880 matches
-
fel de a fi, pe de o parte, și natura sa obiectivă de manifestare, pe de altă parte. Individul acționează prin comportament asupra mediului său fizic și social. Iar calitatea de a putea fi obiectiv observabil îi conferă comportamentului valoare evoluționistă atât pe plan ontogenetic, cât și filogenetic, iar prin aceasta o reală dimensiune științifică. Ușor perceptibil, comportamentul unui individ reprezintă interfața dintre acesta și mediul său înconjurător, permițând astfel cercetătorilor să-i analizeze activitățile psihologice prin intermediul diverselor manifestări. Angajarea explicită
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dintre femele pentru că ele îi preferă. Masculii dominanți ar avea deci mai mari șanse de a se reproduce și de a-și transmite genele progeniturilor. Iar transmiterea acestor gene ar explica continuitatea filogenetică a agresivității. Pentru a susține această ipoteză evoluționistă și a demonstra posibilitatea aplicării ei la oameni, unii cercetători atrag atenția asupra accentuării manifestărilor agresive la tinerii între 15-24 de ani, adică la vârsta în care secreția testosteronului crește în vederea reproducerii. Prin urmare, evoluția speciei care dictează selecția naturală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a) teoriile tributare unei concepții mecaniciste asupra comportamentului, fără orientare clară în ceea ce privește studiul constrângerilor concrete de natură biologică a agenților analizați și (b) teoriile biologice ce se inspiră din principiile generale de organizare a ființelor vii, mai ales din teoria evoluționistă. Analiza recentă a modelelor teoretice asupra comportamentului agresiv propuse începând cu anii 1960 s-a dovedit a fi prolifică. Susținute de diferitele mișcări teoretice, dar și tehnologice, modelele teoretice au evoluat în direcția modelelor multidimensionale ce permit analiza comportamentului agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
genotipului. Nevoia de a-și asigura perpetuarea genelor îl motivează pe mascul nu doar să domine femela, ci chiar să se bată cu alți masculi pentru a reuși să acceadă la sursele care să-i permită reproducerea. Susținătorii acestei ipoteze evoluționiste consideră că în societățile moderne puterea și statutul social sunt factorii ce-i asigură masculului controlul. Wilson și Daly explică astfel numeroase omucideri comise de tineri de 20 de ani. La această vârstă predispoziția competitivă atinge apogeul pentru că este vorba
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Wilson și Daly explică astfel numeroase omucideri comise de tineri de 20 de ani. La această vârstă predispoziția competitivă atinge apogeul pentru că este vorba despre o perioadă de dezvoltare în care puterea de reproducere este maximală. Argumentele invocate de biologia evoluționistă sunt în general ignorate de psihosociologi. Pentru ei variabilele socioculturale joacă un rol mult mai important în dezvoltarea și manifestarea comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Paradigma agresivității 168 operării libere 172 timpului de reacție 170 Percepția 11 relațiilor interpersonale 20 sinelui 20, 199 Personalitate 96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă 164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32 de dezangajare 182, 186 de învățare 30, 191 de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
altor fruntași georgiști, relevând asemănările și deosebirile ideologice dintre noua formațiune politică, partidul matcă și alte partide politice românești cu orientare neoliberală. Am pus în evidență idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în curs de teoretizare pe plan european occidental la sfârșitul deceniului al patrulea, precum și idei care apropie concepția georgiștilor de neoliberalismul din vestul Europei. Analiza naționalismului profesat de membrii partidului condus de Gheorghe Brătianu și delimitarea acestuia de naționalismul formațiunilor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
lucrări care defineau și caracterizau curente noi, precum liberalismul evoluționist 291 sau neoliberalismul 292. Având ca principali teoreticieni pe Friederich von Hayek și Karl R. Popper, ale căror opere au fost elaborate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, liberalismul evoluționist considera că "universul moral se naște din libertate", că va exista întotdeauna ceva imprevizibil în evoluția societății, imprevizibilul asigurând caracterul deschis al viitorului. Spre deosebire de liberalismul tradițional, manchasterian, liberalismul evoluționist pleda pentru "o libertate a criticii", susținând că "lumea este ordonată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au fost elaborate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, liberalismul evoluționist considera că "universul moral se naște din libertate", că va exista întotdeauna ceva imprevizibil în evoluția societății, imprevizibilul asigurând caracterul deschis al viitorului. Spre deosebire de liberalismul tradițional, manchasterian, liberalismul evoluționist pleda pentru "o libertate a criticii", susținând că "lumea este ordonată de reguli generale, universale și abstracte, precum proprietatea plurală, economisirea, onestitatea, respectarea cuvântului dat, contractul [...] critica rațională și refuzul violenței", sau că "statul trebuie să vegheze [...] la respectul normelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
