960 matches
-
sovietici despre relațiile lingvistice slavo-române, RSL, 1962, 221-233; A.S. Kidel, Aleksandr Ivanovici Iațimirski. Biobibliografia, Chișinău, 1967; G. Mihăilă, Studii de lexicologie și istorie a lingvisticii românești, București, 1973, 184-186; Alexandrina Matcovschi, Iațimirski Aleksandr Ivanovici (Biobibliograficeskii spravocinik), Chișinău, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 5-6. Il.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287493_a_288822]
-
Pintea, N. P. Smochină, „Transnistria”, 1941, 13; Iordan Datcu, Nichita P. Smochină, etnograf al românilor transnistrieni, REF, 1993, 1-2; Grigore Botezatu, Nichita Smochină, „Revista de etnologie” (Chișinău), 1995, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 25-26; Rusu, Membrii Academiei, 491; Datcu, Dicț. etnolog., II, 213-214; Datcu, Repere, 227-245. Gr. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
arme, resurse în lupta politică, nu numai datorită posibilității pe care o oferă prin agresarea directă a adversarului, dar și pentru că au în sine reprezentări ale lumii, percepții ale realității sociale și fizice, așa cum a demonstrat ipoteza relativismului lingvistic al etnologilor. Un cod lingvistic este, mai întîi, un stoc de cuvinte și un repertoriu de reguli pentru a fi asamblate în mod corespunzător; totodată, el este și un sistem de semnificații, o grilă de înțelegere a sinelui, a celorlalți și a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
personalități ca Mihail Sadoveanu, Anton Holban, Artur Gorovei, Virgil Tempeanu, Aurel George Stino, Nicolae Labiș ș.a. Edițiile Simion Florea Marian și corespondenții săi (1991) și Simion Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări (1997) relevă, pe de o parte, universul preocupărilor etnologului bucovinean și, pe de alta, prețuirea de care s-a bucurat din partea a numeroși contemporani ai săi. SCRIERI: Știința în Bucovina. Ghid biobibliografic (în colaborare), II-III, Suceava, 1983-1984; Pagini bucovinene (1982-1986). Indice bibliografic (în colaborare), Suceava, 1987; Lovineștii, îngr. și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
de ceată din Gârliciu, jud. Constanța, Constanța, 2001; Fluierul de izbândă. Basme, povestiri și snoave din satul Nifon, jud. Tulcea, Constanța, 2001; Fata de la izvorul limpede. Basme, povești și snoave din Horia, jud. Tulcea, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., II, 79-80. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
și a redactat-o, în cea mai mare parte, sub îndrumarea regretatului nostru profesor Dumitru Irimia, al cărui nume girează, cel dintâi, nivelul științific al cărții. Subiectul este deosebit de interesant, înscriindu-se într-un domeniu mai puțin abordat de cercetătorii etnologi, acela al hermeneuticii imaginarului. Și cultura din aria bucovineană, în a cărei spiritualitate s-a format însăși autoarea, oferă un material de studiu deosebit de generos. Lucrarea este, de fapt, o aplicare a teoriei imaginarului la cultura populară românească, cu privire
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
șolduri înguste și musculatură dezvoltată, față mare, colțuroasă și nas turtit, cu temperament schizoid, ca și astenicul; d) displastic fizic mixt din celelalte trei tipuri, precum și unele trăsături primitive, fața mică, fruntea joasă și nas mic, cu temperament schizoid 13. • etnologul David Efron, prin studierea gesturilor evreilor și italienilor din estul Europei și desprinderea faptului că gestualitatea variază în funcție de istoria, identitatea națională și culturală a unui popor. Stilul evreilor de a gesticula (cu brațele aproape de piept, coatele lipite de corp, mișcări
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
O perspectivă foarte apropiată de cea a lui Ogden și Richards, pe care putem să o folosim În procesul de explicare a semnificației semnelor lingvistice - și nu numai, care Își are rădăcinile În afara acestui sistem, este cea a antrolologului și etnologului polonez Malinowski. Teoria lui este izbitor de asemătoare cu cea a celor doi, lucru recunoscut de autor În suplimentul pe care Îl scrie la The Meaning of Meaning, intitulat „The Problem of Meaning in Primitive Languages”. Conceptul explicativ de bază
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acesta este sensul pe care îl dăm noțiunilor de mondializare, globalizare. Modernizarea lumii este izbînda totală a lumii moderne. Pentru a vorbi de un ansamblu uman (o societate, o civilizație, un popor, o națiune) pentru a-l descrie și analiza, etnologii, istoricii și sociologii se sprijină mai ales pe concepte precum cultură, valoare, reprezentare, identitate, mit. O civilizația este definită, de obicei, ca un sistem de reprezentări și de valori. Dacă am încerca să ne eliberăm și de acest limbaj psihosociologic
