80,599 matches
-
nu o exclude. Este posibil să fi existat un singur calcul în VB și acela a migrat. Există și alte cauze de obstrucție a CBP. Dar staza biliară poate fi produsă de diferite obstacole, ce pot fi considerate în diagnostic. EVOLUȚIE. COMPLICAȚII. PROGNOSTIC Evoluția a fost cu vindecare datorită intervenției terapeutice prompte. Complicații posibile ca septicemia și abcesele hepatice au fost evitate deoarece cazul a fost rezolvat prin chirurgie endoscopică. În acest caz prognosticul este favorabil. TRATAMENT Tratamentul medical a fost
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
Este posibil să fi existat un singur calcul în VB și acela a migrat. Există și alte cauze de obstrucție a CBP. Dar staza biliară poate fi produsă de diferite obstacole, ce pot fi considerate în diagnostic. EVOLUȚIE. COMPLICAȚII. PROGNOSTIC Evoluția a fost cu vindecare datorită intervenției terapeutice prompte. Complicații posibile ca septicemia și abcesele hepatice au fost evitate deoarece cazul a fost rezolvat prin chirurgie endoscopică. În acest caz prognosticul este favorabil. TRATAMENT Tratamentul medical a fost identic cu cel
Revista Spitalului Elias by ANA MARIA BUCUR, ANA MARIA ORBAN-ŞCHIOPU () [Corola-journal/Science/92056_a_92551]
-
capăt intenționat unei sarcini, în orice moment al ei, înseamnă, din punct de vedere tehnologic și științific, a distruge o persoană umană în curs de dezvoltare. Oamenii de știință serioși și corecți recunosc că nu există un anumit moment în evoluția intrauterină care să fie considerat ca început al vieții copilului, ci, dimpotrivă, ei susțin că ceea ce se întâmplă după fecundare (divizarea celulelor, specializarea lor etc.) sunt de fapt transformările unui organism viu. Profesorul doctor Bernard Nathanson<footnote Prof. Dr. Bernard
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
determină creșterea presiunii arteriale. Evaluarea se face prin estimarea ratei filtrării glomerulare, prin dozarea albuminuriei din urina pe 24 de ore și prin ultrasonografie renală. Un control adecvat atât al tensiunii arteriale, cât și a celorlalți factori de risc întârzie evoluția spre insifuciență renală și, deci, spre dializă sau transplant renal. Sindromul Liddle este o boală genetică rară, autozomal dominantă ce determină o mutație la nivelul canalelor schimbătoare de sodiu de la nivelul tubului contort distal, astfel determinând hipervolemie și deci creșterea
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Science/92050_a_92545]
-
ignorate, dar de o remarcabilă valoare umană și cu o indiscutabilă forță creatoare. În primul rînd, pe fondul tot mai agresivei intervenții oficiale și propagandistice în viața publică, în general, și în cea artistică, în special, este interesant de urmărit evoluția și comportamentul acestor artiști, deja formați, iar unii cu o mare notorietate și cu o operă deja constituită. Așa cum ei veneau din ideologii artistice și din orizonturi estetice foarte diferite, și comportamentul lor în condițiile pierderii libertății de gîndire și
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
alții mai mult sau mai puțin cu-nos-cuți care, în perioada cea mai grea, s-au expus unor riscuri încă insuficient cunoscute, chiar și prin faptul că erau absenți de la tot felul de apeluri. Un caz cu totul izolat, deopotrivă prin evoluția artistică, prin anvergură și prin pro-funzimea personalității, l-a reprezentat Vasile Kazar. Deși inițial el participase activ la construcția și la consolidarea noului sistem, atît prin arta cît și prin acțiunea sa directă, în timp el suferă modificări de comportament
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
a Barocului și Clasicismului muzical, marcată prin limita pe care o reprezintă anul morții lui Johann Sebastian Bach - 1750. A doua precizare se referă la relevanța figurii lui Bach ca reprezentant de vârf nu doar a Barocului, ci pentru întreaga evoluție a culturii muzicale europene care i-a premers și pe care o putem defini drept „Ev polifonic”. Într-un alt sens, Bach apare ca un ultim reprezentant al acestui „Ev” în ideea lui Marcel Gauchet, conform căreia anul 1700 reprezintă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
incitată ca urmând unui „salt” calitativ, unei „mutații” cu sensul de „ruptură”. Structurat în imaginea „vârstelor” omenești, pe care le putem recepta drept „stiluri” diferite, „biografia” stilistică a lui Beethoven reflectă la modul fidel mutațiile trăite de către compozitorul însuși pe parcursul evoluției lui personale, aceasta fiind reprezentată la modul mediat prin structura și etosul lucrărilor muzicale corespunzătoare cronologic evoluției „biografice” a compozitorului. Concepția celor trei stiluri beethoveniene apaține scriitorului Wilhelm von Lenz (1809-1883), autor al volumului intitulat Beethoven et ses trois styles
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pe care le putem recepta drept „stiluri” diferite, „biografia” stilistică a lui Beethoven reflectă la modul fidel mutațiile trăite de către compozitorul însuși pe parcursul evoluției lui personale, aceasta fiind reprezentată la modul mediat prin structura și etosul lucrărilor muzicale corespunzătoare cronologic evoluției „biografice” a compozitorului. Concepția celor trei stiluri beethoveniene apaține scriitorului Wilhelm von Lenz (1809-1883), autor al volumului intitulat Beethoven et ses trois styles (1855), conceput oarecum în „trena” volumului Biographie universelle des musiciens et bibliographie générale de la musique (1835-1844) de
