4,165 matches
-
după câteva luni (până la 2 ani). Uneori, pentru controlul simptomatologiei, pot fi necesare cure scurte cu AINS, hidroxiclorochină sau corticoizi în doze mici. 6.1.9. LES și sarcina 1. Influența sarcinii asupra LES Sarcina crește riscul declanșării unui puseu evolutiv, în special în trimestrul III și post-partum. Este prudent să nu se planifice o sarcină decât într-o perioadă de remisiune prelungită ≥ 1 an. De asemenea, sarcina este contraindicată în caz de nefropatie evolutivă cu insuficiență renală, precum și a altor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Sarcina crește riscul declanșării unui puseu evolutiv, în special în trimestrul III și post-partum. Este prudent să nu se planifice o sarcină decât într-o perioadă de remisiune prelungită ≥ 1 an. De asemenea, sarcina este contraindicată în caz de nefropatie evolutivă cu insuficiență renală, precum și a altor afectări viscerale (cardiacă, neurologică). 2. Influența LES asupra sarcinii Avorturile spontane repetate, nașterile premature și preeclampsia sunt de circa trei ori mai frecvente la pacientele cu LES decât la femeile sănătoase. Aceste complicații sunt
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
etc. Leziunile endoteliale induc aderarea și agregarea plachetară, cu formarea de trombi plachetari în microcirculație. 8.1. PURPURA TROMBOCITOPENICĂ TROMBOTICĂ (PTT) Este o formă foarte gravă de MAT, care se poate asocia cu insuficiențe viscerale multiple. Din punct de vedere evolutiv, PTT poate fi: sporadică (episod unic, urmat de vindecare), recidivantă (cu recăderi frecvente și regulate) și intermitentă (recăderi neregulate). 8.1.1. Fiziopatologie Rolul infecțiilor în declanșarea bolii este sugerat de observația că numeroase episoade de PTT se asociază cu
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de rinichi terminală (stadiul 5) la pacienții de peste 50 ani. 10.2. Etiologie Cele mai frecvente cauze ale stenozei de arteră renală sunt ateroscleroza și fibrodisplazia arterelor renale. Cele două forme apar în contexte total diferite, deosebindu-se prin potențialul evolutiv și prin răspunsul la tratament. a) Stenoza ateromatoasă este localizată îndeosebi în porțiunea proximală a arterei sau la nivelul ostiumului, fiind secundară progresiei plăcii ateromatoase a peretelui arterial. Prevalența SAAR se corelează cu prezența altor factori de risc cardio-vascular (precum
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prednisonului în metabolitul său activ, prednisolonul). Bolusul IV are un interes dublu: controlul rapid al inflamației și reducerea dozei totale cumulate. Indicații principale: Manifestările extrarenale ale unor maladii sistemice (de ex. în LES cu trombopenie, afectare neurologică sau pulmonară); Pusee evolutive de PR; Vasculite necrozante (PAN, Wegener, Churg-Strauss); în formele severe se asociază cu plasmafereză; Tratamentul de atac al unor sindroame nefrotice primitive sau secundare unor boli sistemice autoimune; Transplante de organe: reacția de grefă contra gazdă după grefa de măduvă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pentru menținerea unei remisiuni induse de corticoizi (permite reducerea sau chiar oprirea corticoterapiei); Psoriazis - forme extinse, severe; Poliartrita reumatoidă - forme active, severe; Dermatita atopică - forme severe la adult. 3. Contraindicații: Alergie la ciclosporină; în nefropatiile glomerulare: infecții necontrolate, tumori maligne evolutive sau în antecedente; De evitat în sarcină (efect asupra fătului nu este cunoscut). 4. Posologie: Prezentare: soluție buvabilă fl. 50 ml, 100 mg/ml; cps. (microemulsie) 10, 25, 50, 100 mg; ampule injectabile. în transplantul renal: Doza inițială = 6-15 mg
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
spațiul literaturii, indică drept sursă a transformărilor acel spiritus movens al epocii, căruia îi dau substanță descoperirile geografice. Integrată într-un spațiu cosmic redimensionat, conștiința își va schimba propria structură, consecință răsfrântă și de fenomenul literar. Motivele și temele, urmărite evolutiv, se referă la geografie și istorie exotice, culoare locală, exacțiunile coloniale, tipul uman exotic, insula și utopia, subliniindu-se mutațiile în percepția naturii și în comportamentul existențial. Demonstrația reprezintă un aport notabil la deslușirea rădăcinilor din care se trage omul
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
dobândește amprente ale modernității. La debut ea a fost, de altfel, marcată de spiritul modern în aceeași măsură ca producția lirică a aproape întregii noi generații. Autorul versurilor din Ultrasentimente a participat la readucerea poeziei, în anii ’60, pe traiectul evolutiv normal tot atât de intens ca Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, și chiar cu aceeași eficacitate. Piesele remarcabile din volumul de debut și din cel următor, Mieii primi, reiau (în expresie personală, deocamdată doar prin amprenta tonusului
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
