4,374 matches
-
conturându-se ca știință. Francezul Jean Baptiste Sénac onorează secolul cu Traité de la structure du coeur de son action et de ses maladies (1749) cu care cardiologia dobândește statut definitiv de disciplină medicală. Sénac studiază aritmiile, dispneea, hemoptiziile, edemele cu etiologie cardiacă etc. Tratatului său îi asociem Essai sur les maladies et les lésions organiques du coeur et des gros vaisseaux al lui Corvisart, rezultat al cercetărilor sale din acest secol și publicat în 1806, Renumele, profesionalitatea lui Sénac explică numirea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
patologiei interne, toți aflându-se într un continuu schimb de cunoștințe și experiență cu medicii. Napoleon și Imperiul deschid noi orizonturi de atracție și progres medical. Numărul clinicienilor crește ca și pasiunea pentru experiment. Rolul fiziologiei și patologiei ia amploare. Etiologia bolilor este aprofundată. Simptomatologia devine ghid în cunoașterea leziunilor anatomo-patologice. Toată experiența marilor clinicieni de oricând este fructificată, aprofundată, grație noilor condiții și competențe. Coeziunea fiziologie- patologie într-un tot funcțional este dublată de metodologia anatomo-clinică, edificată pe observația directă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de igienizare urbană și de aprovizionare a populației. În acest secol se înregistrează intensificarea industrializării și extinderea ei, dar tot acum apar epidemiile de holeră din 1832 și din 1856 iar până la reușita lui L. Pasteur (1885) prin care demonstrează etiologia microbiană a bolilor, mai sunt decenii de străbătut. În secolul XIX se conturează raționamentul medical tendința de a apropia în mod sistematic simtomele bolii de leziunile care le provoacă. Asistăm în această etapă la aprofundarea studiilor medicale de la anatomia patologică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1908) ș.a. Bacteriologia devine știință cu domeniu, metode, mijloace proprii. în anul morții lui Pasteur - 1895 - I. Strass publică Tuberculose et son bacille. Cercetătorii de la Institutul Pasteur deschid noi perspective medicinei și finalităților sale. Diagnosticul se edifică pe noi realități: etiologia este în măsură să precizeze obiectiv cauzele îmbolnăvirilor. Contagiozitatea tuberculozei întrevăzută de G. Fracastoro, în Renaștere, este atestată în 1837 de Rayer și apoi de Villemin care studiază tuberculoza la animale. Agenții de care vorbeau (1850) chimiștii Schröder și Dich
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de testicule de taur sunt necesare pentru realizarea a 10 mg de testosteron. Precizăm că neuronii hipotalamici, poate și a altor zone, secretă substanțe chimice care sunt numite neurohormoni, probați prin izolarea lor, care s-a reușit. Implicarea hormonilor în etiologia bolilor, a restructurat optica patologilor, a terapeuților, explicația anatomică dublându-se de cea biochimică și metabolică. Excesele și minusurile de funcții hormonale sunt luate în calculul diagnosticării maladiilor. Endocrinologia clinică luminează și completează patologia și etiologia, deschizând noi orizonturi integrării
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
reușit. Implicarea hormonilor în etiologia bolilor, a restructurat optica patologilor, a terapeuților, explicația anatomică dublându-se de cea biochimică și metabolică. Excesele și minusurile de funcții hormonale sunt luate în calculul diagnosticării maladiilor. Endocrinologia clinică luminează și completează patologia și etiologia, deschizând noi orizonturi integrării învățământului medical cu cercetarea și clinica. Fiziopatologia endocrină clarifică rolul sistemului nervos ca organ integrativ. Cibernetica, această cerebralizare a mașinilor, a complicatelor aparate medicale, participă activ la endocrinologia viitorului. Să nu uităm că epifiza și timusul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la Paris, în 1909, La cellule nerveuse, cu observații detaliate, mereu actuale prin adevărul observațiilor făcute asupra reactivității degenerative și regenerative a celulelor nervoase în relația cu factorii