1,874 matches
-
sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
începe cu câteva inspirații profunde după care respirația se oprește, laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia, indispensabilă ca barieră antimicrobiană; un debit salivar normal realizează îndepărtarea prin efect mecanic de spălare a agenților cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Tot în acest mod se produce însămânțarea cavității pleurale rezultând echinococoza secundară pleurală. Există și eventualitatea rupturii perichistului cu evacuarea hidatidei intacte în pleură și constituirea echinococozei primitive pleurale heterotopice. O complicație extrem de rară este deschiderea și evacuarea CHP în esofag (Sauerbruch). TRATAMENT Tratamentul hidatidozei pulmonare este complex, medico-chirurgical. Tratamentul medical Este asociat tratamentului chirurgical în majoritatea cazurilor. Uneori, în CHP mic poate fi singurul tratament aplicat. Intră în discuție și ca tratament postoperator. Se efectuează cu paraziticide. Se utilizează pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
aeriene inferioare, mai ales în timpul anesteziei, locale sau generale .Situații favorizante se realizează și în decursul stărilor de inconștiență (comă, anestezie, somn profund, ebrietate, crize de epilepsie) sau în cadrul unor condiții precum paraliziile laringiene, tulburările de deglutiție datorate cancerului de esofag, acalaziei, etc. Favorizant acționează și stările precare de sănătate, care necesită imobilizare prelungită la pat, stările de cașexie sau alcoolismul cronic. În abcesele secundare, se pare că un rol important îl îndeplinesc stenozele bronșice preexistente, din cauze inflamatorii sau cicatriceale
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
dintre cazuri. Survine, cel mai adesea, în jurul vârstei de 30-40 ani. Din punct de vedere etiologic, GEM poate fi: • primitivă (78 %); • secundară (22 %); • medicamente (8 %): săruri de aur, D-penicillamină, (excepțional AINS, captopril); • neoplazii (7 %): cancer pulmonar, cancere digestive (colon/rect, esofag, stomac), hemopatii maligne, altele (sân, rinichi, prostată etc.); • boli autoimune (4 %): LES, (mai rar tiroidită autoimună, sarcoidoză...); • infecții (3 %): filarioză, hepatită B, lues etc. Având în vedere această diversitate de cauze posibile, bilanțul etiologic al unei GEM trebuie să cuprindă
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sternopericardice descrise de Louschka. Ligamentul sterno-peri-cardic superior unește bulbul aortei cu manubriul sternal, iar cel inferior unește pericardul de procesul xifoid. Către posterior au fost descrise ligamentele vertebropericardice, ce pornesc din lama prevertebrală a fasciei cervicale, către anterior, trecând pe lângă esofag, trahee, ajungând la pericard [12]. Au fost descrise tracturi fibroase care leagă pericardul de bronhii, trahee și esofag. Aceste sisteme ligamentare mențin cordul într-o poziție normală, servind drept „o centură de siguranță” (Gray) a cordului [8]. Anterior, între pericard
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
de procesul xifoid. Către posterior au fost descrise ligamentele vertebropericardice, ce pornesc din lama prevertebrală a fasciei cervicale, către anterior, trecând pe lângă esofag, trahee, ajungând la pericard [12]. Au fost descrise tracturi fibroase care leagă pericardul de bronhii, trahee și esofag. Aceste sisteme ligamentare mențin cordul într-o poziție normală, servind drept „o centură de siguranță” (Gray) a cordului [8]. Anterior, între pericard și sternul cu ligamentele sternocostale, pe cea mai mare parte, se interpun recesurile costomediastinale pleurale. Doar pe partea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pe partea stângă, între cartilajul IV și VI, pericardul vine în raport direct cu sternul. Anglosaxonii denumesc această zonă „bare area of Edwards” (aria nuda a lui Edwards) [14]. Această zonă este mată la percuție. Posterior vine în raport cu bronhiile primitive, esofagul, plexul nervos esofagian, aorta descendentă și părțile posterioare ale fețelor mediastinale ale plămânilor. Lateral, prin pleurele mediastinale, este în raport cu fețele mediastinale ale plămânilor. Între pleura mediastinală și pericardul fibros se află nervul frenic împreună cu vasele pericardofrenice. În raport cu marile vase, pericardul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
