pe care îl plasează intenționat la începutul scrierii sale. Însă nu pentru că ar fi înclinat spre erudiție sau pentru a se pune pe sine în valoare ori talentul său literar consacră Grigorie douăzeci de ani de viață pentru a-și scrie opera istorică. El descifrează în succesiunea secolelor realizarea unui proiect divin pe care se sprijină credința
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
societate pământească din care fuseseră eliminați, pe cât era posibil, dușmanii cetății cerești către care această societate, prin vocație, trebuie să-i conducă pe toți membrii săi”. a) Activitatea literară Așa cum am spus, Isidor a fost mai ales un erudit, însă erudiția sa nu are doar ținte gramaticale și științifice, ci și religioase pentru că el este un slujbaș neobosit al Bisericii și al propriei țări. Chiar în acest sumar examen al producției sale, trebuie să evităm distincția între opere sacre și opere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
gramaticale și lexicale pe care ni le-a transmis. În afară de etimologie și de limbă, Isidor se consacră și explicării celor șapte arte liberale devenind, în această privință, împreună cu Boetius și Cassiodor, una din principalele surse de cunoștințe din Evul Mediu; erudiția sa e însă mult mai vastă și depășește aceste domenii, atingând sfere precum medicina, dreptul, cronologia sau științele naturale și practice. Firește, Isidor nu putea să adune această masă uriașă de informații altfel decât din cărți, însă cunoștințele lui vor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
se găseau regatele romano-barbare, se știau puține lucruri despre ceea ce se întâmpla în afara granițelor fiecărei țări. Așadar, Isidor se limitează în esență să înregistreze scriitorii hispanici din secolul al șaselea, iar continuatorii săi vor strânge ulterior domeniul istoriografiei literare. Impresionanta erudiție care caracterizează operele profane se întâlnește și în cele cu conținut religios unde sunt reluate în număr mare motivele tradiționale ale exegezei biblice, ale polemicii antiiudaice, ale ortodoxiei niceene; în operele exegetice ale lui Isidor nu sunt dezbateri unde să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Isidor în ce are aceasta specific, pentru că trebuie să descoperim ce se află sub lista operelor episcopului de Sevilia și cum interpretează el materialul erudit pe care ni l-a transmis într-o cantitate atât de mare. De aceea, erudiția lui Isidor nu trebuie înțeleasă ca un simplu conglomerat de informații, ci trebuie văzută în raport cu viața și personalitatea autorului care, catolic dintotdeauna, asistă în vremea sa la convertirea unui întreg popor la dreapta credință și vrea, de aceea, să ofere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
acel Martin de Braga care trebuise să-și adapteze omiletica pentru un public ignorant și care se mulțumise să alcătuiască o compilație din maximele lui Seneca. Aceste opere ale lui Isidor nu izvorăsc din nevoia de a face paradă de erudiție și nici din dorința de clasificare și organizare - și tocmai acest lucru fusese considerat deja de noi un merit notabil. Cu fiecare din operele sale, episcopul de Sevilia a încercat să vină în întâmpinarea necesităților Bisericii sale, având în vedere
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
între scriitorii livrești, erudiți, fanteziști și ludici, alături de alți autori pe care el însuși, în postură de critic, îi așază în „categoria debutanților tardivi și bine socotiți” (Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept metaliterar: scriitorul sintetizează teme și motive, parodiază polemic clișee literare, simulează maniere (adică recurge cu virtuozitate la pastișă, construiește impecabile „exerciții de stil
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
avizat al fenomenelor observate, ca un teoretician al mișcării liberale, ca un susținător inflexibil al modernizării, iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje”, contraziceri interne ori rătăciri), la dezbateri duse în paginile publicațiilor, pe teme ale actualității ori ale istoriei noastre politico-culturale, și-a câștigat statutul de
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
conflict tragic: cugetul sesizează contradicțiile din existența predicatorului virtuții, ajuns consilier al tiranului Nero, dar și aparentele inconsecvențe din tratatele de morală, în care idei riguroase și chiar rigide ale doctrinei stoice se atenuează și capătă accente de umană înțelegere. Erudiție și totodată reală capacitate de empatie cu autorul studiat dovedește clasicistul și în Publius Vergilius Maro (1970), cea dintâi monografie românească consacrată poetului antic, lucrare pe cât de precisă, pe atât de vie, menită să îl apropie pe cititorul actual de
GUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]
-
stilistică putând fi înșelată de excese și prețiozități. Bombasticismul liric caracterizează, în astfel de cazuri, unele enunțuri: „Critica se îmbată de robustețea mirosurilor florale, de coloritul fascinant al poeziei, care corespunde sevelor telurice pulsând în ospitaliera geometrie vegetală.” Alteori, ostentația erudiției lexicale conduce la stridențe: „nucleu uberos”, „vânt vernal”, „verb domptat”, „sicitate ironică”, „luciditate elansată”, „sublim flamboaiant” etc. Pregnanța discursului critic scade considerabil în atare circumstanțe, sufocată fie de umbra densă a călinescianismului, fie de o irepresibilă ispită narcisistă. „Meditația pe
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
la «elite», revendicările profesionale și cristalizarea unei conștiințe identitare specifice, formele de sociabilitate (cenaclurile...) și de organizare participa diferit la construcția socială a acestei noi identități. Cartea lui Marius Lazăr (2002), analizează mai multe baze de date, mobilizînd o veritabilă erudiție În științele sociale, pozițiile sociale ale elitelor literare românești pe durata unui secol. Faptul de a opune aceste două instituții-model se poate dovedi productiv, deoarece au fost singurele care au avut o existență suficient de Îndelungată lipsită În fond de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Cum trăiau romanii (1965), L. reconstituie viața latinilor urmărită în evoluția ei, oprindu-se atât asupra civilizației materiale, cât și asupra detaliilor existenței cotidiene. Deși operează cu precizia savantului, iar nu cu imaginația artistului, autorul reușește ca dincolo de exactitatea și erudiția expunerii să recompună o frescă animată și plină de culoare a lumii evocate. După mai bine de treizeci de ani dedicați studierii operei ovidiene, va sintetiza rezultatele cercetărilor în monografia Ovidiu. Omul și poetul (1971), prima consacrată poetului latin în
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
N. Bălcescu, studiul sistematic al istoriei naționale, văzută, în concepția lui latinistă, ca o continuare a istoriei romanilor. Aceeași perspectivă domină și studiile lingvistice și mai ales dicționarul, care rămâne totuși o lucrare importantă în istoria lexicografiei românești, impunătoare prin erudiție și calitatea definițiilor. SCRIERI: Discurs la deschiderea cursului de filosofie în Colegiul Național de la Sf. Sava din București, septembrie 1842, în Ilie Popescu-Teiușan, Vasile Netea, August Treboniu Laurian. Viața și activitatea sa, București, 1970, 275-282; Cuvânt academic. Filosofia (1845), în
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]