44,964 matches
-
se autoreglează - se situează la un anumit nivel și la un anumit grad de ascundere și pe acestea tinde să le păstreze. În prezența unei clare amenințări, venită din afară sau din partea unei minorități românești - excesivă dincolo de pragul obișnuit -, adresată evreilor, acest antisemitism tinde să se retragă, eventual să dispară, lăsând locul unei evidente bunăvoințe. Românul are cu evreul o relație de dragoste - chiar dacă nu rareori este vorba de o dragoste cel puțin demodată: se socotește singurul care are dreptul să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
tinde să le păstreze. În prezența unei clare amenințări, venită din afară sau din partea unei minorități românești - excesivă dincolo de pragul obișnuit -, adresată evreilor, acest antisemitism tinde să se retragă, eventual să dispară, lăsând locul unei evidente bunăvoințe. Românul are cu evreul o relație de dragoste - chiar dacă nu rareori este vorba de o dragoste cel puțin demodată: se socotește singurul care are dreptul să îl judece pe semenul său semit, sau chiar să îi provoace o suferință.[...] Gravitatea antisemitismului românesc constă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
conspiratori evrei urmărind distrugerea culturii române?! În ce mă privește, refuz să cred și să accept că e vorba de indiferență. Și nici teamă nu cred că e (teamă fie de "antisemiții" Manolescu, Liiceanu, Tudoran, fie de "puterea ocultă a evreilor"); mai degrabă o fremătătoare pîndă înfometată, de carnasiere mici, în așteptarea momentului cînd marile dihănii prinse în absurda încleștare se vor prăbuși epuizate, agonizînd. Cei zece ani trecuți de la prăbușirea chingilor și a gratiilor au fost suficienți pentru a vindeca
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
C. Rogozanu Minima moralia este o carte de "știință tristă", ne asigură autorul, Theodor W. Adorno. Subtitlul subliniază acest lucru: "Reflecții dintr-o viață mutilată". Așadar gândurile unui evreu exilat în timpul Germaniei hitleriste, nedreptățile suferite etc. Nimic nou, am putea spune. Și totuși mari surprize îi așteaptă pe iubitorii filosofiei. În primul rând șochează formula aleasă: o sută patruzeci de mini-eseuri scrise între 1944-1947, fiecare tratând subiecte complet diferite
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
dacă ai cele mai mici rezerve față de o lucrare încheiată, oricât de întinsă, trebuie să le iei foarte în serios" etc. Cartea este presărată ici-colo cu aforisme amintind de Nietzsche:"Fiecare operă de artă este o crimă necomisă", "Neologismele sunt evreii limbajului" etc. Cam asta rămâne după ce Adorno concentrează într-o frază savuroasele sale comentarii. În postfață, Andrei Corbea (care este și traducătorul cărții) enumeră câteva epitete atribuite lui Adorno de dușmani și nu numai: obscur, manierist, extravagant, ermetic, "iritant pentru
O știință nu tocmai veselă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17330_a_18655]
-
considerați unități naționale distincte, deși ei au fost, mai ales în Maroc, populația autohtonă, cucerită de arabi. Nici Polonia, creată prin Tratatul de la Versailles, era departe de a fi o națiune coerentă, ci un amalgam de polonezi, ucrainieni, bieloruși, germani, evrei. Și cehii fuseseră, pînă în 1950, departe de stadiul omogenității de vreme, ce în 1930 ei reprezentau 68,4% iar germanii 29,5%. După al doilea război mondial, Stalin, printr-un act brutal, a expulzat trei milioane de germani, realizîndu-se
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
Cartea este împărțită în cinci capitole: 1920-1938; 1938-1944; 1944-1958; 1958-1973; 1973-1999. Primele trei sunt dominate de nota social-politică; ultimele două, de vocația și activitatea profesională. Marcel Reich s-a născut în 1920 în orășelul polonez Wloclawek, într-o familie de evrei bine situați, cultivați, tatăl - mare amator de muzică, mama - asiduă iubitoare de literatură germană. Ca mai toți evreii burgheziei din Europa centrală, citeau presa germană sau austriacă. Despre existența a trei arii de cultură în familia Reich, Marcel relatează o
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
ultimele două, de vocația și activitatea profesională. Marcel Reich s-a născut în 1920 în orășelul polonez Wloclawek, într-o familie de evrei bine situați, cultivați, tatăl - mare amator de muzică, mama - asiduă iubitoare de literatură germană. Ca mai toți evreii burgheziei din Europa centrală, citeau presa germană sau austriacă. Despre existența a trei arii de cultură în familia Reich, Marcel relatează o întrebare pe care i-a pus-o în 1958 Günter Grass: "De fapt cine ești dumneata? Ești neamț
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
