2,011 matches
-
cu lungimea de 169 de kilometri, (afluent de stînga al rîului Vedea) și al unui sat din județul omonim. Prin polarizare, au fost for mate toponimele: Cîmpia Teleormanului (în Muntenia de Est) și Teleormănel (pîrîu, afluent de dreapta al Teleormanului). Etimologia, acceptată de toată lumea, este cumană: compusul Deliorman > Teleorman (< cum. deli, teli, „nebun“ și orman, „pădure“), prin transformarea primei consoane bilabiale în perechea ei „surdă“ (trecerea de la surd la sonor și invers este obișnuită în corespondențele romîno turcice Buceci-Bucegi < bučak-buğag). Adjectivul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mereu multi cultural și multiconfesional. Numele inițial, maghiar, era Temesvár, fiind format de la numele romînesc Timiș (de origine autohtonă), care denumea rîul cel mai mare din zonă, cu ajutorul formantului maghiar vár, „oraș, cetate“, devenit în romînă, prin adaptare fonetică și etimologie populară -oara. Timișoara se încadrează, astfel, unei serii de orașe formate cu vár, „oraș, cetate“, devenit pseudosufix diminutivul (-oara): Hunedoara < Hunyadvár, Feldioara < Földvár, Sighișoara < Segesvár. Pîrîul Timișul Mic, format prin polarizare de la hidronimul Timiș, a dat numele orașului, pe care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
evoluat ulterior la Vîrvor printr-o serie de asimilări: Vîrbov > Vîrbov > Vîrvor. Toponimele sloven și croat Vrbovo, croat Vrbova, ucr. Verbyca etc. și oiconimele romînești Salcia și Sălcuța din județul Dolj par a susține, într-adevăr, probabilistic o astfel de etimologie. Etimonul legendar Varvara are o silabă în plus (care nu putea dispărea) și accentul pe o altă silabă. Antroponimul *Vîrvor, refăcut după pluralul Vîrvori, citat de DLR dintr-o poezie populară și considerat „o contaminare între barbari și vîlvari“ diferă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca topic purtător de nume propriu dat de popor, adică popular. Aceste condiții sunt îndeplinite în totalitate de teritoriul (depresiunea) pe nume Vrancea, care are și o individualitate socio-economică pronunțată în raport cu zonele înconjurătoare. Hasdeu, primul care s-a ocupat de etimologia acestui toponim, i-a atribuit o origine dacică, trimițînd la un apelativ cu sensul de „munte“, comparabil cu sanscr. vrana, fără a mai adăuga alte detalii de natură lingvistică (în primul rînd, de unde provine și ce înseamnă sufixul). Cei mai mulți cercetători
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sunt duale 45, atât negative prin sporirea răului provocat în mod brutal -, cât și pozitive prin resimțirea unei mulțumiri împărtășite, datorate ofrandei aduse. De altfel, prezența însăși a divinității în această ecuație asigura caracterul sacru al actului sacrificial, a cărui etimologie exprimă ideea în sine a "facerii de sacru". Tot în acest spirit, filosoful român Nae Ionescu afirma, încă din 1925, referindu-se la trăsătura de sanctitate a divinului, că "divin este acea realitate sau acea valoare căreia noi îi sacrificăm
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
trebui să ne dezvăluie identitatea, în timp ce simbolurile, prin permanenta lor căutare de sensuri și interpretări, ar trebui să ne arate calea pe care o avem de urmat în idealul refacerii unității primordiale a omului, așa cum se poate deduce și din etimologia termenului (gr., sym-ballein, lit., a arunca împreună)130. În mod evident, legăturile la care facem referire au implicații directe și asupra relațiilor stabilite între domeniile sacrului și creației artistice, ale căror semnificații încă mai continuă să se descopere. În fond
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
omenirii, Editura Polirom, București, 2000, pp.100 și urm.) remarcă mai mulți termeni vechi, dintre care amintim doar šuppi-, šaklai, šiuni sau parkui, proveniți din vocabularul hitito-nesit, sanscritul isirah-, ebraicul qdš sau elinicele hieros și hagios, ale căror semnificații denotă etimologia străveche a termenului de sacru. 10 ***, Le Nouveau Petit Robert de la langue française, Nouvelle édition millésime 2007, Dictionnaires Le Robert, Paris, 2007, p. 2289. Anexăm și citatul original în limba franceză : "Qui appartient à un domaine séparé, interdit et inviolable
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sobre șu vitalidad, Editura Academiei, București, 1977. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1989. Sală, Marius (coordonator), Enciclopedia limbii române, Academia Română, Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius, Introducere în etimologia limbii române, Univers Enciclopedic, București, 1999. Sală, Marius, Le judéo-espagnol, Mouton, La Haye-Paris, 1976. Sală, Marius; Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile Europei, Univers Enciclopedic, București, 2001. Sală, Marius, L'unité des langues romanes, București, 1996. Sală, Marius (coordonator), Vocabularul reprezentativ al limbilor