de-a lungul timpului, au evoluat speciile biologice, dar și mecanismele și forțele care au prezidat această evoluție. Imaginându-ne o asemenea teorie ca fiind completă, ne putem întreba ce valoare de generalitate are. Este ea aplicabilă la orice proces evolutiv biologic? Cu alte cuvinte, orice formă de viață ar trebui să evolueze conform acestei teorii? Sau teoria noastră nu reprezintă decât o generalizare empirică a unui proces unic, care s-a petrecut doar pe Pământ, în condițiile particulare ale acestuia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiecare linie de evoluție să aibă unicitatea sa. O teorie generală a evoluției este, astfel, principial imposibilă. Aceasta este și opinia antropologului cultural american Julian H. Steward. În mod explicit, el afirmă un principiu general: „Nu există nimic în procesul evolutiv care să preordoneze dezvoltările particulare ce sau petrecut pe planeta noastră” (Steward, 1955). Un observator care ar fi vizitat pământul cu o jumătate de bilion de ani în urmă, continuă el, când algele erau cele mai evoluate organisme, din principiile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzalității în istorie are o implicație logică asupra tipului de știință a evoluției. O știință generală a evoluției ar putea doar, eventual, să formuleze câteva principii generale ale acesteia, dar în nici un caz o teorie propriu-zisă asupra ei. Fiecare serie evolutivă are propria sa configurație,fiind obiectul unei științe individuale. Știința evoluției este deci o știință de tipul (4 - temporal/general), diferită de o istorie doar prin faptul că încearcă să stabilească forme structurale ale dinamicii în timp, comune unui număr
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fie respinsă ab initio. Ea pune o problemă de răscruce pentru științele evoluției. În această din urmă variantă, științele evoluției sunt de tipul științelor cu obiect individual, sarcina lor fiind doar aceea a unor generalizări empirice. Dat fiind un proces evolutiv particular, în care sunt angrenate mai multe obiecte interrelaționate sau unul singur, problema este de a-l descrie într-o formă esențializată și de a-l explica. Științe generale temporale nu ar exista. Ele ar putea fi doar în măsura în care poate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va trece, în timp, în mod necesar, întâi prin stadiul A, apoi prin stadiile B, C, D și, în fine, va ajunge în stadiul E”. Temporalitatea este cuprinsă în succesiunea strictă a trecerii de la un stadiu la altul. Orice proces evolutiv va trebui să treacă prin: toate aceste stadii și exact în ordinea indicată. Temporalitatea poate apărea și într-un mod mai specificat: cantitatea de timp necesară, aproximativ, parcurgerii unui stadiu sau altul. Deși afectată de o mulțime de evenimente particulare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istorie practicat de o colectivitate dinamică este dependentde modul de organizare socială a acesteia. Să explorăm mai în amănunt această teză. Mergând mai departe cu analiza putem desprinde, simplificând foarte mult, două tipuri de societăți dinamice: societăți „fluctuante” și societăți „evolutive”. Societățile fluctuante se caracterizează prin faptul că dinamica lor în timp nu este caracterizată printr-o logică clară, evidentă. Ea este masiv afectată atât de factori externi (războaie, năvăliri, cataclisme naturale, conjunctură economică), cât și de factori interni (conflicte între
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interne, dar în special cele externe au aici un rol important în producerea variației. În mod special, relațiile dintre comunități creează mari evenimente pentru istorie: războaie, alianțe, crearea de imperii sau descompunerea acestora într-o pluralitate de state naționale. Societățile evolutive. Dinamica lor în timp este caracterizată printr-un model relativ ordonat de creștere, de la o stare mai puțin diferențială, mai rudimentară, la o stare mai diferențială, mai dezvoltată. Societatea capitalistă este o societate evolutivă din punct de vedere economic. Dacă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o pluralitate de state naționale. Societățile evolutive. Dinamica lor în timp este caracterizată printr-un model relativ ordonat de creștere, de la o stare mai puțin diferențială, mai rudimentară, la o stare mai diferențială, mai dezvoltată. Societatea capitalistă este o societate evolutivă din punct de vedere economic. Dacă am compara societatea americană de la începutul secolului cu societatea americană din prezent, ceea ce ne-ar „sări în ochi” de la bun început este creșterea economică, cu toate consecințele sale. Remarcabil pentru societățile dezvoltate economic este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generatori de evenimente neașteptate, neplanificate și necontrolate. Evenimente ca războaie, lovituri de stat etc. există și în lumea contemporană. Ele însă devin, ca importanță, tot mai marginale și mai puțin caracteristice pentru lumea contemporană, antrenată în procese de durată, tipic evolutive. Descrierea unei asemenea istorii nu se mai poate face în termenii stricți ai istoriei evenimențiale, ci în cei ai unei istorii sociale. Evenimentele care punctează istoria contemporană tind să devină tot mai depersonalizate, în sensul că ele reprezintă produsul acțiunii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