venele pulmonare, superioară și inferioară, iar lateral, pe dreapta, de porțiunea verticală a T-ului. Peretele anterior este reprezentat de fața posterioară a atriului stâng, iar cel posterior de lama parietală a pericardului, prin intremediul căreia, atriul stâng este în raport cu esofagul. Recesul retrocav (foseta retrocavă a lui Allison) [3, 6] are o formă triunghiulară, fiind delimitat anterior de vena cavă superioară, superior de artera pulmonară dreaptă și inferior de vena pulmonară superioară. Reflexia pericardică interpusă între vena cavă superioară și vena
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
poate trece în spațiul pleural pe cale limfatică, prin microperfo-rații sau prin ruptura francă a colecției pulmonare. Aceste mecanisme patogenice se întâlnesc și în empiemul ce are drept cauză un proces septic mediastinal: adenită supurată sau mediastinită acută prin perforație de esofag prin corp străin sau iatrogenă (esofagoscopie, dilatații de esofag pentru esofagită postcaustică sau stenoză peptică), sau prin ruptură spontană de esofag (sindromul Böerhave). Un proces osteomielitic costal sau la nivelul coloanei vertebrale se poate deschide în cavitatea pleurală. Curentul limfatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
sau prin ruptura francă a colecției pulmonare. Aceste mecanisme patogenice se întâlnesc și în empiemul ce are drept cauză un proces septic mediastinal: adenită supurată sau mediastinită acută prin perforație de esofag prin corp străin sau iatrogenă (esofagoscopie, dilatații de esofag pentru esofagită postcaustică sau stenoză peptică), sau prin ruptură spontană de esofag (sindromul Böerhave). Un proces osteomielitic costal sau la nivelul coloanei vertebrale se poate deschide în cavitatea pleurală. Curentul limfatic ascendent dintre etajul subfrenic spre torace explică apariția exudatelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
și în empiemul ce are drept cauză un proces septic mediastinal: adenită supurată sau mediastinită acută prin perforație de esofag prin corp străin sau iatrogenă (esofagoscopie, dilatații de esofag pentru esofagită postcaustică sau stenoză peptică), sau prin ruptură spontană de esofag (sindromul Böerhave). Un proces osteomielitic costal sau la nivelul coloanei vertebrale se poate deschide în cavitatea pleurală. Curentul limfatic ascendent dintre etajul subfrenic spre torace explică apariția exudatelor pleurale care, cel mai frecvent, se transformă în empiem în caz de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
branhiale. Migrează în zona tiroidei. Timusul se dezvoltă tot din punga a 3-a branhială. Volumul tiroidian mediu la copil valori comparative suprafața medială a glandei este în contact strâns cu laringele și traheea. Suprafața posterolaterală este în contact cu esofagul și pachetele neurovasculare ale gâtului. Anterior, tiroida este separată de mușchii sternotiroidieni prin fascia pretraheală. Este învelită de o capsulă conjunctivă. Mici fragmente aberante de țesut tiroidian se găsesc uneori în afara capsulei (glande tiroide accesorii), în special de-a lungul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