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de 489 de cuvinte. 250 După cum am mai spus, cuvîntul de origine turcica kurgan (rom. gorgan) înseamnă tumul, adică o ridicătura de pămînt și pietre deasupra unui mormînt. 251 Pentru numeroase cuvinte din această listă s-au propus diverse alte etimologii. 252 Lucia Wald și Dan Slușanschi, în colaborare cu Francisca Băltăceanu, Introducere în studiul limbii și culturii indo-europene, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 153. 253 Există patru Veda ("cunoaștere, știința") considerate că inspirate de divinitate: Rig-Veda (Veda cînturilor
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Că un compromis, Sorin Paliga utilizează sintagma limba sîrbă-croată în loc de sîrbo-croată, pentru a ține seama de realitățile lingviste și nu politice ale acestui areal (v. vol. Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, București, 2012). 261 Etimologia cuvintelor evreu, ebraic face referință, mai frecvent, la cuvîntul eber "dincolo de" = "popor de dincolo de Eufrat". 262 V. stud. Cushitic and Omotic, în vol. Lionel M. Bender et alii (editori), Language în Ethiopia, Oxford University Press, Londra, 1976, pp. 34-53. 263
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Ruhlen, Ăn Amerind Etymological Dictionary, Department of Anthropological Sciences, Stanford University, 2007, pp. 274-282. Volumul poate fi consultat și on-line: http://starling.rinet.ru/ Texts/Ruhlen AED5.pdf. 331 LL, p. 205. 332 În multe situații se poate vorbi de o etimologie multiplă (forme asemănătoare sau identice existente în mai multe limbi amerindiene). 333 Formă etimologica este dublată în DOOM2 de topogan. 334 Clasificarea polifiletică e o clasificare ce nu are la bază o asemănare datorată unei origini comune. 335 O altă
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Altfel spus, era vorba de luarea unei decizii prin care se stabilea dacă o familie „merita” sau nu acel tip de ajutor. La nivelul organizațiilor, repartizarea cazurilor, organizarea activităților și luarea deciziilor reveneau în sarcina unor supraveghetori, astfel explicându-se etimologia termenului „supervizare”. Multe dintre activitățile și responsabilitățile acelor supraveghetori urmăreau ca munca să fie bine realizată, conform anumitor standarde. Totuși, era necesar ca supraveghetorii să fie în același timp educatori și chiar inovatori; în acest mod s-a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de aromoterapie, în fiecare caz vom descoperi o zon... care va rezona cu ceva din intimitatea noastr... și care ne va îndrepta pașii spre realizarea idealului spiritual pe care ni l-am propus. Reiki și religia Opinia unor specialiști în etimologie exprim... faptul c... termenul „religie” își are r...d...cină în latinescul religare care înseamn... „a relega”, „a uni din nou”. Religia este cea care îl leag... pe om de Dumnezeu, de lumin..., și tot leag... oamenii între ei, creând
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
între 1992 și 1996, editată de Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Redactor-șef: Dimitrie Macrea (1952-1958), Iorgu Iordan (1959-1982), Alexandru Graur (1982-1989), Ion Coteanu (1990-1997), Marius Sala (din 1998). Revista abordează studiul limbii române: gramatică, vocabular, onomastică, istoria lingvisticii românești, etimologie, dialectologie, ortografie, cultivarea limbii, filologie, limbă literară și stilistică. Începând cu numărul 4/1959 se publică bibliografia anuală a lucrărilor de lingvistică apărute în țara noastră (în prima fasciculă cu bibliografie au fost cuprinși anii 1944-1958). Pentru istoria literaturii sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
Din perspectiva lui Basarab Nicolescu, transdisciplinaritatea este "transgresiunea dualității ce opune cuplurile binare: subiect-obiect, subiectivitate-obiectivitate, materie-conștiență (awareness), reducționism-holism, diversitate-unitate. Această dualitate este transgresată de unitatea deschisă care cuprinde și Universul, și ființa umană" (B.N.,1999, p. 66). Referindu-se la etimologia lui trans, autorul descoperă că termenul are aceeași rădăcină cu trei, care semnifică transgresiunea lui doi, ceea ce se află dincolo de doi (B.N.,1999, p. 66). Fundamentele transdisciplinarității sunt construite, așadar, pe fondul reflecției umane dintotdeauna asupra relațiilor de tipul unu-
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
diferite determinative - cazul numeroaselor denumiri de Slobozia, din România, la care s-au adăugat precizări,de regulă, după numele proprietarilor: Slobozia Cantemir (lângă Iași), SloboziaVentura (în fostul ținut Covurlui), Slobozia- Conachi, Slobozia Milului, de la confluența Tazlăului cu Trotușul (devenită, prin etimologie populară, Slobozia Mielului) etc. Situația opusă este aceea a pluridenominării - acordarea a două sau a mai multor nume pentru unul și același obiect geografic. În cazul unor forme de relief, pluridenominarea se datorează, printre altele, punctului de vedere diferit, originii
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