un mijloc, o metodă, sau o procedură de luare a deciziilor, și nu un scop în sine, credința că a fi democrat nu înseamnă că majoritatea are întotdeauna dreptate, ci a accepta superioritatea tradițiilor democratice 320 este specifică gândirii liberalismului evoluționist. Este vorba despre două accepțiuni diferite ale termenului de democrație, intervenite după introducerea dreptului de vot universal. Percepția georgiștilor despre democrație era tributară acelei accepțiuni potrivit căreia, "suveranitatea poporului și imaturitatea politică a electoratului au limitat democrația la puterea unui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
concepțiile proprii de cele ale liberalilor duciști/diniști și de cele ale partidelor românești autodefinite drept neoliberale. Pentru a crea această "distanță identitară" au îmbinat, în manieră proprie, elemente ale curentelor liberale manifestate în perioada interbelică pe plan european, (liberalism evoluționist și neoliberalism) cu elemente ale neoliberalismului autohton. Au susținut, astfel, necesitatea sporirii autorității ministeriale și a autorității monarhiei, distanțându-se, pentru început de bătrânii liberali de sub conducerea lui Vintilă Brătianu. Au corectat însă această orientare, explicând că dictatura nu putea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ștefan, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, pp. 59-70. Preda, Cristian, Liberalismul, Editura Humanitas, București, 2003. Preda, Cristian, Contribuții la istoria intelectuală a politicii românești, Editura Meridiane, București, 2003. Preda, Cristian, "Liberalismul evoluționist", în Polis, nr. 3, 1997, pp. 57-69. Radu, Alexandru, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999. Radu, Sorin, Electoratul din România în anii democrației parlamentare. (1919-1937), Institutul European, Iași, 2004. Rallo, Michele, România în perioada revoluțiilor naționale din Europa. Mișcarea legionară
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1 mai 1936, p. 1; 288 Ibidem. 289 Idem, nr. 1919, 2 decembrie 1937, p. 1. 290 Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 129-149. 291 Cristian Preda, "Liberalismul evoluționist", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
zooătehnic, corect ar fi să se vorbească de „conceptul de istorie genetică” și nu doar de o „banală” noțiune, întrucât ceea ce se 112 desemnează prin acest cuvânt acoperă o plajă mare de problematici, toate având de fapt un background genetic, evoluționist de o profunzime extremă. În România sunt puțini aceia care au sesizat importanța capitală a studiilor genetice asupra populațiilor de animale și din acest motiv ele sunt fie neglijate, fie beneficiază de un tratament superficial, fie constituie subiectul unor grave
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fapte dintre cele mai familiare. (É. Bréhier, 1945, p. 43; vezi și I. Banu, 1979, vol. I, p. LXVI; L. Robin, 1923, pp. 46-52; P.-M. Schuhl, 1949, pp. 165-194) Chiar dacă acești istorici ai filosofiei sunt marcați de o perspectivă evoluționistă, iar analiza are ca scop dezvăluirea etapelor și procedeelor logice prin care s-a trecut de la o gândire religioasă la una filosofică, adică de la simbol la concept - perspectivă considerată excesiv de simplificatoare de către cercetările recente (vezi R. Buxton, 1999) -, pentru discuția
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitologie se ascund două referințe total diferite. Astfel, cuvântul trimite: a) fie la un corpus de mituri și figuri fabuloase asociat unei anumite culturi (mitologie greacă, vedică, scandinavă, amerindiană etc.); b) fie la ansamblul studiilor consacrate acestui corpus (școala mitologică evoluționistă, difuzionistă, ritualistă etc.). În felul acesta, termenul denumește două tipuri de fenomene culturale diferite și două corpusuri diferite (unul de texte narative, ficționale, culese și ordonate după criterii istorico-geografice - așa-numitele „cataloage” - și altul de constructe științifice, clasificate după criteriul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este un concept cultural determinat. Ca și alte categorii care se aplică atât individului, cât și grupului sau elementelor naturale (precum „curățenia” și „spurcăciunea”), sănătatea este definită În și prin sisteme de clasificare specifice fiecărei culturi (M. Douglas, 1975). Interpretările evoluționiste care condamnau asemenea tehnici de vindecare drept „iraționale” și „nerealiste” ignorau exact specificitatea reprezentărilor culturale despre viață și moarte, despre trup și suflet, despre sănătate și boală, despre terapie și vindecare. În bibliografia antropologică, se folosește deseori sintagma „rituri de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