Marcel relatează o întrebare pe care i-a pus-o în 1958 Günter Grass: "De fapt cine ești dumneata? Ești neamț, polonez sau ce anume?" Răspunsul a fost: "Sunt pe jumătate polonez, pe jumătate german și pe de-a întregul evreu". Afirmația cuprindea adevărul; fără vreo habotnicie sau fidelitate religioasă, Marcel Reich a rămas toată viața cu un soi de complex al evreității lui, deși, așa cum mărturisește, în cele mai grele momente ale persecuției naziste și nu numai, a avut parte
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
și de cele germane pentru diverse servicii. Luase cu sine, cum spune, "un singur bagaj, limba și literatura germană." În Polonia a descoperit însă cu emoție oameni de o calitate deosebită, care, după distrugerea orașului de către trupele germane, după revolta evreilor din ghetou și fuga reușită a lui Marcel Reich împreună cu Tosia, prietena lui și viitoare soție, l-au adăpost cu cele mai mari riscuri, până la intrarea rușilor în oraș. În ultima clipă au fost deportați și exterminați la Treblinka părinții
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
care a înălțat Mărțișorul). În 1942, știindu-l în nevoi, i-a oferit 500 lei lui Aderca. Și pentru ca Aderca să nu se simtă prost, i-a oferit banii ca venind de la S.S.R., pe numele său pentru că autorul Revoltelor, ca evreu, nu putea primi nimic de la S.S.R., de unde fusese exclus. Verosimil e, apoi, portretul lui Voiculescu, pe care Carianopol, e evident, l-a frecventat. De reținut afirmația lui Voiculescu "m-am băgat surugiu la cuvinte". Și precizarea: Poeziile trebuiesc muncite, cuvintele
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
care nu este o cifră demnă de un potop. Și un roman, dacă imperiul roman ar dăinui, s-ar considera și el contemporan cu Chaldeea, tot cu șapte secole fiind mai avansați, cifric, decît noi, creștinii. Nu mai vorbim de evrei, care socotesc anul 4000 dinainte de era noastră ca Facere a lumii, și al căror calendar începe cu cinci mii și multe sute, - nu mi le mai amintesc corect. Dar chinezii, cu cele 16 secole înainte de e.n.; dar indienii... Dacă cei
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
luându-l de mână, l-au dus în Damasc./ Și trei zile a fost fără vedere." Cu mijloace diferite de expresie, un romancier actual pune azi accentele ușor diferit, acoperind blancurile psihologice ale Bibliei cu odiseea unei inițieri spirituale. Saul, evreul din Tars, este, la început, un om al Legii, supus datoriei, singura ce "poate da un înțeles lucrurilor ce par a nu avea niciunul." Inteligența și tenacitatea, "fiicele Legii", precum și simțul comun ("Poți fi oare Fiul lui Dumnezeu dacă nu
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
fizionomia personalității democratice a filosofului nostru. Astfel chiar în primul an de apariție a revistei, Rădulescu-Motru lansează ancheta pe tema, atunci (dar numai atunci?) răscolitoare "Opinia publică europeană și chestiunea israelită în România", în speță referindu-se la întrebarea dacă evreii trebuie sau nu să primească, la noi, drepturi politice și pe cele ale dobîndirii proprietății rurale. Această anchetă ocupă în ediția pe care o comentez 80 de pagini compacte. Cu excepția cunoscuților antisemiți, francezul Edouard Drumont, primarul Vienei Karl Lueger și
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
Luzzatti, dr. M. Beck. Zola era de părere: "Sunt pentru cea mai întinsă egalitate și pentru cea mai mare solidaritate posibilă între toate popoarele pămîntului". Lombroso socotea: Întrebarea pe care mi-o faceți Ťdacă pot fi sfătuiți românii să acorde evreilor drepturi civile și politiceť cuprinde deja în sine răspunsul pe care trebuie să-l primească de la oricine este intelectual în Europa și nu criminal sau om părtinitor, vreau să spun că egalitatea n-ar trebui să fie discutată de nimenea
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
în această privință. Aceasta este astăzi prima condițiune a oricărei organizațiuni civilizate. Cît despre chestiunea drepturilor politice, principiul este tot așa de indiscutabil pentru mine." Leroy-Beaulieu considera: "România se pretinde stat european și stat liberal și, totuși, legile sale față de evrei o pun în afară de statele europene, în afară cel puțin de statele occidentale, a căror santinelă ea se laudă pe drept a fi la gurile Dunării"? Wundt era de părere că "numai atît se poate afirma, în genere, că egalitatea de
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
în afară de statele europene, în afară cel puțin de statele occidentale, a căror santinelă ea se laudă pe drept a fi la gurile Dunării"? Wundt era de părere că "numai atît se poate afirma, în genere, că egalitatea de drepturi pentru evrei se impune, din punct de vedere moral și politic, a fi acordată atunci cînd de fapt s-au unit cu ceilalți locuitori ai țării într-o singură națiune... Totuși, trebuie să recunosc că niciodată nu se poate produce o asimilațiune