140 Capitolul III. Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică / 159 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală / 159 3.2. Răspunderea juridică și responsabilitatea morală / 165 3.3. Drumul de la vinovăție la pedeapsă / 171 3.4. Pedeapsa de la etimologie la accepțiunea modernă / 179 3.5. Justificarea pedepsei / 192 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei / 193 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei / 209 3.5.3. O posibilă conciliere între teoriile retributiviste și utilitariste / 216 Concluzii / 235 Bibliografie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
considerată ca parte a conceptul de justiție. Privind diversele aplicații ale termenului de justiție, J. S. Mill observă că, deși nu este o noțiune ambiguă, ridică dificultăți în sesizarea conexiunilor mentale care leagă aceste sensuri. De aceea, face apel la etimologie, pentru a lămuri înțelesul acestuia. În aproape toate limbile, etimologia cuvântului Just indică direct că, la originea sa, acesta era legat de constrângerea judiciară. Justum este o formă a lui jussum, adică ceva ce a fost poruncit, dikaion provine de la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ale termenului de justiție, J. S. Mill observă că, deși nu este o noțiune ambiguă, ridică dificultăți în sesizarea conexiunilor mentale care leagă aceste sensuri. De aceea, face apel la etimologie, pentru a lămuri înțelesul acestuia. În aproape toate limbile, etimologia cuvântului Just indică direct că, la originea sa, acesta era legat de constrângerea judiciară. Justum este o formă a lui jussum, adică ceva ce a fost poruncit, dikaion provine de la dike urmărire judiciară. Recht, din care provine cuvântul drept (right
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
orice manifestare excesivă. În societate, acolo unde ceea ce este just întâlnește foarte adesea injustul, acest termen mediu îl reprezintă legea"229 Capitolul II Normele morale și normele juridice 2.1. Conceptul de normă și structura sintactică a normelor Pornind de la etimologia cuvântului normă, în limba greacă nomos 1 însemnând ordine, putem spune că normele transformă lumea într-un cosmos organizat, într-o ordine imperativă. "A spune că lumea e un amestec de ordine și haos", scrie Andrei Pleșu, "e tot una
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sau bun sau rău, luat in abstracto el poate să aibă și o valoare intermediară, să fie indiferent, adică nici bun nici rău din punct de vedere juridic sau moral"9. 2.2. Normele morale Având ca punct de pornire etimologia cuvântului morală, care derivă din latinescul mos, adică obicei, Wright analizează legătura dintre normele morale și obiceiuri. El observă că unii filosofi ai moralei au încercat să reducă etica la o ramură a unei științe a moravurilor. Pentru înțelegerea anumitor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
probelor, se ajunge la îndoială asupra vinovăției celui chemat în judecată, această îndoială este în favoarea acestuia (in dubio pro reo)57. Fiind o prezumție relativă, aceasta poate fi răsturnată prin dovedirea, cu probe certe, a vinovăției. 3.4. Pedeapsa de la etimologie la accepțiunea modernă Semnificația cuvântului pedeapsă este greu de stabilit datorită faptului că nu există o unitate de opinii în ceea ce privește conținutul sau rolul său. Transformarea în timp a noțiunii face dificilă găsirea unei definiții universal acceptată. Acest termen este folosit
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de sociabilitate, 39; și starea naturală, 45 dreptul uman și dreptul divin, 61 E egoism, 104; condiția umană, 40; la Hobbes, 40 emotivism, 14, 21, 22 etica: analitică sau critică v. meta-etica, 19; aplicată, 19; definiție, 18; domenii ale, 19; etimologie, 17; normativă, 19 evaluativ, 22 F fapte interne și externe, 71 filosofia: dreptului, 8, 12, 32; morală, 27, 83, 103, 187 I imperativ: categoric, 23, 24, 25, 102, 155; ipotetic, 66, 102 injust, 38, 86, 87 intuiționism, 14, 20, 21
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
valide, 77 libertate, 23, 42, 67, 85, 86, 104, 143, 155, 161, 162, 167, 168, 175, 176, 182, 196, 201, 216, 225, 228 M meta-etica, 19 morala: absolută, 70, 82; autonomie față de religie, 29; ca aspiratie și ca datorie, 7; etimologie, 98; ideile de bine și de rău, 32; în gândirea juridică românească, 70; și conduita corectă, 80; și dreptul, 17 N naturalism, 20 nesupunere civică, 126 non-cognitivism, 14, 20, 105 normativitate: caracterul de, 116; sursele normativității, 140, 146, 152 normă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
desparte România de Basarabia, Prutul. Consoanele p, r, t au fost toate păstrate și numai câteva vocale au suferit o schimbare firească, întunecându-se in u, din sunetele mai mult deschise ale unei limbi mai apropiate de originile limbilor arice. Etimologia acestuia nume se află in radicala sanscrită pâr, zendic pĕrĕ, grecește 7ie(mtf -a trece, de unde indianul pâra-mal, persicul pĕrĕt-pod, elenicul 7fd(>o-drum, germanul furt-pîrău. La Constantin Porfirogenitul, împăratul Constantinopolei, care face către 952 o descriere a administrației imperiului
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]