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Ache Gatu au mai venit, astfel, în 1962 și 1963, peste 70 de "Străini" (Iroiangi), cum a numit Ache Gatu acest trib detestat și evitat în hățișurile pădurii tropicale. La sfîrșitul lui 1963 își face apariția Pierre Clastres 46, tînăr etnolog francez, care avea șansa nesperată de a studia ființe umane trăind încă în epoca de piatră. Izolarea a ferit tabăra de refugiați de activitatea evangheliștilor, astfel încît cele două grupuri, dar mai ales ultimul venit, au reușit să mențină nealterată
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ființe umane trăind încă în epoca de piatră. Izolarea a ferit tabăra de refugiați de activitatea evangheliștilor, astfel încît cele două grupuri, dar mai ales ultimul venit, au reușit să mențină nealterată esența lumii lor. Clastres își începe munca de etnolog: observă comportamentele, întreabă, le desenează uneltele, face fotografii, se duce cu ei la vînătoare. Nu e deloc ușor, mai ales cu "Străinii": "Primitivii" nu sunt deloc niște mașini de informare." Din fericire, copiii, atrași de bomboane, îl ajută mult. Etnologul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
etnolog: observă comportamentele, întreabă, le desenează uneltele, face fotografii, se duce cu ei la vînătoare. Nu e deloc ușor, mai ales cu "Străinii": "Primitivii" nu sunt deloc niște mașini de informare." Din fericire, copiii, atrași de bomboane, îl ajută mult. Etnologul descoperă ceva extraordinar. Într-o zi e nedumerit de comportamente pe care le mai văzuse, dar nu le dăduse atenție: Jyvukugi, șeful Ache Gatu, devenit șef al celor două grupuri Guayaki, merge pe la fiecare familie și le informează despre evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
spațiu unic: corpul însuși 48." Dincolo de experiența unei mici lumi în agonie, descoperirea lui Pierre Clastres spune ceva despre ființele umane? Bazîndu-se mai ales pe mărturiile directe ale celor care au luat primii contact cu societățile indiene conchistadori, exploratori, misionari -, etnologul notează că ceea ce descoperă în vestigiile lumii Guayaki refuzul de a fi condus, capacitatea de a-l împiedica pe șef să fie un "adevărat" șef caracterizează majoritatea societăților indiene. Cronicarii secolului al XVI-lea vorbesc despre indieni care trăiesc "fără
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în timp ce așteaptă vaporul spre Europa, unde a hotarît să se întoarcă, le cere sătenilor să-i ducă bagajele pe malul fluviului. Refuză cu toții. "Le-ai cerut să-ți ducă bagajele. De asta au refuzat", îi explică tînărul servitor. Evans-Pritchard50 este etnolog englez. Scena se petrece în anii '30, la sfîrșitul primei sale călătorii în ținutul Nuerilor, o populație de păstori agricultori de două sute de mii de persoane la acea dată, trăind în Sud-Estul Sudanului, pe un teritoriu lung de mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
două sute de mii de persoane la acea dată, trăind în Sud-Estul Sudanului, pe un teritoriu lung de mai bine de cinci sute de km. Întîlnirea cu populația Nuer s-a dovedit dificilă. Încercînd să studieze sistemul politic al acestei societăți, etnologul observă că, spre deosebire de alți vecini (de exemplu, populația Shilluk), Nuer-ii nu au organizații comune, instituții juridice, un guvern centralizat. Lumea Nuer este o adunatură de triburi. Ca să le înțeleagă sistemul de organizare a puterii, Evans-Pritchard încearcă să le identifice șefii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
politică. Nenumărații magicieni, medici, ghicitori, posesori de fetișuri, sunt adesea cei mai respectați și mai temuți oameni din sat, dar categoriile pe care le reprezintă nu sunt investite cu nici o putere în mijlocul societății. Mai rămîne cazul unui personaj la care etnologul se oprește îndelung: "șeful cu pielea de leopard". Căutînd să-i înțeleagă rolul și puterea pe care o exercită, etnologul descoperă, de fapt, specificitatea organizării politice a lumii Nuer. "Șeful cu pielea de leopard" are funcția de mediator, de arbitru
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
categoriile pe care le reprezintă nu sunt investite cu nici o putere în mijlocul societății. Mai rămîne cazul unui personaj la care etnologul se oprește îndelung: "șeful cu pielea de leopard". Căutînd să-i înțeleagă rolul și puterea pe care o exercită, etnologul descoperă, de fapt, specificitatea organizării politice a lumii Nuer. "Șeful cu pielea de leopard" are funcția de mediator, de arbitru: doi oameni pot veni din proprie inițiativă să-i prezinte conflictul; el însuși se poate interpune între cei gata să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
