1,048 matches
-
țară. În Germania, iubitorii de teatru și-au exprimat șocul și groaza. Dacă ar fi știut ce se petrecea, n-ar fi rămas tăcuți. O femeie a fost atât de afectată de situația Annei încât a insistat că măcar micuța evreică, cel puțin, ar fi trebuit lăsată în viață. Alții se regăseau în situațiile grele prezentate pe scenă. Și ei suferiseră sub conducerea Führerului. Dar piesa poate ajunge doar la un număr limitat de oameni. Un film este un fenomen de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
știam, își făcu mâna pâlnie ca să audă mai bine cuvintele lui Levin. Privirea mea urmărea în continuare sala. Se opri la o femeie de pe ultimul rând. Presupusesem că era încă în Amsterdam sau poate se întorsese în Germania. Nu era evreică. Nu avea de ce să se teamă. Dar nu putea să fie altcineva. Eram sigur, credeam eu. M-am aplecat în față ca să mă uit mai bine la profilul ei. Bărbia i se odihnea într-o gușă rotundă. O linie neagră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
dureros. Acesta era un alt motiv pentru care evitam oamenii ca el. Nu îmi plăcea să mi se amintească durerea. Nu voiam să știu ce o provocase. Și, totuși, m-am așezat lângă el. — Pariez că soția ta nu este evreică. —Ba este. Se răsuci spre mine. Sprâncenele palide, aproape invizibile, se arcuiră. — Asta nu o pricep. Miști munții ca să nu fii evreu, apoi te căsătorești cu o evreică? Nu puteai să îți găsești o shiksa 1 frumoasă? — M-am îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
totuși, m-am așezat lângă el. — Pariez că soția ta nu este evreică. —Ba este. Se răsuci spre mine. Sprâncenele palide, aproape invizibile, se arcuiră. — Asta nu o pricep. Miști munții ca să nu fii evreu, apoi te căsătorești cu o evreică? Nu puteai să îți găsești o shiksa 1 frumoasă? — M-am îndrăgostit de soția mea. Își ridică ochii spre tavan. Am un romantic pe cap. Își coborî privirea spre mine. Este iubirea vieții tale? Nu te-ai mai uitat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
mă căsătorisem cu sora ei. Nu știam de ce îi spuneam toate astea. Nu mă mai gândisem de mult la ele. Crezi că este o coincidență? Toate fetele care ți-o ridică - scuză-mi limbajul în shul - se întâmplă să fie evreice? Și ce s-a întâmplat cu sora ei? — A spus că nu se poate căsători cu cineva care nu este evreu. Dacă nu auzeam asta cu propriile mele urechi, n-aș fi crezut-o. Pedeapsă divină, aș zice eu, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
pe jumătate de o cameră digitală, mama rânjește aproape la fel de larg ca și fiica sa. —Zâmbește, strigă ei din nou, în timp ce capetele li se apropie pentru a vedea imaginea digitală a fiicei lor atârnând de statuia de bronz a micuței evreice. Madeleine mă ia de mână și începe să meargă. Nu mai sunt atât de irascibil, m-am liniștit de când m-am confesat. Nu îmi mai sare țandăra din orice. Dar tot nu are încredere în mine, mai ales într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
că mama ne-a Întrebat de vreo trei ori despre ce vorbim În engleză și a nimerit peste cheful meu de a-i declara că-l bîrfim pe Harun al-Rașid. În trei zile, toate vecinele știau că am discutat cu evreica politică despre regele Harmon Și-Nu-Mai-Știu-Cum. Iar despre Edna și Zoli n-am aflat cine știe ce. În treacăt, am dedus că aveau o mașină Subaru. Ei nu știau, dar Îmi ridicaseră mingea la fileu și cu mașina asta: i-am hărțuit cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ziua de 25 octombrie 1992. Călătoria de nuntă la Paris se desprinde direct din poveștile cu boierii și domnițele secolului al XIX-lea. De data asta era vorba de un cadou din partea unui Înger protector cu numele de Yvonne, o evreică născută În Egipt, cu cetățenie elvețiană, dar lu crînd În Franța la o importantă federație socială. Iubea profund limba arabă, iar dintre orașele Europei, se dădea În vînt după Moscova, Salonic și București. Și-a cumpărat, de altfel, și o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Ceștile și tacâmurile erau unsuroase. Uita să tragă apa. Dar peste toate astea se putea trece ușor. Tocmai dăruința ei aducea bucluc - tratarea a tot ce e sub soare cu asemenea căpoșenie nemțească. Ca și cum nu era destulă belea că e evreică, biata femeie mai era și nemțoaică. — Așa. Și care este părerea