4,858 matches
-
politică externă ale României, complementaritatea politicii de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară a României cu unele inițiative regionale sau transfrontaliere, precum cele ale Uniunii Europene și NATO pentru Balcani, Sinergia Mării Negre, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, Parteneriatul Estic, Procesul de Cooperare din Europa de SudEst, Consiliul Cooperării Regionale, Parteneriatul Uniunea Europeană-Uniunea Africană, precum și recomandările în materie ale ONU, Uniunii Europene și Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE. Regiunea extinsă a Mării Negre și Balcanii de Vest
HOTĂRÂRE nr. 290 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280643]
-
Cadastru și Publicitate Imobiliară Brăila Construcție D + P + 1E + M Sc la sol: 248 mp Suprafață desfășurată: 992 mp Nr. cadastral 79000-C1 Suprafață teren: 364 mp Nr. cadastral 79000 CF nr. 79000 Brăila Pe latura nordică: Calea Călărașilor Pe latura estică: imobil cu nr. cadastral 80351 Lentu Ion Pe latura sudică: Str. Justiției nr. 1 (proprietate a statului român, în administrarea ANCPI București) Pe latura vestică: Str. Justiției Țara: România, județul Brăila, MRJ Brăila, Calea Călărașilor nr. 27 1959 911.300,00 303.100,00
HOTĂRÂRE nr. 786 din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285385]
-
Adresa Baza legală În administrare/ concesiune 1 160761 8.29.08 Teren al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vâlcea Teren intravilan S = 1.000 mp Nr. cadastral 35217 CF - 35217/UAT Bujoreni Pe latura nordică: Bălintescu Călin Ion, Bălintescu Oana Anca Pe latura estică: DN7 Râmnicu Vâlcea-Sibiu Pe latura sudică: Canal și S.C. APROMAT IND - S.A. Pe latura vestică: Bălintescu Călin Ion, Bălintescu Oana Anca Țara: România, județul Vâlcea, satul Bujoreni 1971 261.900,00 Hotărârea Guvernului nr. 796/2015 Hotărârea Guvernului nr. 958/2016 Hotărârea Guvernului nr.
HOTĂRÂRE nr. 786 din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285385]
-
Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. ... – Limita sudică o constituie drumul național DN 66 Simeria - Petroșani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merișor-Bănița 752 m, până la intersecția cu drumul vicinal Peștera-Jupâneasa de pe partea stângă a DN 66. ... – Limita estică pornește din DN 66 și urmărește drumul vicinal Peștera-Jupâneasa până în cătunul Jupâneasa, la podul peste valea Jupâneasa, apoi urcă spre V în cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice Jigoreasa și Jupâneasa, pe care o urmează spre N prin cota
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
borna 364 - bornele se află în U.P. I Fizești, O.S. Pui Limita vestică: - începe din borna 364, continuă pe liziera unității amenajistice 121 prin bornele 365, 363, coboară la borna 305, Valea Ohaba, borna 304, după care urcă pe liziera estică a u.a. 98, se continuă prin bornele 298, 299, 282, urmează liziera u.a. 90 până în borna 281, urcă pe culme până în borna 280, după care se continuă pe liziera u.a. 90 până în borna 288 bis. De aici
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
176, 178, 575, 576, 179, 181, 590. De aici coboară pe drumul de acces la cetate până în pârâul Roșia și urcă pe acesta până în borna 198. Din această bornă urcă pe liziera u.a. 73 până la prima extremitate estică a acesteia din care traversează pajiștea până în borna 200 - u.a. 74 și 204. Din borna 204 urmează liziera u.a. 75 prin bornele 593, 207, 598, 597, 596. De aici se continuă pe culme în amonte prin bornele 165, 163
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
apoi culmea care separă OS Pui de OS Grădiște, prin bornele 509, 510, Vârful Chicera Izvoare, 529, 530, 536, 537, culmea Pustiosul, 539, 542, 544, 546, bornele sunt din U.P. I Fizești, O.S. Pui până în Vârful Porumbelul Mare. Limita estică: - pleacă din Vârful Porumbelul Mare și urmărește culmea ce separă bazinele hidrografice Valea Ponorului de bazinul Valea Streiului, prin Vârful Porumbelul Mic, Vârful Paltina, Culmea Paltinei, Vârful Bulzului, Culmea Lolei, Vârful Tăul Negru. În această zonă, se delimitează zona de
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Crivadiei, trecând prin bornele 19, 27 și 30, UP III Baru, OS Pui. Limita nordică: - începe de la borna 30 și urmează culmea dintre u.a. 15 și 16, urcă pe Valea Jghiabului până în borna 47, se continuă pe limita estică a u.a. 27 până în drumul forestier și apoi merge pe acesta până în borna 50. De aici urmează limita dintre u.a. 30 și 31 până în borna 51, se continuă pe limita dintre u.a. 32 și 31 prin bornele
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
care se continuă în OS Petroșani pe limita dintre u.a. 21 și 22, limita dintre u.a. 27 și 22, prin bornele 76, 77, 117. Din borna 117 urmează limita dintre pășunea împădurită și pajiștea Perete până în borna 116. Limita estică: - se situează în O.S. Petroșani, UP I Bănița și începe de la borna 116, continuă spre sud pe limita u.a. 44 și 33 prin bornele 122, 121, coboară pe pârâul Purcarului până în borna 131 și apoi continuă pe liziera