din crosa aortei sau trunchiul brahiocefalic). Drenajul venos se face prin venele tiroidiene, jugulara externă, trunchiul tireo-linguo-facial. Limfaticele drenează în special în ganglionii limfatici jugulari interni; o secțiune transversală a gâtului la nivelul istmului tiroidian arată relațiile tiroidei cu traheea, esofagul, carotida, vena jugulară, nervul recurent, vagul, mușchii sternocleidomastoidian, sternohioidian, sternotiroidian, mușchiul lung al gâtului (fig. 16). In vivo, aceste relații normale, precum și unele raporturi anormale în cazul tiroidei mărite (gușă) pot fi analizate prin ultrasonografie, computer tomografie sau imagine în
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
și T3, T4 scăzute pentru o durată de 2-3 luni. în final tabloul hormonal se normalizează, reflectând vindecarea. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu alte tiroidite, cu nodulii tiroidieni de altă natură, cu cancerele tiroidiene, cu alte tireotoxicoze, cu cancere ale esofagului, faringelui, laringelui. Examenul clinic atent și explorările paraclinice adecvate permit un diagnostic sigur. Tratament. Tiroidita subacută se poate vindeca spontan în câteva săptămâni sau luni. Tratamentul medicamentos se impune însă pentru a îndepărta disconfortul bolnavului și a evita o evoluție
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
lumina microscopului, diferite țesuturi animale și este fascinat de variațiile dintre proprietățile celulelor. Astfel descoperă că anumite celule "înfășoară" fibrele nervoase (în onoarea sa, acestora li se dă numele de celule Schwann). Descoperă că celulele care formează mușchiul striat în esofag sunt cele care realizează contracția, funcție de bază a procesului de digestie. Descoperă, de asemenea, enzima esențială a digestiei (pepsina), provenită din transformarea pepsinogenului secretat de celulele stomacului. Stabilește faptul că drojdia este un microorganism unicelular de tip eucariotic, aparținând regnului
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
2 41) chipie: 4 chipiuri: 94 ambele: 1 nu răspund: 1 42) crucifixe: 46 crucifixuri: 52 ambele: 1 nu răspund: 1 43) divane: 53 divanuri: 43 ambele: 2 nu răspund: 2 44) #eclere 24: 86 ecleruri: 13 ambele: 1 45) esofage: 45 esofaguri: 50 esofag (sg. în context): 3 nu răspund: 2 46) fedeleșuri: 66 fedeleșe: 24 nu răspund: 10 47) guturaie: 53 guturaiuri: 42 guturai (sg. în context): 2 nu răspund: 3 48) jersee: 28 jerseuri: 70 ambele: 1 nu
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
chipie: 4 chipiuri: 94 ambele: 1 nu răspund: 1 42) crucifixe: 46 crucifixuri: 52 ambele: 1 nu răspund: 1 43) divane: 53 divanuri: 43 ambele: 2 nu răspund: 2 44) #eclere 24: 86 ecleruri: 13 ambele: 1 45) esofage: 45 esofaguri: 50 esofag (sg. în context): 3 nu răspund: 2 46) fedeleșuri: 66 fedeleșe: 24 nu răspund: 10 47) guturaie: 53 guturaiuri: 42 guturai (sg. în context): 2 nu răspund: 3 48) jersee: 28 jerseuri: 70 ambele: 1 nu răspund: 1
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
chipiuri: 94 ambele: 1 nu răspund: 1 42) crucifixe: 46 crucifixuri: 52 ambele: 1 nu răspund: 1 43) divane: 53 divanuri: 43 ambele: 2 nu răspund: 2 44) #eclere 24: 86 ecleruri: 13 ambele: 1 45) esofage: 45 esofaguri: 50 esofag (sg. în context): 3 nu răspund: 2 46) fedeleșuri: 66 fedeleșe: 24 nu răspund: 10 47) guturaie: 53 guturaiuri: 42 guturai (sg. în context): 2 nu răspund: 3 48) jersee: 28 jerseuri: 70 ambele: 1 nu răspund: 1 49) madrigale
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
non-renală 240 1. Introducere în fiziologia digestiei Digestia reprezintă una din marile funcții ale organismului uman. La nivelul organismului procesele de natură digestivă sunt asigurate de un ansamblu funcțional specializat, aparatul digestiv. Acesta este compus din tubul digestiv (cavitate bucală, esofag, stomac, intestin subțire și gros), care pe lângă rolul digestiv asigură și absorbția nutrimentelor, și glande anexe (glande salivare, pancreas, ficat). Aparatul digestiv realizează procesele mecanice, fizice și chimice prin care alimentele sunt transformate în compuși suficient de simpli, care sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]