-i prezinte conflictul; el însuși se poate interpune între cei gata să se omoare între ei. Rolul său este cu adevărat unul politic: reglarea raporturilor între persoane și grupuri aparținînd unui sistem generalizat de vendetă. Observînd însă mai bine comportamentele, etnologul își dă seama că, de fapt, "șeful cu pielea de leopard" nu are nici autoritate, nici putere. El nu este în măsură să judece, să tranșeze. Face presiuni asupra părților pentru a împiedica izbucnirea violențelor, ca să se ajungă la un
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sunt mecanismul unui ritual prin care se împiedică izbucnirea unor violențe necontrolabile. N-am văzut niciodată ca un Nuer să acorde vreo importanță aparte unui "șef cu pielea de leopard", să-i arate un respect deosebit în afara acestor ritualuri, insistă etnologul. El a înregistrat următoarea explicație: "Le-am dat gheare și piele de leopard, i-am făcut șefi ca să țină discursul cu ocazia sacrificiilor în caz de omor". "Șeful cu piele de leopard" este un "funcționar": este cel mai bun cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cu piele de leopard" este un "funcționar": este cel mai bun cuvînt pe care Evans-Pritchard l-a găsit pentru a vorbi despre acest tip de șef care nu este un șef. Concluzia studiului: societatea Nuer este o lume fără șefi. Etnologul numește o astfel de lume acefală (fără cap). Cum să descrii o lume fără șef dar foarte organizată? Anarhia ordonată în care trăiesc se potrivește perfect cu caracterul lor: cine trăiește în mijlocul lor își dă seama că ideea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
chemat, a venit să dea o vacă?" Pentru un Nuer, să ai un șef, să asculți de altă ființă umană este imposibil, de neimaginat, o nebunie. Cum se petrec lucrurile în cazul oamenilor moderni? La treizeci de ani distanță, doi etnologi fac aceeași descoperire: au existat societăți fără șefi, grupuri umane, foarte organizate, alcătuite din ființe egale. CIREADĂ DE VACI ! Dacă e adevărat că dintotdeauna, de cînd există oameni, au existat și turme de oameni (confrerii sexuale, comunități, triburi, națiuni, biserici
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o bicicletă, am mai continua să pedalăm precum o facem? Dacă am anula ideea de bicicletă, lumea noastră nu s-ar prăbuși? Omul modern tranșează repede: din moment ce sunt împotriva schimbării, aceste lumi sunt contra progresului. Reflectînd asupra acestei evidențe, lucrările etnologilor emit o ipoteză care deranjează. Dacă Kogii, Guayakii și Nuerii se tem într-atît de schimbare, dacă lumile lor încearcă cu orice preț să o împiedice, înseamnă că ea conține un risc major, un posibil în măsură să distrugă acest tip
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
șef? Întîmpinînd aceleași dificultăți în prezentarea lumii Guayaki, Pierre Clastres vorbește despre "nedivizare", despre "datorie inversată".A fost propus chiar cuvîntul imputere. "Un șef care nu este șef", "nedivizare", "imputere", "anarhie ordonată", "datorie inversată": pentru a vorbi despre aceste lumi, etnologii sunt obligați să inventeze barbarisme, expresii fără logică, imagini paradoxale. Capacitatea de a pune în contrast lumea noastră cu alte lumi se dovedește problematică și limitată. Nimic mai normal ca limbajul lumii noastre să-și arate limitele cînd e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
expresiile adecvate pentru a vorbi despre asta. Limbajul nostru conține posibilele și imposibilele noastre. Limbajul este cel care face să transpară singularitatea lumii noastre. Suntem atenți, ascultăm noi ce ne spune limbajul? LUMI FĂRĂ CULTUL MUNCII Pentru faptul că lucrările etnologilor denunță multe dintre clișeele care se aplică societăților "primitive", omul modern nu le privește cu ochi buni. Guayakii muncesc foarte puțin, observă Pierre Clastres. Îndeletnicirile de vînat și cules au loc de la 6 la 11 dimineața (și nu în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
De exemplu, săptămîna de lucru a boșimanilor (timpul dedicat pe săptă-mînă culesului și vînătorii) este de aproximativ 15 ore. Cifrele se referă la populațiile nomade de vînători și culegători dintre cele mai sărace, trăind în zone dintre cele mai dificile. Etnologii, exploratorii, misionarii au constatat-o adesea: "sălbaticii" își petrec o groază de timp pierzînd vremea pe cîmp, flecărind, sărbătorind, făcînd vizite, lenevind, dormind. Ne gîndim și la altă particularitate a primelor societăți (din paleolitic și epoca de piatră). Aceste ființe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]