de diverse naturi intra și extraorganice. O preocupare deosebită a manifestat față de etiologia enzimatică, substratul biochimic în general al dereglajelor neurologice, a bolilor specifice. Neuronofagia îi aparține, ca și boala Marinescu - Sjögren, la descrierea căreia a lucrat cu șt. Drăgănescu și D. Vasiliu. Contribuția lui G. Marinescu în neurohistochimie vizează repartiția spațială a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ceva mai ridicată decât la vârstnici. Creșteri tranzitorii sunt posibile în funcție de ritmul diurn (valori mai mari seara decât dimineața), digestie și fluxul menstrual. Stresurile de diferite cauze și, îndeosebi, cele de cauză inflamatorie cresc temperatura corporală, determinând stări febrile de etiologie foarte variată. La rândul lor, deviațiile termice ale mediului ambiant de la temperatura de confort a corpului uman (+ 21°C îmbrăcat și + 28°C dezbrăcat) afectează mai puțin temperatura centrală decât pe cea periferică. La nivelul suprafeței corporale s-a descris
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos vegetativ nu beneficiază de o încadrare clară. Cea mai mare parte sunt încadrate la afecțiuni neurologice, datorită asocierii cu fenomene de degenerescență neurologică. Unele sunt însă cu componentă inflamator-imună, altele sunt infecțioase sau parazitare, altele sunt condiționate genetic. Aceste etiologii multiple, asociate cu polimorfismul semiologic și suprapunerea simptomatologiei au făcut clasificarea cestor afecțiuni deosebit de dificilă. În octombrie 1995, un comitet alcătuit din membri ai American Autonomic Society (Societatea Americană de Sistem Vegetativ) și din membri ai Academiei Americane de Neurologie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
similare, ceea ce este cel puțin echivoc. În trecut, entitățile nosologice erau denumite de obicei eponimic sau descriptiv, ceea ce era adecvat, având în vedere că descripția clinică era un component vital, urmat apoi de descoperiri mai rapide sau mai lente în ceea ce privește etiologia și patogeneza afecțiunii. Pe de altă parte, viteza cu care evoluează cercetarea biomedicală la ora actuală impune necesitatea unui proces permanent de reapreciere, clasificare și nomenclatură a bolilor. De exemplu, prima descriere a Insomniei Familiale Fatale a fost realizată în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cărțile de biochimie, genetică sau infecțioase sau enumerate în listele de efecte toxice și secundare ale medicamentelor. De aceea, există mai multe aborduri pentru a clasifica aceste afecțiuni. Unul dintre ele este de a le împărți în primare, idiopatice, unde etiologia este necunoscută, și secundare, unde se poate defini o leziune (anatomică sau biochimică) sau se poate realiza o conexiune etiologică precisă (diabet zaharat, de exemplu). O altă variantă este de a le separa în localizate și generalizate, în funcție de cantonarea simptomatologiei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este un marker PET care demonstrează diferențe neurofarmacologice între leziunile centrale și periferice ale sistemului nervos simpatic care ar putea justifica o reclasificare a funcției autonome. În capitolul de față, tulburările vegetative primare și secundare vor fi prezentate în ordinea etiologiei, într-o variantă adaptată după Mathias (1995). III.1.2. AFECȚIUNI VEGETATIVE PRIMARE (CU ETIOLOGIE NECUNOSCUTĂ) III.1.1. Disautonomii acute/subacute Disautonomia colinergică adevărată O constelație discretă de simptome ce includ retenție urinară, tulburări de vedere și constipație. Aspectul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos simpatic care ar putea justifica o reclasificare a funcției autonome. În capitolul de față, tulburările vegetative primare și secundare vor fi prezentate în ordinea etiologiei, într-o variantă adaptată după Mathias (1995). III.1.2. AFECȚIUNI VEGETATIVE PRIMARE (CU ETIOLOGIE NECUNOSCUTĂ) III.1.1. Disautonomii acute/subacute Disautonomia colinergică adevărată O constelație discretă de simptome ce includ retenție urinară, tulburări de vedere și constipație. Aspectul este caracteristic pentru implicarea selectivă a neuronilor colinergici postganglionari fără afectare simpatică noradrenergică (Inamdar, 1982