eliminarea celui Învins (sinteză În J. Townsend, 1997, pp. 447-450). Deși șamanismul a fost considerat de unii savanți drept o formă de exprimare a relației dintre om și lumea supranaturală specifică societăților primitive de vânători și culegători, deși adepții teoriilor evoluționiste consideră că șamanul este Înlocuit treptat de vindecător, de magician și, În final, de preot (M. Winkelman, 1990), studiile antropologice au arătat că șamanii și complexul magic al șamanismului conviețuiesc cu și se adaptează la lumea modernă. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a științei este mincinoasă. Din ambele perspective, magia este social ilegală, deoarece contrazice atât definițiile predominante ale pietății, cât și cele ale adevărului” (R. Winthrop, 1991, p. 169; vezi și R. Styers, 2004; S.J. Tambiah, 1990). În interpretările de tip evoluționist, relația conceptuală dintre magie, religie și știință s-a transformat Într-o succesiune de etape: schema abstractă a devenit cronologie, sistemele culturale implicate au apărut ca momente autonome ale istoriei civilizațiilor, iar raporturile de opoziție au fost traduse În criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o succesiune de etape: schema abstractă a devenit cronologie, sistemele culturale implicate au apărut ca momente autonome ale istoriei civilizațiilor, iar raporturile de opoziție au fost traduse În criterii de evaluare. Cel mai cunoscut exemplu În acest sens este modelul evoluționist al istoriei civilizațiilor configurat de James Frazer În lucrarea amintită. Astfel, Într-o primă fază, umanitatea ar fi fost dominată de gândirea magică: oamenii aveau idei total greșite despre legile care guvernează natura și extrapolau asupra ei legile propriilor fantasme
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
persoană legată de cea de substanță cu ideea de funcție. El observă că „modalitatea cea mai frecventă cu care se încearcă dizolvarea conceptului de substanță, reducându-l la cel de funcție, constă în a introduce orice afirmație într-o perspectivă evoluționistă: problemele de esență și de origine sunt negate și raportate în cadrul unui evoluționism omni-comprehensiv. În acest mod, și constatarea ontologică, și evaluarea morală nu sunt realizate făcând referire la forme și esențe, ci analizând procesele: legile vieții, ale persoanei, ale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
vorbește în special de două perioade care disting etapele de elaborare a eticii sale: „o primă perioadă - de pregătire și de actualizare a personalismului etic religios și a doua perioadă - de criză a teismului și de enunțare a unui panteism evoluționist”. Câteva recomandări utile ne pot ajuta să surprindem cu mai multă precizie gândirea lui Scheler: scopul lui Scheler este să fondeze etica sa filosofică urmând metoda de cercetare istorico-conceptuală a lui R. Eucken, chiar dacă intenția sa pentru o etică mai
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
principiul său „nefuncția organului duce la atrofierea sa“ este valabil, cel al „funcției care creează organul“ este unanim considerat eronat, întrucât funcția doar îl potențează. De aici necesitatea mișcării, nu numai în medicina recuperatorie ci și în cea preventivă. Teoriei evoluționiste i se opune în epocă, medicul suedez Carl von Linné cu doctrina creaționistă potrivit căreia „Speciile sunt tot atât de diverse cât de diferite sunt formele create de la început de Dumnezeu“. Acest medic și naturalist reușește pentru prima oară o clasificare sistematică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sale, prin evoluția sa neliniară. Arborescent în zig-zagul său ideatic, Diderot se apropie de teoria generației spontanee, după care organismele vii pot apărea din materia nevie, anorganică sau organică în descompunere, a lui Hristot, Paracellsus, Van Helmont, de teoria epigenetică, evoluționistă, cu accent pe transformările embrionare ale oului fecundat, a lui Buffon, de „iritabilitatea fibrelor“ a lui Glisson, de doctrina hilozoistă (hilos = materie în limba greacă și zoist, prin extrapolare = viață) a sensibilității universale susținută de matematicianul naturalist și filosof, Pierre
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
fiind adaptate la cerințele vieții sociale românești, deși nu totdeauna în chipul cel mai nimerit. Structură de teoretician, B. prefera uneori raționamentul logic elementelor oferite de realitate. Și-a răspândit ideile prin cursurile sale, importante și datorită teoretizărilor în spirit evoluționist pe care le conțineau (multe dintre aceste cursuri reprezintă traduceri din lucrările lui F. K. von Savigny, K. von Rotteck, R. von Ihering). Din opera lui W. T. Krug, System der theoretischen Philosophie, a tradus partea referitoare la estetică, predând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]