politic va fi tot mai greu scrisă în termeni de comportament personal. Timpul, în această viziune, nu mai reprezintă un spațiu al neașteptatului, al evenimentului creativ și unic, schimbător de curs, ci forma unor procese colective, de regulă de tip evolutiv. Dacă societatea actuală ar fi descrisă în termenii evenimentelor de tipul celor urmărite de istoricii tradiționali, ar fi clar pentru toată lumea că s-ar pierde foarte mult. Sau, poate, nu s-ar surprinde tocmai esențialul: procesul, transformarea structurală, care nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înscriindu-se ca modificare de structură. Viziunea structurală nu este prin natura sa antievoluționistă, ci doar antievenimențialistă. Există desigur sisteme stabile care își reproduc în timp structura. Există însă și sisteme dinamice care își modifică starea în mod semnificativ. Dinamica evolutivă a unui sistem poate fi și ea riguros structurată. Putem vorbi despre structura evoluției în măsura în care este caracterizată printr-o succesiune determinată de faze, indiferent de variația accidentală a factorilor exteriori. Analiza așa-numitelor civilizații ale irigațiilor, datorată în mod special
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
despre structura evoluției în măsura în care este caracterizată printr-o succesiune determinată de faze, indiferent de variația accidentală a factorilor exteriori. Analiza așa-numitelor civilizații ale irigațiilor, datorată în mod special lui Julian Steward, este un exemplu foarte clar de asemenea ciclu evolutiv structurat. El distinge mai multe faze de evoluție a acestor comunități: a) o fază inițială - mici comunități practicând o agricultură relativ primitivă; b) faza formativă - metodele de practicare a agriculturii se dezvoltă, apar sisteme de irigații; c) comunitățile se unesc
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evoluții, având o importanță mai mare sau mai mică. În această perspectivă se poate înțelege una dintre limitele importante ale structuralismului în varianta sa franceză: el a considerat doar sistemele statice, care se reproduc în timp, și nu cele dinamice, evolutive. Într-un sistem static evident, evenimentul nu are nici o influență asupra structurii. Nu acesta este însă cazul sistemelor evolutive. Capitolul 15 EVOLUȚIE SAU PROGRES?tc "Capitolul 15 EVOLUȚIE SAU PROGRES?" Câteva precizări conceptualetc " Câteva precizări conceptuale" Există mai multe concepte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale structuralismului în varianta sa franceză: el a considerat doar sistemele statice, care se reproduc în timp, și nu cele dinamice, evolutive. Într-un sistem static evident, evenimentul nu are nici o influență asupra structurii. Nu acesta este însă cazul sistemelor evolutive. Capitolul 15 EVOLUȚIE SAU PROGRES?tc "Capitolul 15 EVOLUȚIE SAU PROGRES?" Câteva precizări conceptualetc " Câteva precizări conceptuale" Există mai multe concepte care se referă la dinamica în timp a societății umane: istorie, evoluție, progres, creștere, dezvoltare socială. Fiecare dintre acestea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi rațional sau nu. A fi rațional înseamnă a gândi corect. Viziunea antică asupra cunoașterii era, în consecință, complet statică, de tipul totul-sau-nimic. Modelul rațiunii înfilosofia secolului al XVIII-lea devine știința, cu caracteristica sa de cumulare treptată, în timp, evolutivă. Rațiunea umană nu este dată, ci ea sporește neîntrerupt, prin cumulări care cer timp. Științele naturii reprezentau un nou tip de sistem uman, caracterizat în mod fundamental printr-o evoluție progresivă în timp. Ceea ce se schimbă în istorie este deci
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
că acest criteriu este valabil pentru evoluția din toate domeniile existenței, nu numai pentru evoluția societății. Criteriul propus de Spencer se fundează pe un model mai general al sistemelor, al factorilor care determină performanța lor și, de asemenea, a mecanismelor evolutive. Acest model nu este explicitat. El își are însă în mod cert originea în modelul organic al biologului. Inițial, sistemele tind să fie omogene, adică elementele lor componente nu sunt suficient de diferențiate structural și specializate funcțional. Primele viețuitoare erau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asemenea, gradul de integrare al elementelor componente este scăzut. Treptat însă, elementele componente tind să se diferențieze tot mai mult, să se specializeze în realizarea unor anumite funcții. Totodată, mecanismele lor de integrare reciprocă tind să devină din ce în ce mai elaborate. Tendința evolutivă este deci în sensul sporirii eterogenității și a integrării. Gradul de complexitate crește prin acest proces. Criteriul complexității este susținut oarecum de evidența empirică a evoluției diferitelor sisteme. Atât sistemele biologice, cât și cele sociale și, de asemenea, sistemele tehnice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]