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
receptori sau chiar de configurare a unei anumite concepții asupra ființei umane în general<footnote În opinia muzicologului rus Mihail Aranovski, simfonia ca gen reprezintă o formă specifică a concepției asupra Omului (sau Ființei) și este încadrată în imaginea unei evoluții istorice pe care aceasta o suportă, trecând prin etapele successive dominate de genurile Misei, Oratoriului sau Operei și cu un ipotetic punct final între limitele concepției de Simfonie. Extrapolând spre viitor caracterele Misei ca gen purtător al concepției teocentrice asupra
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
să conțină și să exprime - n.o.G.] unei anumite concepții asupra Omului.” (Mihail Aranovski, Căutările simfonice, Leningrad, Editura Sovetskii Kompozitor, 1979, p. 16.) footnote>. Dialogismul tematic al unei concepții simfonice se manifestă în cel puțin două momente-cheie, care asigură evoluția expansivă a întregului discurs: (1) contrastul tonal-expresiv T-D între blocurile tematice principal și secund, precum și (2) contrastul relației tonale-expresive între blocurile tematice în secțiunea Expoziție și Repriză, deoarece evoluția de la prima secțiune la ultima este orientată înspre relevarea identității
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
simfonice se manifestă în cel puțin două momente-cheie, care asigură evoluția expansivă a întregului discurs: (1) contrastul tonal-expresiv T-D între blocurile tematice principal și secund, precum și (2) contrastul relației tonale-expresive între blocurile tematice în secțiunea Expoziție și Repriză, deoarece evoluția de la prima secțiune la ultima este orientată înspre relevarea identității („înrudirii” intonaționale) între temele „încleștate” și, ulterior, „împăcate”. Acești trei parametri - intonația ca sursă a întregului discurs, simfonismul ca elan vital în sens procesual, care străbate (prin) întreaga lucrare (sugestiv
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ideii de elaborare simfonică, este implicită și funcția de figuri simbolice a acestor entități frazice (care desemnează persoane, obiecte, locuri, stări sau fenomene) - altfel spus, de figuri înzestrate cu funcții retorice, ca „reziduuri” ale concepției operistice. În acest punct al evoluției Romantismului, figura lui Richard Wagner reprezintă un al doilea moment de sinteză, într-o opoziție evidentă cu caracterul inovativ-progresiv al creației lui Ludwig van Beethoven, însă cu o orientare regresivă, determinată de continuitatea deloc surprinzătoare ca asemănare cu figura lui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
revoluțiile și războaiele secolului al XX-lea, aceasta putând fi interpretată ca un exponent al mutațiilor în plan economic, de stimulare, distribuire și implementare a progresului și a noii ordini sociale. Cel puțin aceste două criterii determină transformarea perspectivei și evoluția de la ideea „localismului” înspre „mondialitate”. Timpul romantic sau, într-un alt sens, timpul victorian nu mai este suficient pentru a asimila frecvența, intensitatea și consistența transformărilor, lăsând loc timpului și, implicit, mentalității și identității de tip modernist și de o
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
care s-a născut), Lüneburg, Weimar, Köthen și Leipzig, iar în cazul lui Wagner este relevantă perioada „pelerinajului” - reperele principale fiind Riga, Dresda, Zürich și Weimar. Deschiderea indică, într-un prim moment, tendința de Iest caz, accentul cade pe imaginea evoluției interioare, ca răspuns la întrebările ce este reformulat și, mai ales, cum este reformulat. Evoluția stilului lui Beethoven reprezintă un model referențial în acest sens, deoarece, înainte de a vorbi despre procesul de evoluție stratificată în trei etape a întregului Romantism
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
relevantă perioada „pelerinajului” - reperele principale fiind Riga, Dresda, Zürich și Weimar. Deschiderea indică, într-un prim moment, tendința de Iest caz, accentul cade pe imaginea evoluției interioare, ca răspuns la întrebările ce este reformulat și, mai ales, cum este reformulat. Evoluția stilului lui Beethoven reprezintă un model referențial în acest sens, deoarece, înainte de a vorbi despre procesul de evoluție stratificată în trei etape a întregului Romantism muzical (în limitele arealului austro-german), putem considera însăși imaginea evoluției stilului „antropomorfic” beethovenian - „defoliat” în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de Iest caz, accentul cade pe imaginea evoluției interioare, ca răspuns la întrebările ce este reformulat și, mai ales, cum este reformulat. Evoluția stilului lui Beethoven reprezintă un model referențial în acest sens, deoarece, înainte de a vorbi despre procesul de evoluție stratificată în trei etape a întregului Romantism muzical (în limitele arealului austro-german), putem considera însăși imaginea evoluției stilului „antropomorfic” beethovenian - „defoliat” în trei „stiluri” sau „vârste” - drept prototip evolutiv pentru întreaga perioadă romantică. Acest model al deschiderii unui nou ciclu