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acoperi. La alții apare senzația de umflare și presiune, deși nu există edeme. Simptomatologia vegetativă se manifestă prin xeroftalmie, xerostomie, amețeli ortostatice, constipație, incontinență vezicală, disfuncții sexuale, tulburări de sudorație, decolări ale pielii cu pete alternante roșii/albe (Lacomis, 2002). Etiologia este complexă, inclusiv tulburările metabolismului glucozei, boli de țesut conjunctiv, distiroidie, deficiența de vitamină B12, infecții cu HIV, CMV sau hepatita C, medicamente neurotrope, boli ereditare (boala Fabry, boala Tangier, HSAN) și sindroame paraneoplazice. Biopsia cutanată este o procedură minim
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
posturală sau ortostatică, incontinență urinară, xerostomie și xerodermie, constipație cronică, tulburări ale termoreglării. Terapia este simptomatică, cu rezultate variabile. Evoluția este lentă, către deces în 8-9 ani, în medie. Nu există terapie etiologică. III.1.3. AFECȚIUNI VEGETATIVE SECUNDARE (cu etiologie cunoscută) III.1.3.1. Afecțiuni ereditare Familia HSAN (Hereditary Sensory and Autonomic Neuropathy) Există mai multe sindroame congenitale ce aparțin acestei familii. HSAN 1 mai este cunoscută și sub numele de „neuropatie radiculară senzorială familială”, neuropatia ulcero-mutilantă, sindromul Thevenard
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stază), modificări celulare leucocitare: marginație, diapedeză, migrarea leucocitelor (chemotaxie), fagocitoză și constituirea exudatului inflamator. Oricare ar fi agentul etiologic și condiția etiopatogenică, apariția inflamației este determinată de un anumit mecanism de declanșare. Se admite că debutul reacției inflamatorii (indiferent de etiologie) este constituit din două tipuri de modificări: 1.stimularea terminațiilor nervoase senzitive, 2.alterări inițiale ale țesutului întrestițial și ale celulelor parenchimatoase. Aceste țesuturi dezvoltă treptat în jurul lor modificări vasculare, modificări celulare și modificări umorale, care vor constitui adevărate etape
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
metabolismul oxidativ; la distantă, țintele celulare sunt celulele endoteliale, hepatocitele, fibroblaștii. Febra din cadrul răspunsului inflamator, având rol protectiv, este consecința indirectă a actiunii IL-1 pe celulele endoteliale capilare din hipotalamus. Acestea secretă prosta-glandine, care ridică pragul termostatului hipotalamic. Indiferent de etiologia bacteriană sau de localizare, într-o reacție inflamatorie se produce leucocitoză. Polimorfonuclearele neutrofilele și macrofagele activate de agenții chemotactici și complexele imune eliberează radicali liberi de oxigen și enzime lizozomale care contribuie la reacția inflamatorie. Radicalii liberi de oxigen (ROS
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Cicatrizarea acestor leziuni poate produce de multe ori importante deformări ale valvulelor urmate de tulburare funcționale grave. În funcție de izolarea sau nu a agenților patogeni, de la nivelul leziunilor endocardice, endocarditele se clasifică în neinfecțioase (sau nemicrobiene) și infecțioase sau microbiene (bacteriene). Etiologia bacteriană a endocarditei, varietatea, caracterul infecțios al unor patogeni, capacitatea de bacteriemie cu afectarea la distanță a unor entități endocardiace cu complicații grave, uneori fatale, constituie o etapa esențială în conducerea procesului infecțios din patologia stomatologică. Dintre toate manifestările patologice
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
ale țesutului osos. Agravarea și complicarea bolii hipertensive se însoțește de cele mai multe ori de intensificarea periodontopatiei. Importantă este, de asemenea, stabilirea diagnosticului diferențial dintre cefaleea din hipertensiunea arterială și cefaleea de origine dentară. Cefaleea este un simptom frecvent a cărei etiologie relevă multiple tulburări de origine vasculară, artrozică, oftalmologică, ORL etc. Adesea, originea cefaleei nu este ușor de stabilit, iar analgeticele obișnuite nu calmează întotdeauna durerea. Uneori, cefaleea se acompaniază de simptome dentare, iar radiografia maxilarelor ne poate orienta asupra diagnosticului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