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
la borna 325, UP II Stânga Strei, OS Pui, urmărește Valea Dealul Poienii prin bornele 331, 376 și 313, UP I Stânga Strei, OS Pui, pe marginea parcelelor 172, 171, 170 și 169, UP II Stânga Strei, OS Pui. Limita estică: - de la borna 313, UP II Stânga Strei, OS Pui, se îndreaptă înspre sud-est urmărind în continuare bornele 292, 291, 327, 346, 288, UP II Stânga Strei, OS Pui, pe marginea parcelelor 169, 179, 180, UP II Stânga Strei, OS
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
situl arheologic, continuă pe limita u.a.125, 134, Valea Făeragului, se continuă pe limita u.a. 135, Valea Merișorului. Limita vestică: pe limita u.a.136 și 137. Limita nordică: de la limita u.a. 137 în aval pe Valea Poienii și Valea Vinții. Limita estică: din Valea Vinții, pe limita perimetrului construibil al satului Costești, până la Valea Făeragu, Valea Chiștișoarei și Valea Blidarului, până la confluența dintre Valea Blidarului și Valea Grădiștei, borna 356. În interiorul zonei descrise se delimitează zone de dezvoltare durabilă
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Paleozoic și aparțin celor două unități majore: Autohtonul Danubian și Pânza Getică. Structura geologică a masivului Șureanu aparține în întregime Pânzei Getice, Domeniul Getic. Aceasta este alcătuită din roci metamorfice de vârstă Precambrian superior, care în partea centrală, nordică și estică a parcului este reprezentată prin șisturi cristaline și granitoide la zi, iar în partea vestică și sud-vestică -între Bănița și Pui - Grădiștea de Munte, la contactul cu estul bazinului depresionar Hațeg, din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului- prin formațiuni sedimentare de
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
activă, având un caracter de curgere permanentă doar de la resurgența Peșterii Vârfațe, în jos. Este o vale formată relativ recent, partea sa superioară fiind inițial tributară sistemului Cioclovina Uscată, alături de zona Triscioare. Valea Jgheabului - este situată în partea estică a văii Văratec, cu care prin unire formează Valea Fizești. În cea mai mare parte ea are un aspect de canion, și un caracter de curgere permanentă numai în jumătatea inferioară. Cele două văi, Văratec și a Jgheabului, formează practic
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
aspecte carstice ale zonei, cu cea mai lungă vale carstică, de aproape 8 km, exceptând Valea Petros, cea mai mare denivelare, peste 700 m, și izvoare aflate la cea mai mare altitudine, 1370 m. Totodată, Valea Cerbului este cea mai estică vale a Bazinului Strei. Pe parcursul ei există mai multe pierderi și apariții ale apei, existând posibilitatea ca o parte a debitului să fie drenată de la / spre o vale vecină, pierderea apelor unui râu de pasaj. Valea Babei - este
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
patru extremități cardinale ale teritoriului sunt: ● Nord - Est 22°32'11" și Nord 46°59'30" valoare măsurată într-un punct localizat în extremitatea nordică a teritoriului sitului, la est de localitatea Vadu Crișului; ● Est - Est 22°44'37" și Nord 46°50'41", valoare măsurată în extremitatea estică a teritoriului studiat, la nord de cota maximă a Dealului Mare; ● Sud - Est 22036 1" și Nord 46°44'9", valoare măsurată în extremitatea sudică a teritoriului sitului, suprapusă punctului cu cea mai mare altitudine; ● Vest - Est 22°26'23" și Nord 46°57'29", valoare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
șisturi argiloase Jurasic inferioare, aflate la contactul cu calcarele tithonice. În același timp, depresiunea este dezvoltată într-o zonă ridicată, de anticlinal, aflat între șisturile cristaline ale seriei de Someș la vest și rocile eruptive de tip Vlădeasa în partea estică. Nașterea depresiunii a fost generată și înlesnită ulterior de prezența unei falii secundare dezvoltată perpendicular pe falia Remeți, cu orientare de la nord- vest spre sud-est, localizată pe contactul dintre rocile non-carstificabile și cele carbonatice. Această falie a determinat pătrunderea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
funcție de modul în care formele carstice se asamblează, platoul carstic Zece Hotare este divizat în două compartimente: un compartiment vestic, situat la vest de valea carstică Groapa Birtinului, caracterizat de dezvoltarea deosebită a dolinelor și uvalelor și un compartiment estic care ocupă tot spațiul de la Groapa Birtinului până la Șuncuiuș, caracterizat de prezența văilor carstice (văile oarbe și văile dolinare). Apele care se pierd în subteran la nivelul compartimentului vestic ies la suprafață prin intermediul resurgențelor din valea Gălășenilor