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
mai ales, cum este reformulat. Evoluția stilului lui Beethoven reprezintă un model referențial în acest sens, deoarece, înainte de a vorbi despre procesul de evoluție stratificată în trei etape a întregului Romantism muzical (în limitele arealului austro-german), putem considera însăși imaginea evoluției stilului „antropomorfic” beethovenian - „defoliat” în trei „stiluri” sau „vârste” - drept prototip evolutiv pentru întreaga perioadă romantică. Acest model al deschiderii unui nou ciclu stilistic, cu re-canonizarea implicită, îl urmează și creația lui Arnold Schönberg, în balanță fiind puse ambele criterii
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sau „vârste” - drept prototip evolutiv pentru întreaga perioadă romantică. Acest model al deschiderii unui nou ciclu stilistic, cu re-canonizarea implicită, îl urmează și creația lui Arnold Schönberg, în balanță fiind puse ambele criterii de evaluare - (a) cel implicit, stilistic, al evoluției și diferențierii interioare a creației și (b) cel explicit, geografic, al deplasărilor, viața și creația lui fiind divizate în două mari perioade - europeană și americană (ca și în cazul lui Serghei Rahmaninov sau Igor Stravinski), limita separatoare fiind anul 1933
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
ca trei forme „variate” ale aceleiași „teme” identitare. Optica de substanță modernistă asupra concepției stilistice comportă o sumă de diferențe notabile, reformulând stilurile anterioare ca fiind integre și stabile, liniare, deci, ca fidele unei singure idei pe durata întregii lor evoluții, și „temperate” ca tempo evolutiv și frecvență a unor transformări vizibile. În această lumină, stilul bachian este definibil ca „monolit” și „static”, iar stilul beethovenian ca puțin sau ușor „variabil” într-un spațiu conceptual foarte restrâns, ca potențial transformațional. Într-
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
lor de indicii cronologice, neputând fi amestecate între ele tocmai în virtutea acestei fixații într-o anumită perioadă istorică, ale cărei semne distinctive se prezintă a fi. Distanța temporală între tipologii, omogenitatea constituirii interioare, stabilitatea ca rezistență la schimbare și liniaritatea evoluției identicului sunt, astfel, criteriile fundamentale în constituirea unei structuri stilistice. Această imagine rezistă, însă, doar până la limita despărțitoare a începutului de secol XX. Existența și activitatea de creație ale lui Schönberg și Stravinski propun și, până la urmă, impun un model
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
O primă evaluare îl înfățișează pe Schönberg în imaginea omogenității conceptuale și coerenței în fidelitatea lui față de principiile propiei revoluții - atonală, dodecafonică și serială -, iar pe Stravinski în imaginea eterogenității funciare sau, altfel spus, a eclectismului asumat ca indiciu al evoluției lui muzicale. Deja de la acest nivel devine vizibilă îngustarea treptată și orientarea înspre semnificații cu aplicabilitate directă și tot mai precisă a termenilor periodizanți, dar și separarea acestora de termenii propriu-zis stilistici: (1) un prim grup conține termeni care îmbină
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
vieții compozitorului (adică un stil pe viață), în situația lui Schönberg și Stravinski, iar numele lor reprezintă corelativul existenței lor fizice, devine posibilă articularea mai multor concepții stilistice concatenate și eterogene ca și conținut. De abia la acest nivel al evoluției istorice a conceptului și tipologiilor de stil devin vizibile efectele comprimării, determinată de o anumită presiune sau, stilistic vorbind, de un set de constrângeri (factorii exteriori ai existenței sociale și mutațiile implicite în planul imaginarului colectiv), constatabile doar prin alăturarea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
unei tradiții interpretative canonizate sunt exemple relevante în acest sens. footnote>. A doua ipoteză oferă un spor de plauzibilitate, deoarece semnificația canonicității unui stil se referă într-un mod direct la puterea determinantă a unei personalități de a înrâuri direcția evoluției ulterioare și de a legitima alegerile făcute în calitatea lor de modele referențiale, chiar în virtutea faptului că aceste alegeri asigură un potențial conceptual explorabil pe durata mai multor generații de compozitori, iar acest fapt conferă întregii evoluții creative stabilitate, coerență
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a înrâuri direcția evoluției ulterioare și de a legitima alegerile făcute în calitatea lor de modele referențiale, chiar în virtutea faptului că aceste alegeri asigură un potențial conceptual explorabil pe durata mai multor generații de compozitori, iar acest fapt conferă întregii evoluții creative stabilitate, coerență și integritate ca proces temporal. Modelul valoric al creației beethoveniene este un semn pentru această primă tipologie - una a deschiderii și inițierii - la care aderă și modelui lui Schönberg: Joseph Haydn (1732-1809), ca inițiator al reformulării regulilor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]