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
controlul "administrativ" al întregii materii, le aprofundează prea puțin. Vorbind despre Sebastian romancierul, autoarea se oprește cu mai mare atenție la scandalul pe care l-a produs apariția "romanului-problemă" De două mii de ani în care, la jumătatea anilor ^30, un evreu prezenta cu luciditate condiția propriului neam fără să iși îngăduie nici un fel de pactizare, sionista sau antisemita, ba chiar mai mult, îndrăznea să accepte prefață în care Nae Ionescu reducea dramă iudaica la ideea că "Iuda suferă și trebuie să
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
cunoștea profund, ca puțin alții, pe Maxim Mărturisitorul, pe Meister Ekhartdt, von Balthasar, Sf. Augustin, Francisc de Assir, Dionisie Areopagitul, Rudolf Otto, Karl Barth, Origene, Vasile cel Mare, Sfîntul Ioan al Crucii, Toma de Acquino, Maritain, Berdiaev, pînă la misticii evrei din vechime ajungînd la, să spunem, Martin Buber. Este catolic practicant, considerîndu-se ceea ce numește a fi "un ales"; adică un om care crede profund în adevărurile revelate. De aceea toate lecturile sale aveau o apăsata dimensiune comparată. Ce profesor extraordinar
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Craiul cîmpiilor (Editură Univers Enciclopedic, traducere Anda Maxim) este un roman mai degrabă neobișnuit în contextul operei autorului sau, scriitorul Isaac Bashevis-Singer. Sînt o cititoare pasionată a lui Singer, îmi plac nespus umorul lui blînd, ironia discretă, farmecul personajelor lui, evrei înțelepți care își păstrează o stranie candoare senina dincolo de toată amărăciunea vieții pe care o duc. Nimic, sau aproape nimic din acestea nu le-am putut regăsi în Craiul cîmpiilor. O carte sumbră, cu o materie narativa vîscoasa, cu un
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
astfel pieirea. Cu greu s-ar putea concepe o viață mai sumbră și mai înspăimîntătoare; ea aduce însă cu lumea medievală, bîntuita la rîndu-i de crime și orori, din Andrei Rubliov. În locul pictorului de biserici, la Sînger avem un bătrîn evreu, rabinul Ben Dosa, care se străduiește să aducă seninătatea credinței între acești barbari disperați. Ben Dosa e o figură impresionant de luminoasă în această lume a tenebrelor: de meserie cizmar, el e cel ce vine de departe, de altundeva, eroul
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
îndoială, care presupune o anulare a solidarității dintre forțele terestre și bestialitatea oamenilor. Îi învață pe copii să scrie și să citească și le propovăduiește tuturor credință poporului lui Israel. Venirea lui are, cel putin o vreme, urmări impresionante, căci evreul izbutește să-i potolească într-o anumită măsură pe acești indivizi violenți și imprevizibili. Însă numai pentru scurtă durată, pînă cînd inclusiv prezența lui benefică e asimilată în logica locului, convertita și pervertita: vorba pașnică a lui Ben Dosa e
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
Însă numai pentru scurtă durată, pînă cînd inclusiv prezența lui benefică e asimilată în logica locului, convertita și pervertita: vorba pașnică a lui Ben Dosa e priceputa în cheie seducătoare, femeile se îndrăgostesc de el, mai ales una anume, si evreul devine, la rîndul său, pricina de noi izbucniri de ură și violență. Sfîrșitul lui tragic e grăbit de apariția unui personaj care incearca și el să răspîndească între oameni credință, numai că de data această credință creștină. Spre deosebire de rabin, însă
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
fără a sabota în același timp altele, mesajul creștin al episcopului Mieczyslaw este, implicit, tot un îndemn la ură: din povestea fiului lui Dumnezeu, așa cum e ea împărtășită de episcop, nu rezultă decît un singur lucru cu claritate: acuză împotriva evreilor. Ideea din subsidiarul acestui nucleu al poveștii merită să ne pună pe gînduri: acești indivizi barbari și violenți sînt deschiși creștinismului în mare măsură pentru ca le vorbește pe limba lor, o limbă a fanatismului și a violenței. Povestea e centrată
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
o numește Olender în chip memorabil, sînt uneori numiți în textele de specialitate ale secolului trecut indo-germani (tot Leibniz descoperise, printre primii, așa-zise urme arhaice în limba germană) sau indo-europeni. Prin opoziție cu ei, semiții nu sînt neapărat vechii evrei, căci și arabă este socotita tot limba semitica. Antisemitismul, însă, este îndreptat împotriva vechilor evrei, nu a ansamblului de vorbitori de limbi semitice. Precizarea e esențială, ca să nu se înțeleagă că întemeietorii lingvisticii moderne ar fi fost explicit antisemiți cu toții
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]