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
carstice (văile oarbe și văile dolinare). Apele care se pierd în subteran la nivelul compartimentului vestic ies la suprafață prin intermediul resurgențelor din valea Gălășenilor (situată în afara ariei de studiu) iar, cele care se pierd în subteran în compartimentul estic, ies la suprafață prin resurgența pe care o constituie peștera de la Vadu Crișului. Formele endocarstice din platoul Zece Hotare sunt reprezentate printr-un număr mare de peșteri verticale (avene) și peșteri, dintre care peștera Vadu Crișului merită menționată prin
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012 EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 869 din 29 august 2024 Având în vedere necesitatea asigurării stabilității și securității frontierei estice a României, subliniind importanța sporirii poziției României ca pol regional de stabilitate, prin contribuția sa la consolidarea cooperării regionale și a mediului de securitate din imediata sa vecinătate, luând în considerare caracterul special al relației bilaterale dintre România și Republica
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 102 din 28 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287818]
-
ocupă 12,7% (31 km). Restul de 18,8% din țărm reprezintă structurile porturilor românești. Șelful intern al Mării Negre este bine definit având o lățime de 10-15 km în partea de nord și aproximativ 1-5 km la sud de Constanța. Limita estică a șelfului intern este cuprinsă între izobatele de 27-30 m. De la aceste adâncimi până la izobata de 200 m (marginea platoului continental) se întinde șelful extern, caracterizat printr-o pantă ușoară (cca 1‰). Împreună, părțile internă și externă ale
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
Sulina. Portul Tomis este situat în centrul istoric al orașului Constanța. Portul a fost construit în 1958 prin închiderea golfului Delfinului cu două baraje: cel nordic, cu o lungime inițială de 400 m, extins în 2007 cu 200 m; cel estic cu o lungime de 500 m începând de la stânca Cazinoului, o clădire istorică din Constanța, unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale orașului, construită în 1909. Trei dintre cele patru laturi ale sale (cele de est, sud și vest
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de apărare robuste și reziliente, credibile, interoperabile, flexibile și eficiente, destinate deopotrivă descurajării unei agresiuni împotriva României și articulării unui răspuns interinstituțional adecvat la provocările actuale și viitoare ale mediului de securitate, inclusiv în spectrul hibrid. Acțiunile destabilizatoare din proximitatea estică a României, derulate pe multiple paliere și într-o manieră sincronizată, continuă să influențeze, să modifice și să agraveze situația de securitate din regiunea Mării Negre, prin perpetuarea instabilității, întreținerea conflictelor prelungite și influențarea parcursului european și euroatlantic al statelor
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
de obiectivele politicii de cooperare, care să contribuie la conturarea rolului de pol regional de stabilitate și securitate prin menținerea unor contribuții substanțiale în regiunile de interes prioritar pentru România (regiunea extinsă a Mării Negre, Balcanii de Vest și vecinătatea estică a NATO și UE) și, în același timp, să asigure o prezență relevantă în cadrul eforturilor aliate și comunitare din vecinătatea sudică. O astfel de abordare este cu atât mai relevantă cu cât se constată o globalizare a amenințării și
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
ONU, OSCE). Cadrul de desfășurare a relațiilor bilaterale și regionale va urmări promovarea imaginii și rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice cu accent pe intensificarea eforturilor de creștere a vizibilității și credibilității posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic, dezvoltarea profilului strategic al României în cadrul Uniunii Europene și consolidarea României ca pol de stabilitate și furnizor de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre și în Balcani. În acest sens, întrevederile bilaterale vor promova importanța acordată aprofundării Parteneriatului
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
regionale (București 9, Inițiativa celor Trei Mări), precum și la formatele destinate combaterii fenomenului terorist și fundamentalismului islamic. În acest sens continuarea și consolidarea cooperării în formatul trilateral România-Polonia-Turcia, dar și promovarea unei abordări unitare a apărării pe întregul flanc estic, Marea Baltică-Marea Neagră, vor contribui la stabilitatea regională și euroatlantică. În mod consecvent, obiectivele majore ale României la Marea Neagră au fost definite și promovate în scopul menținerii permanente a tematicii Mării Negre deopotrivă la nivelul UE și NATO
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]