dumitale, dragă unchiule Sammler? Întrebă ea În sfârșit. Știu că te-ai gândit mult la asta. Ai trăit atâtea experiențe. Iar dumneata și Ussher ați avut așa conversații despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Las Vegas. Sau poate erau doar mafioți aspiranți, căci nu reușiseră. Doctorul Gruner Însuși crescuse Într-un cartier de borfași și câteodată mai pica În felul de-a fi al borfașilor, vorbind din colțul gurii. Era văduv. Soția lui fusese evreică nemțoaică, deasupra lui social, sau cel puțin așa credea ea. Cei din familia ei fuseseră pioneri În 1848. Gruner era un emigrant Ostjude. Sarcina ei fusese să-l rafineze, să-l ajute să-și construiască cabinetul. Răposata doamnă Gruner fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ca o creștină; poate Îi făcea figura asta tatălui ei; poate se târa În confesionale Întunecoase; poate alerga la părintele Robles și invoca protecția creștinului Împotriva furiei lui evreiești; dar În devotamentul ei țicnit era cum nu se poate mai evreică. — Foarte bine, fotografia mea În librării. O idee bună. Excelentă. Dar să furi...? — Practic nu a fost furt. Atunci, ce cuvânt ai prefera și care e diferența? Ca În vechiul banc: ce altceva mai Învăț despre un cal dacă știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Îi spunea asta mamei tale În public, făcând-o să se simtă prost. Nu am intenția să discut acum despre ea cu tine. A avut calitățile ei. Dar așa cum eu eram un snob În privința britanicilor, așa ea a fost o evreică nemțoaică ce cultiva stilul WASP (acum demodat, apropo) și eu am văzut asta. Avea de gând să-l cizeleze pe tatăl tău, un Ostjude 1. El se presupunea că este cel expresiv, cel care are inimă. Nu cam așa a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
sper că nu era el“, zice Rippert. Istoricii speră, în schimb, închiderea cazului, deși au dubii referitoare la autenticitatea mărturisirii veteranului. Dar mă întreb: ce motive ar avea să inventeze o asemenea poveste un fost aviator neamț cu o bunică evreică, reconvertit apoi la jurnalism sportiv, frate al proaspătului decedat Ivan Rebroff (pe numele lui adevărat Rolf Rippert), celebru cântăreț care a vândut vreo 10 milioane de discuri și care, putând să urce peste patru octave și având înfățișarea unui rus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
din Germania o frumoasă scrisoare de la d-na dr. Marietta Willinger, căreia la sugestia Marianei i-am trimis volumul tipărit, cu o dedicație specială. Îmi scrie caligrafic, cu o corectă ortografie și o curată și autentică limbă română, deși e evreică, cu studii stomatologice în România, o ființă umană cu o bună simțire și vibrație românească. Voi reda în continuare conținutul scrisorii primite, precum și răspunsul din partea mea. Berlin, 20.03.2007. Stimate și dragă domnule Mânăstireanu. Cu multă întârziere vă scriu
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
atipic, care se plasează, inevitabil, de cealaltă parte a cortinei, acolo unde secretul colorează confruntarea, iar solidaritățile sunt înșelătoare. Lupta împotriva unui inamic comun aduce în aceeași tabără pe cei care suspendă, din rațiuni strategice, o ură implacabilă. Seducătoarea agentă evreică Judittah Canaan alege să fie alături de englezi și de aliații lor arabi, fără a uita, ca și companionul ei beduin, că prăbușirea Axei este și semnalul retragerii celor care au administrat Palestina. Odată eliminată tutela colonială, războiul dintre Hagganah și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
paharul de whisky în palme, Vladimir, care reținuse de la Melanie că prenumele său nu era de fapt decât un cognomen, o variantă slavizată a numelui Waldemar, din țările saxone, încercă să ghicească: Frumoasa mea doamnă, permite-mi să întreb: ești evreică, ori nemțoaică? Își luă o pauză pentru explicația prin care trebuia să-și justifice curiozitatea lui, nedelicată, într-o oarecare și mică măsură: Prea multe lămuriri mi-ai dat în germană, prea multe aparențe de felul acesta mi-ai oferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