iar analgeticele obișnuite nu calmează întotdeauna durerea. Uneori, cefaleea se acompaniază de simptome dentare, iar radiografia maxilarelor ne poate orienta asupra diagnosticului. Atunci când, la unele cazuri, tratamentul stomatologic duce la dispariția definitivă a simptomelor dureroase, acesta este un argument în favoarea etiologiei dentare a cefaleei. Cefaleea de origine dentară derutează medicul în privința topografiei; durerile iradiază în regiunea temporală, occipitală, frontală și molară, putând exista, concomitent și dureri la nivelul faringelui. Ele sunt foarte vii, neregulate, exacerbate la rece sau la masticație. Aceste
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
crească riscul bolii arterelor periferice (BAP). Arterioscleroza obliterantă din BAP avansată este cea mai frecventă cauză de boala arterială obstructivă a extremităților. Patologia caracteristică este reprezentată de plăci ateromatoase tipice care implică intima arterelor, de multe ori cu formarea trombilor. Etiologia bolii este aceeași cu cea din boala arterelor coronare (BAC) și accident vascular cerebral (AVC), dar aici, fumatul este cu siguranță cel mai important factor de risc (Hung, 2003; Hiatt, 2004). Mendez (1998) a observat o creștere de aproximativ de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
considerate o parte normală a procesului de îmbătrânire. În plus, unele obiceiuri, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, pe termen lung, utilizarea de băuturi cofeinizate, pot contribui la uscarea pe cale orală sau percepția de uscăciune. În plus, posibilitatea unei etiologii autoimune (de exemplu, sindromul Sjogren), ar trebui să fie, de asemenea, luată în considerare la pacienții xerostomici, mai ales cei care, de asemenea, se prezintă cu xeroftalmie (de exemplu, ochi uscat) sau tumefiere a parotidei. Studiile de laborator adecvate sau
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
mai ales cei care, de asemenea, se prezintă cu xeroftalmie (de exemplu, ochi uscat) sau tumefiere a parotidei. Studiile de laborator adecvate sau biopsia glandelor salivare minore labiale sau glande parotide poate fi de ajutor în stabilirea sau excluderea unui etiologie autoimune. Important este că pacienții cu xerostomie sunt, de asemenea, un risc crescut de candidoză orală, o infecție superficială, care poate provoca sensibilitatea sau disconfortul mucoaselor. Culturile și testele citologice orale pot fi utile în evaluarea cazurilor posibile de xerostomie-asociate
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
cu soluție hipertonă salină. Frotiuri sau culturi pentru M. tuberculosis se pot efectua din lichidul de spălătură gastrică (în special la sugar și copil). Bronhoscopia cu lavaj bronho-alveolar și biopsie transbronșică sunt indicate la bolnavul cu boală pulmonară progresivă de etiologie neprecizată. Tratamentul tuberculozei active Există mai multe optiuni terapeutice, în funcție de anumiți parametri clinici și biologici pentru pacientul dat. Opțiuni terapeutice în tuberculoza pulmonară sensibilă la antituberculoase În acest caz se recomandă tratamentul strict supravegheat (TSS) sau alte strategii care asigură
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
gingivostomatita herpetică), fie secundare (herpes labial). Ulcerațiile aftoase recurente sunt un marker de progresie a bolii, apărând uzual când valoarea CD4 < 100/mm3 sub forma unor ulcerații dureroase la nivelul mucoasei linguale, labiale sau palatine. Sarcomul Kaposi, în a cărui etiologie e implicat ca și cofactor Herpes virusul 8, este cea mai frecventă formă de malignitate intraorală asociată infecției HIV. Aspectul clinic este al unei leziuni angiomatoase sau ulcerate localizată cel mai des la nivel palatin. Odată cu introducerea terapiei antiretrovirale, paleta
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]