multe metode prin care poate fi umilită o femeie. Varietatea lor constă În special În scenariile imaginate. De exemplu, soția care-și vinde trupul pentru a putea plăti datoria soțului, eleva de liceu răpită de un grup de golani, femeia evreică aleasă de un ofițer nazist, În general erau preferate astfel de scenarii. Important era Însă ca modul de desfășurare a scenariului să rămână Învăluit În mister, pentru a putea fi oricând modificat pe parcurs. Căci cel mai mult Îl satisface
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
și-l ridicau la lumină, În hohote de râs. Atunci copilul țipa din rărunchi: „Nuuu! Nuuuu!“. Un țipăt sfâșietor, pe care dacă-l auzeai, nu-l mai puteai uita toată viața. La fel țipa și Mie: „Nuuuuu!“. Mie nu era evreică, așa că nimeni nu-i lua țipătul În serios. Țipătul ei Îmi persista În urechi, cu toate că nu simțeam nici o compasiune pentru ea, ci doar o plăcere sadică. Mie Își pierduse complet mințile și nu-și dorea altceva decât să se pedepsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pun o întrebare foarte personală, domnule? Am ridicat din umeri: — Dă-i bătaie. Numai să nu fiu nevoit să pun răspunsul într-un plic și să-l trimit prin poștă. — Păi, întrebarea e: V-ați pus-o vreodată cu o evreică, domnule? M-am uitat la el, încercând să-i prind privirea, dar se uita fix înainte. — Nu, nu pot să zic că mi-am pus-o, dar în mod sigur nu legile rasiale au împiedicat asta. Cred că pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ar oferi ocazia? Am ridicat din umeri: Bănuiesc că n-aș avea. Am făcut o pauză, așteptând ca el să continue, dar n-o făcu, așa că am zis: — De ce întrebi, de fapt? Becker zâmbi deasupra volanului: — E o micuță curvă evreică la salonul ăsta de masaj la care mergem, zise el cu entuziasm. O adevărată diavoliță. Are o păsărică precum interiorul unui țipar de mare, doar o bucată lungă de mușchi de sucțiune. Genul care te aspiră înăuntru ca pe-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
te aspiră înăuntru ca pe-o plevușcă și te aruncă afară prin fund. Cea mai bună bucățică pe care am avut-o vreodată. Scutură din cap cu un aer de îndoială: — Nu cred că există ceva care să bată o evreică drăguță și coaptă. Nici măcar o negresă sau o chinezoaică. — N-am știut că ai vederi atât de largi, Becker, sau că ești atât de al naibii de cosmopolit. Isuse, pariez că l-ai citit până și pe Goethe. Becker râse. Părea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
-i așa? Becker își puse brațele în jurul a două dintre fete, cu fața înroșindu-i-se de excitare. Privi prin cameră și, negăsind chipul pe care îl căuta, zise: — Spune-mi, Evona, unde e mașinuța aia drăguță de făcut copii, evreica aia care lucra pentru tine? — Te referi la Esther. Din păcate, a trebuit să plece. Am așteptat, dar nu mai fu și altceva care să detalieze ceea ce spusese, decât fumul care ieșea din gura ei. — Mare păcat, zise Becker. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
zise Martin. Dar nu ați eliminat evreii ca posibilitate. Nu, dar... — Dar tocmai această teatralitate a aceluiași mod de omorâre vă face să vă îndoiți că ar fi ei. Am dreptate? — Asta, și faptul că nici una dintre victime nu era evreică. — Poate că doar preferă fete mai atrăgătoare, rânji Martin. Poate că pur și simplu preferă fete blonde cu ochi albaștri în locul depravatelor de corcituri evreice. Sau poate că e doar o coincidență. Îmi zări sprânceana ridicată: — Numai că nu sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
că ar fi ei. Am dreptate? — Asta, și faptul că nici una dintre victime nu era evreică. — Poate că doar preferă fete mai atrăgătoare, rânji Martin. Poate că pur și simplu preferă fete blonde cu ochi albaștri în locul depravatelor de corcituri evreice. Sau poate că e doar o coincidență. Îmi zări sprânceana ridicată: — Numai că nu sunteți genul de bărbat care crede prea mult în coincidențe, Kommissare, nu-i așa? — Nu atunci când e vorba de crimă, domnule, nu. Eu văd tipare unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
menționat deloc asta. — Se pare că mama ei adevărată a murit acum vreo 12 ani, iar apoi, de curând, i-a murit tatăl. — Altceva? Becker se încruntă. — Tu ai zis că erau două lucruri. — Da, domnule. Una dintre fete, o evreică, și-a adus aminte de ceva ce s-a întâmplat acum două luni. A zis că un bărbat îmbrăcat în uniformă și-a oprit mașina lângă poarta școlii și a chemat-o. I-a spus că dacă ea îi răspunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]